Studiu de caz. Dosarul șpăgilor din Inspectoratul Școlar Neamț: condamnări și achitări

Un dosar care a făcut vâlvă la momentul în care au fost făcute publice acuzațiile a ajuns la momentul unei prime sentințe. Tribunalul Neamț s-a pronunțat în dosarul cu acuze de corupție ce viza personaje importante, precum Viorel Stan, fostul deputat și inspector general al Inspectoratului Școlar Neamț, directorul Liceului cu Program Sportiv Roman și oficiali din Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar. Parte dintre cei deferiți justiției au fost condamnați, alții fiind exonerați de răspundere penală. Cum s-a ajuns la soluție pare de neînțeles la prima vedere, cu atât mai mult cu cât circuitul firesc al șpăgii este ca unul să dea, iar altul/alții să ia. Nedumerirea pleacă și de la faptul că unul dintre făptași și-a și recunoscut acuzele, deci se poate presupune că fapta există. Cert este că Sandu Petru, directorul LPS Roman, a fost achitat pentru dare de mită, iar pentru luare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Judecătorii i-au confiscat banii primiți cu titlu de șpagă, 256.400 lei. Trei reprezentanți ai unor firme au fost judecați pentru acuze de dare de mită și cumpărare de influență. Vasile Cozma a fost condamnat la 2 ani și 11 luni, cu suspendare. Petru Văcaru are o sancțiune de 2 ani de închisoare, tot fără executare. Singurul care a fost condamnat la închisoare cu executare, 3 ani și o lună, este Lombardo Annunziato, deoarece avea o sancțiune mai veche, pedepsele fiind contopite. În același dosar Viorel Stan, fost deputat de Neamț, la data faptelor inspector general la ISJ Neamț a fost achitat stabilindu-se că fapta nu există. Aceeași soluție, în același temei, a fost dată pentru Eugenia Condurat, contabil șef la ISJ Neamț, Alin Cătălin Păunescu, director general și inspector în cadrul Ministerului Educației. Pentru un alt oficial din Minister, Maria Dornean, director general adjunct în cadrul Direcției Generale Buget – Finanțe și Resurse Umane, s-a dispus încetarea procesului ca urmare a decesului. Pentru o mai bună înțelegere a contextului, publicăm comunicatul DNA din momentul trimiterii în judecată

Comunicatul DNA Bacău, din octombrie 2019

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

1. SANDU PETRU, la data faptelor director al Liceului cu Program Sportiv Roman, pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită, trafic de influență, dare de mită în formă continuată (2 fapte), cumpărare de influență în formă continuată (3 fapte),
2. reprezentant al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: dare de mită, cumpărare de influență,
3. reprezentant al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la cumpărare de influență,
4. reprezentant al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunilor de: complicitate la dare de mită, complicitate la cumpărare de influență,
5. STAN VIOREL, la data faptelor inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Neamț, în prezent deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată,
6. CONDURAT EUGENIA, contabil șef la Inspectoratul Școlar Județean Neamț, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată,
7. PĂUNESCU ALIN CĂTĂLIN, la data faptelor director general și inspector în cadrul Ministerului Educației Naționale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență în formă continuată,
8. DORNEAN MARIA, la data faptelor director general adjunct în cadrul Direcției Generale Buget-Finanțe și Resurse Umane din cadrul Ministerul Educației Naționale, pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada 2013-2016, inculpatul Sandu Petru, în calitate de director și ordonator de credite al Liceului cu Program Sportiv Roman, județul Neamț, a pretins și primit de la un reprezentant al unei societăți comerciale (care a beneficiat și de ajutor din partea reprezentanților altor două firme) un procent de 10% din valoarea plăților efectuate de Liceul cu Program Sportiv Roman către firmele controlate de aceștia, firme care au executat lucrări de construcții în beneficiul unității școlare.

Banii au fost pretinși și primiți de inculpat pentru a atribui firmelor respective contracte de lucrări (în principal) și livrare produse (prin procedura de atribuire directă) dar și pentru a obține finanțarea necesară derulării acestor contracte.

Concret, în scopul menționat mai sus, inculpatul Sandu Petru a primit de la cei doi oameni de afaceri în total 232.300 lei, reprezentând 10% din plățile efectuate de Liceul cu Program Sportiv Roman.

