– Domnule primar, drumul comunal Poienari-Dagâța a ajuns foarte cunoscut în zonă.
Așa este, fiind și astăzi legătura dintre comunele din sudul județului Iași cu UAT-urile din zona noastră, cu legătură directă spre București sau alte orașe. A fost modernizat cu mare greutate acum vreo două decenii în urmă, numai că între timp s-a degradat foarte mult. De aceea, am înaintat un proiect pentru finanțarea acestui drum prin Programul Național “Anghel Saligny”. Este singurul proiect depus pe acest program, dar și finanțat. Este vorba de construirea unui covor asfaltic de circa 9.000 metri liniari, un profil de drum normal, cu două benzi peste tot. Șanțuri betonate sunt prevăzute doar acolo unde legea o impune și unde panta este mai mare de 4 grade înclinație. În rest, sunt rigole săpate în pământ. Acestea vor fi prinse ulterior într-un alt program prin care să le betonăm pe toate. Proiectul se întinde pe drumul principal pe o lungime de 6,023 kilometri și care face legătura dintre comuna Poienari și limita cu județul Iași, respectiv, comuna Dagâța. Mai avem un drum lateral, DC70, care include tot satul Patricheni, în lungime de 1.100 metri, apoi DC69, drum lateral, 817 metri, care este strada principală din satul Tălpălăi. Mai avem un drum lateral, respectiv, strada Zimbrului, care este anexa principală a satului Pâncești, așa-zisa Cotuna lui Borș, cum spuneam noi odată, fiind în lungime de 715 metri. Mai sunt și alte drumuri laterale, în medie, de 60 metri.
– Cu acest proiect, cât ar reprezenta din lungimea sistemului rutier local, cu drumuri modernizate?
Ne ducem spre 90%. Ne va mai rămâne satul Ciurea, unde avem o rețea de uliți mai importantă, pentru că nu am betonat decât până la intrarea în sat. Acum urmează un alt proiect, prin care vom termina toate ulițele neasfaltate care au rămas nemodernizate în Pâncești, cu care ne vom apropia la gradul de 100%. La fel este și satul Holm, unde sunt mici străduțe care au rămas neasfaltate.
– Când credeți că se va termina această lucrare?
Lumea este supărată. Mai mult, rămân surprins că se lucrează din plin la acest drum, dar oamenii, săracii, tot nu cred că se va termina acest drum.
– Ei retrăiesc, probabil, situația de acum 25-30 de ani?
Cred că da. Nu mai spun de cei de vârsta a doua, care spun astfel: ”Doamne, credeam că mor și nu mai vedeam drumul asfaltat și la poarta mea”. Oamenii nu au încă încredere 100%.
Iluminat public modern, apă și canalizare
– Pentru dvs., ca primar, ca locuitor al comunei, este o mare realizare asfaltarea?
Este, cum să nu! Cred că este cea mai mare realizare a mea și aș pune această lucrare în balanță cu rețelele de alimentare cu apă și canalizare. Asfaltul este mai important, pentru că se vede mult mai bine.
– Și dacă mai puneți și un bec la poartă!
Lucrurile sunt aproape perfecte. La poartă există, pentru că avem, prin Fondul de Mediu, aprobată investiția pentru modernizarea instalației de iluminat public. O să scoatem autorizația de construcție, iar întreg luminatul local va fi modernizat. Toate satele vor fi dotate cu led-uri moderne, cu lămpi economice, moderne, cu aprindere prin telegestiune și multe altele.
– Ce se întâmplă cu rețelele de apă și canalizare?
Alimentarea cu apă este cea mai mare investiție ca valoare, ținând cont că am fost condiționați de aprobarea investiției de asfaltare, tocmai datorită celor două rețele, de apă și canalizare. De aici a venit și tărăgănarea cu asfaltarea, pentru că ni se impunea punerea în execuție a celor două rețele. Evident, nu numai de aici a venit tărăgănarea. A venit pe mai multe fronturi și din mai multe locuri. Au fost mai mulți factori, dar important este că am reușit să semnăm contractul de finanțare. Investiția la drum a fost aprobată de anul trecut, din luna octombrie, iar abia acum se implementează. Contractul efectiv de finanțare a fost semnat pe data de 12 iulie 2023. Aproape un an ne-a luat din timp corespondența cu Ministerul Dezvoltării. În final, am pus la punct toate documentele, iar la acea dată am semnat contractul de finanțare. Este o lucrare așa-zisă în continuare, pentru că noi aveam tot ceea ce însemnă proiectare, fără să cerem nimic de la stat. Apoi, aveam autorizația de construcție, inclusiv licitația făcută. Totul era gata, dar nu aveam OK-ul la contractul de finanțare. După ce am semnat contractul de finanțare pe 12 iulie, imediat au început lucrările. Pe data de 20 iulie deja se lucra din plin. Sperăm ca în vara acestui an să terminăm lucrările la această investiție.
