Pentru publicul larg CNA-ul ( pentru conformitate Consiliul național al Audiovizualului) este un fel de arbitru care reglementează, supraveghează și sancționează zona mediei audiovizuale, de pe poziții clar definite prin lege. Pentru cei care sunt în interiorul fenomenului, arbitrul numit CNA judecă uneori cu imparțialitatea lui Cristi Balaj când fluiera meciurile care puteau decide campionatul de fotbal, câștigat ani la rând de CFR Cluj, unde acesta este acum președinte. Cunoscătorii știu că un arbitru poate fi găzdar, să fluiere corect, dar avantajând discret și cu argumente din regulament gazdele sau te poate face să te aperi tot timpul în propriul careu. În același spirit, să spunem că ședințele CNA, publice prin lege, sunt un fel de Procesul Etapei, cu tot ce însemna acesta, cu imagini din știri și emisiuni comentate, cu păreri și, mai ales, sentințe. Mai ales că aici exista VAR-ul înainte ca sistemul să fie achiziționat în fotbalul românesc.
Nu stăm acum să analizăm și să discutăm cât de corecte, din punct de vedere al corectitudinii politice, evident, sunt dezbaterile. În definitiv, echipa de arbitrii a CNA este definitivată nu după teste fizice , ei sunt numiți/aleși/selectați pe criterii politice și de multe ori acest lucru se vede. Asta nu anulează calitățile profesionale sau de implicare civică a fiecăruia dintre membrii.
Altul este, însă, subiectul .
În ședințele transmise live pe internet, și care sunt la vedere, unde membrii CNA de multe ori mustră sau sancționează operatorii că nu protejează identitatea unor persoane, se întâmplă lucruri care ar trebui da de gândit, dacă nu cumva ar trebui și sancționate cu aceeași măsură cu care o face instituții despre care vorbim.
Pe scurt, câteva exemple. Cel puțin interesante, spunem noi.
Sedința CNA din 17.05.2023. Link Video:https://www.facebook.com/100069876680821/videos/1242091933176285/
Minutul 22:24. În imaginile de pe transmisie apare o adresă transmisă de conducerea unui post de radio. Semnăturile olografe ale unui redactor șef și manager de radio sunt clare, vizibile. Nu știm dacă există vreun responabil cu GDPR-ul în instituție, probabil că da, dar dacă un post de televiziune publică o adresă a cuiva cu semnături vizibile și se face o reclamație la CNA, postul respective este pasibil măcar dec o mustrare. Ca să nu mai vorbim că o reclamație făcută unde trebuie poate să-I aducă și alte necazuri. La Camera Deputaților, de exemplu, instituție care trimite prin vot membrii în CNA, declarațiile de avere ale aleșilor sau angajaților au semnăturile acoperite cu o bandă.
Minutul 31:57. Este afișată corespondenta interna dintre un inspector CNA și o societate comercială care operează o licență. Aici nu vorbim doar despre date personale. Este afișat emailul persoanei de contact al firmei și conținutul.
Se poate observa că este vorba despre o discuție personală între persoana care reprezenta firma controlată, care afirmă că a fost amenințat pe Whats App de către inspectorul CNA din teritoriu. Poate pentru membrii CNA este relevantă discuția, dar un asemenea document nu poate fi arătat public, chiar și în ideea unui viitor proces.
Nu credem că, să dăm un exemplu greu de întâlnit în realitate, corespondența nevinovată dintre un membru CNA și un viitor posesor de licență , înainte de un prezumtiv concurs de atribuire a acesteia, ar putea fi subiect al unui transmisii live, fără urmări importante pentru cel care ar face așa ceva. Poți discuta despre conflictul respectiv, îl poți aminti, dar poți lăsa la liber un asemenea document? Dacă o faci, anunți asta, așa cum anunță posturile că urmează imagini cu un mare impact emoțional. Că nu se știe cât de bine stau cu emoțiile șefii de posturi de televiziune sau radio controlați de inspectorii CNA.
Ședința CNA din 29.03.2023.
Link Video: https://www.facebook.com/100069876680821/videos/5962627227164624/
Minutul 1.21.10. Discuția se referă la o reclamație a unei primării la adresa unui post de radio. La un moment dat apare o ofertă comercială a postului de radio către primăria cu pricina, iar CNA o prezintă în extenso.
Nu știm dacă asta face parte dintr-o strategie de promovare a ofertei postului respectiv cu ajutorul CNA sau dacă s-a cerut acceptul postului ca e să fie văzută inclusiv de către concurență. Este greu de crezut că o asemenea practică este una corectă, pentru că în cazul acesta s-ar găsi posturi care să-și facă singure reclamație ca să poată beneficia de publicitate gratis pe site-ul arbitrului audiovizualului românesc. Ceea ce ar reprezenta o adevărată lovitură, dacă luăm drept criteriu audiența acestuia.
În cadrul aceleiași discuții apare la un moment dat pe imagine capul unui contract încheiat între două firme private, unde apar toate datele lor de identificare, inclusiv conturi, numere de telefon , chiar și sume!
***
Ședințele CNA sunt pline de asemenea exemple. Soluția ar fi una foarte simplă: să fie anonimizate toate datele cu caracter personal înainte să se între “în direct” sau să nu le afișeze, ele fiind puse la dispoziție pentru membrii CNA spre analiză. Asta se poate face prin vizionare personală, cu tehnica din dotare, deoarece se presupune că știu să folosească un calculator sau o tabletă performantă.
O întrebarea trebuie totuși adresată: dacă ședința este publică, trebuie să fie publice și materialele interne puse la dispoziția membrilor, chiar dacă apar date personale ale unor instituții sau cetățeni? Fiind un stream online, CNA nu se supune legilor la fel cum ii monitorizează și pe ceilalți operatori?
Valentin Bălănescu
Nota redacției: Siteul cna.ro la secțiunea de informare privind datele cu caracter personal ne zice că CNA este operator de date cu caracter personal în conformitate cu regulamentul UE nr. 679/2016. Informarea spune așa:
„Vă informăm că CNA este operator de date personale, iar prin completarea și validarea formularului de sesizări, vă dați acordul ca datele dvs. personale (nume, prenume, e-mail etc.) să fie prelucrate conform Regulamentului (UE) 2016/679, General Data Protection Regulation-GDPR “.
Textul care apare la această secțiune se dorește a fi mai degrabă o formă de obținere a consimțământului și nicidecum o informare despre protecția datelor în conformitate cu GDPR (vezi art. 13,14). CNA omite să ne spună ce date personale colectează, în ce scop și în ce temei. Plus de asta nimeni nu este informat despre ce drepturi are în cazul în care îi sunt prelucrate datele cu caracter personal.