În același context, în condițiile în care nu mai deținea funcția menționată mai sus, în perioada decembrie 2016 – decembrie 2017, inculpatul Sandu Petru a primit de la aceeași oameni de afaceri suma de 24.100 lei, reprezentând același procentaj din plățile efectuate de Liceul cu Program Sportiv Roman, pentru a-și folosi influența asupra inculpaților Păunescu Alin Cătălin, Dornean Maria (persoane din conducerea Ministerului Educației Naționale), Stan Viorel și Condurat Eugenia (șefi din cadrul Inspectoratului Școlar Neamț) și asupra a doi directori ai unității școlare (funcționari cu atribuții în ceea ce privește finanțarea lucrărilor de construcții sau care puteau influența acordarea finanțării).

Ulterior, în anul 2014 și în perioada 2017 – 2018, persoanele respective, având în vedere funcțiile pe care le dețineau, au primit de la inculpatul Sandu Petru sume de bani și produse, după cum urmează:

• Stan Viorel, în 13 tranșe, suma totală de 9.800 lei;
• Condurat Eugenia, în 30 tranșe, suma totală de 51.620 lei și 400 euro precum și produse alimentare în valoare de 4.950 lei;
• Păunescu Alin Cătălin, în 14 tranșe, suma totală de 16.115 lei și 150 euro precum și produse alimentare în valoare de 2.650 lei;
• Dornean Maria, 7.000 lei, produse alimentare în valoare de 1.000 lei, un laptop marca HP și două telefoane Iphone 5S.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpaților: Condurat Eugenia, Păunescu Alin Cătălin și Sandu Petru. Aceeași măsură a mai fost dispusă și asupra sumelor de bani existente în două conturi pe care le dețin inculpații Dornean Maria și Stan Viorel.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Denunț făcut de una din firmele agreate de LPS Roman

Procurorii anticorupție au fost sesizați pe 12 februarie 2019 de un om de afaceri care a reclamat faptul că în perioada ianuarie 2014-decembrie 2016 a obținut lucrări la LPS Roman, prin atribuire directă, urmare a unor înțelegeri cu directorul Petru Sandu. Circa 90% din contractele firmei erau cu LPS dar asta l-a „costat” 10% din valoarea fiecărui contract, bani pe care Sandu i-a solicitat și i-a primit, în total fiind vorba de circa 250.000 lei. Patronul a susținut că Sandu i-ar fi spus că pentru a obține fonduri pentru lucrări la liceu, trebuia să dea la rândul lui bani celor de la Inspectoratul Școlar și Ministerul Educației, numindu-i pe generalul Stan, contabila șefă  Condurat, directorul general adjunct din minister Păunescu, dar și o a patra persoană al cărei nume nu și l-a amintit dar știa că e contabil în minister. De menționat este faptul că Petru Sandu a fost directorul LPS Roman 26 de ani. Când a ieșit la pensie, nu a plecat din unitate și a rămas să-i „sfătuiască” pe cei ce i-au succedat în funcție.

Relația „tată-fiu” dintre denunțător și directorul LPS

Patronul care a sesizat procurorii se știa de ani de zile cu directorul Sandu, fiind fost elev al liceului, mama sa a fost cadru didactic la LPS, iar tatăl a fost mult timp președintele comitetului de părinți. Așa au dezvoltat o relație apropiată, de încredere. De-altfel Sandu a susținut că i-a fost ca un tată celui care l-a „turnat”. Chiar și așa, Sandu i-a cerut 10% din valoarea contractelor fapt cu care patronul, ce lucra cu vărul său, a fost de acord pentru că, aparent, toată lumea avea de câștigat. În timp, tot banii au fost cei de la care au plecat neînțelegerile, cei doi veri fiind supărați că Sandu dorea 10 procente din suma, la care, la fel ca și statul, cerea și TVA-ul aferent. Chiar dacă unul din veri a negat „zeciuiala” și supărarea legată de tva, interceptările au dovedit contrariul, conform motivării deciziei Tribunalului Neamț. Practic, la fiecare încasare unul din veri mergea la bancomat, scotea echivalentul a 10% și banii ajungeau la Sandu, cash.  Una din firmele celor doi veri a avut probleme fiscale în 2016, iar pentru a se putea încheia în continuare contracte cu LPS, soluția a fost interpunerea altei societăți, toată lumea fiind de acord.