– La Ziua comunei, drumurile vor fi asfaltate?
Din câte se observă, cred că până la începutul lunii septembrie se va circula în condiții excelente prin comuna noastră și mă refer la drumul Poienari-limita cu județul Iași. Este o lucrare imensă, dar ne-a binecuvântat Dumnezeu cu o firmă harnică și foarte serioasă. Licitația a fost câștigată de firma Danlin XXL, care are faima că face lucrările cum trebuie. Se lucrează de 4-5 zile și au înaintat enorm cu lucrările. Au utilaje moderne, de mare capacitate și nu se joacă. Dar, revenind la apă, la fel, am avut o firmă la fel de serioasă, de la Tămășeni, SC Cordef SRL, care și-a dat toată sârguința ca lucrările să se desfășoare în condiții foarte bune și într-un timp record. Este o investiție foarte mare, de aproape 12 milioane lei, cu rețea de canalizare la Pâncești și Holm, cu apă la Ciurea.
– Comuna are, totuși, un relief accidentat.
Așa este, iar lucrarea a fost destul de grea, dar într-un an, firma ne-a ajutat ca să o putem recepționa. De multe ori faci tot ce trebuie, ai și bani, dar nu are cine să-ți facă treaba.
Modernizare corp B, la Școala Gimnazială ”Vlad Dănulescu”
– Ce lucrări veți executa la corpul B al Școlii Vlad Dănulescu?
Până la un anumit moment, era corpul cel mai modern, dar asta era înainte de a le moderniza pe celelalte, și mă refer la noua grădiniță și corpul A. Cineva spunea că respectiva construcție, corp B, arată foarte bine, dar clădirea trebuie modernizată. Primăria a efectuat anumite lucrări acolo, dar de data asta este un proiect de eficientizare energetică, pe care se tot bate monedă acum. Modernizările sunt binevenite, pentru că aceste construcții sunt vechi și au nevoie de lucrări. Clădirea a fost ridicată în 1968, dar noi am refăcut-o în mare parte – parchet, șarpantă, centrală termică și multe altele. Dar și acestea sunt depășite moral și fizic. În ziua de astăzi se merge pe altceva, energia este foarte scumpă, iar acum avem o finanțare de peste un 1,1 milioane lei. Lucrarea este în procedura de licitație, iar până la sfârșitul anului sperăm să modernizăm și acest corp de școală. Abia atunci toate școlile vor fi puse la punct. Și pentru că m-ați întrebat de procentul de asfaltare al comunei, acum ne pregătim de proiect de extindere apă, prin Administrația Fondului de Mediu. Este vorba de extindere și în cele două sate care au rămas fără rețea de apă, și mă refer la Tălpălăi și Patricheni. Sperăm să fie aprobat și acest proiect, ca anul următor să avem apă peste tot.
– Totuși, aveți apă în comună?
Noi acum avem sursă proprie de apă din drenaj, dar drenurile nu prea asigură cantitatea de apă sută la sută. Necesarul de apă, în cazul în care se va ajunge la un grad de branșare de 80% din gospodării, vom face anumite foraje, dar sper ca acestea să nu mai țină de comuna Pâncești. Sistemele trebuie făcute centralizat, impunându-se cu totul alte pârghii. Noi am pregătit rețeaua, dar nu o putem exploata. Nu suntem acreditați pentru o asemenea activitate, ca să devenim furnizor de servicii publice de această natură. De aceea, am încercat să ne documentăm, inclusiv o asociere cu vecinii de la Poienari, dar nu s-a putut. Am ajuns la concluzia că este aproape imposibiul de realizat. De aceea, suntem în discuții cu cei de la APAVITAL Iași, care operează în zona noastră. Când nu o să mai fie aceste surse de apă din zona noastră, să se apeleze la o nouă metodă. Ca atare, va fi în sarcina dumnealor să găsească o altă sursă de apă, care să asigure tot consumul. Noi le dăm instalația, inclusiv captările noastre, dar sper să vină și ei cu alte surse de apă.
– Compania ieșeană a făcut investiții în zonă?
A făcut și, cu singuranță, va mai face. De exemplu, la vecinii de la Dagâța au venit cu o conductă de la acumularea Țibănești-Iași, cu ajutorul căreia asigură consumul de apă. Însă, preluând comunele Poienari și Pâncești, cu siguranță vor veni cu un surplus de apă. (Rep.)