Agenda buclucașă

Cum nemulțumirile patronilor în relația cu Sandu creșteau, acesta s-a justificat că, la rândul lui, dă banii la oficiali din ISJ și MEN. În liceu erau de notorietate afirmațiile lui Sandu cum că, pentru a obține finanțări, mai trebuie „unse niște roți”. Patronul a susținut că nu știa dacă Sandu dădea tot procentul de 10% sau îi mai rămânea și lui ceva, dar că directorul LPS i-ar fi arătat o agendă verde în care avea însemnări cu sume de bani pe care le-ar fi dat celor din ISJ și MEN. Acolo erau notițe din 2018, 2017, 2016 și 2015. După demararea cercetărilor Sandu a susținut că a notat în agentă sumele date mai departe deoarece a observat că datorită vârstei a început să uite și s-a gândit că poate vreodată va trebui să justifice ce a făcut cu atâta bănet. A spus că toți banii primiți de la cei doi veri au fost dați mai departe, ba chiar a dat și bani personali. Totuși judecătorii au constatat contradicții între declarațiile de la urmărirea penală și proces. Asta pentru că a susținut că „din acești bani mai foloseam și la alte chestii, precum de exemplu, când venea câte un elev mai sărac și îi mai dădeam câte 100 de lei pe care ulterior nu mi-i mai înapoia”, se arată în decizia instanței.

Cum s-au apărat oficialii din ISJ și MEN

Viorel Stan, șeful ISJ Neamț, acuzat că ar fi primit de la Sandu 9.800 lei, se cunoștea cu directorul LPS încă dinainte de 1989. Astfel, a trecut pe la liceu și oficial și neoficial, dar a susținut că pe finanțarea lucrărilor s-a mers doar pe calea legală, cu documentația aferentă. Personal, ar fi împrumutat de la Sandu sume mici, între 300 și 600 de lei, fără a stabili un termen de restituire. S-ar fi întâmplat de vreo 6-7 ori, în biroul directorului LPS, despre bani discutând clar că sunt împrumuturi. A declarat că nu ar mai fi împrumutat bani după ce a devenit deputat, dar că nu s-a echilibrat financiar din cauza unor probleme grave de familie, fapt pentru care nu a restituit împrumuturile. A recunoscut că a primit carne, dar fără să-i ceară lui Sandu pe care l-ar fi invitat la nunta fiului. Nu a venit dar i-ar fi dat un plic cu bani pe care Stan, la rândul lui, l-a înmânat fiului fără a-l deschide. Condurat, despre care Petru Sandu a susținut că i-a dat personal bani în biroul ei de la ISJ sau i-a trimis prin șofer, în plic sigilat, în total fiind peste 51.000 lei, ceva euro și produse alimentare, a negat faptele. Elena Dorneanu, din cadrul MEN, a recunoscut că a primit de la Sandu un laptop, două telefoane, produse alimentare, dar nu și bani. Un profesor de la Roman ar fi venit de câteva ori la București și i-a adus bunurile, așa că l-ar fi contactat pe Sandu să întrebe cu ce motiv, iar că acesta i-ar fi spus că „e plăcerea lui”. Cu toate acestea, a susținut că Sandu nu i-ar fi solicitat ajutorul pentru obținerea de fonduri pentru liceu. Femeia a decedat în cursul procesului ceea ce a ușurat într-un fel luarea unei decizii.

Concluzia judecătorilor

Așa stând lucrurile completul de judecată a apreciat că remiterea de către Sandu a banilor și produselor către Stan, Condurat și Păunescu nu rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă și că toate acuzele au ca sursă inițială susținerile lui Sandu. Denunțătorul nu a asistat niciodată la astfel de fapte, iar unele declarații ale acestuia au fost considerate contradictorii. În plus, produsele primite de Stan de la directorul LPS ar fi avut o valoare net inferioară celor notate de directorul LPS în agendă.

„Instanţa apreciază că nu poate plasa în timp cu certitudine aceste două remiteri de produse alimentare (carne), încât să conchidă dincolo de orice dubiu că anumite menţiuni din agenda inculpatului vizează exact aceste remiteri, ori dacă remiterea acestor produse s-a făcut în alte împrejurări, despre care inculpatul nu a făcut menţiuni în agendă”, a apreciat instanța.

Practic declarațiile lui Stan și a lui Sandu au fost singurele probe directe, dar au fost considerate contradictorii de către magistrații Tribunalului Neamț. Și în ce privește acuzele împotriva lui Condurat, instanța a apreciat că remiterea produselor și a banilor nu a fost dovedită. Susținerile lui Sandu, neclare uneori, și mențiunile din agendă nu sunt suficiente pentru a face dovada dincolo de orice îndoială rezonabilă. La fel au stat lucrurile și în privința lui Păunescu. Chiar directorul Sandu a fost cel care a susținut că notițele din agendă nu s-au făcut de fiecare dată la remiterea banilor/produselor, ci la distanță de câteva zile, admițând erori referitoare la cele menționate. A notat chiar o sumă de 20.000 de lei dată uneia din acuzate, ulterior afirmând că „e o eroare”, suma corectă fiind 2.000 lei.

Suspiciuni demne de luat în seamă. De anchetatori

Având în vedere toate aceste considerente, judecătorii au suspicionat altceva despre directorul Sandu. „Nu este exclus ca inculpatul (…) să fi făcut aceste menţiuni incriminatoare în agenda personală pentru a justifica faţă de (…) ce a făcut cu banii primiţi, ulterior discuţiei din 01.03.2019, ori chiar în scopul prevenirii confiscării speciale (mai cu seamă că, în declaraţiile sale, acesta susţine că toţi banii primiţi i-a dat mai departe, şi înainte de 2017, fiind vorba despre o sumă totală ridicată)”, conform sursei citate. Asta deoarece Sandu a declarat la anchetă că a început să facă aceste mențiuni în agendă abia în 2017 deoarece începea să uite. Judecătorii au apreciat că înțelegerea dintre Sandu și patronul denunțător a fost favorabilă pentru ambii în aceeași măsură: Sandu rămânea cu cei 10%, iar patronul primea contracte. Doar că s-a ajuns la ceartă din cauza faptului că patronul s-a ales cu un dosar penal tocmai pentru banii scoși cash din firmă, parte revenind lui Sandu. Pe de altă parte, judecătorii spun că nici denunțul patronului nu a fost unul dezinteresat, ci a fost făcut în cadrul unui dosar penal. Scopul nu era tragerea la răspundere penală a lui Sandu, ci acela de a beneficia el de prevederile legale, reducerea la jumătatea pedepsei în cazul unui denunț, în celălalt dosar.

„Probele susţin că între martorul denunţător şi inculpatul (…) era o relaţie foarte apropiată, de prietenie, ambii inculpaţi recunoscând acest lucru; or, nu este exclus ca martorul denunţător să-i fi adus la cunoştinţă inculpatului despre existenţa denunţului anterior înregistrării ambientale din 08.03.2019. Momentul în care inculpatul a arătat agenda verde martorului denunţător, chiar în cadrul unui dialog înregistrat, cu toate că între cei doi au existat multiple întâlniri şi discuţii referitoare la aceste aspecte şi anterior de-a lungul timpului iar aceste menţiuni se susţine a fi fost făcute gradual, încă de la începutul anului 2017, creează semne de întrebare cu privire la momentul şi scopul însemnărilor inculpatului, o explicaţie plauzibilă alternativă fiind cea analizată anterior”, conform aceluiași document.

Credibilitatea lui Sandu a fost pusă la îndoială de judecători care au apreciat că a avut un interes în acuzarea oficialilor: „nu este exclus ca inculpatul să fi luat în calcul asumarea unor infracţiuni pe care nu le-a comis (cu privire la care cel puţin teoretic ar putea beneficia de o condamnare cu suspendare, schimbarea încadrării juridice prin reţinerea unui număr mai mic de infracţiuni dar în formă continuată, beneficiul recunoscut de art. 396 alin.10 C.p.p., reţinerea circumstanţelor atenuante, încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei-cum de altfel, s-a şi întâmplat), cu consecinţa de a nu fi dispusă în ce-l priveşte, ci faţă de alte persoane măsura de siguranţă a confiscării speciale, de altfel, obligatorie în cauză şi care ar presupune o sumă totală de bani foarte ridicată”.

Motivele exonerării de răspundere penală

Toate acestea, plus alte probe au făcut ca asupra însemnărilor din agenda verde a lui Sandu să fie aruncată o serioasă umbră de îndoială. Judecătorii au apreciat că susţinere directorului LPS Roman că a dat bani/produse lui Viorel Stan, Eugenia Condurat și Alin Păunescu, dublată de înscrisuri ce provin tot de la Sandu, sunt discutabile. Toate aceste împrejurări fac îndoielnică credibilitatea susţinerilor și nu sunt suficiente pentru stabilirea existenţei faptelor şi a vinovăţiei acuzaților. S-a apreciat astfel că prezumția de nevinovăție nu a fost înfrântă, probele administrate au conținut informații îndoielnice cu privire la existența faptelor, drept pentru care judecătorii au dispus achitarea celor trei pe motiv că fapta nu există. Decizia magistraților din cadrul Tribunalului Neamț nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Așa cum era de așteptat procurorii Direcției Naționale Anticorupție au contestat hotărârea judecătorilor nemțeni. De calea de atac au uzat și cei trei patroni, chiar dacă doi dintre ei obținuseră la instanța de fond pedepse cu suspendare. Nici Sandu Petru, fostul director al LPS Roman, nu a stat cu mâna-n sân și s-a adresat instanței superioare. Curtea de Apel Bacău va decide dacă hotărârea Tribunalului Neamț este dreaptă sau nu. Orice ar stabili magistrații din județul vecin, decizia acestora va fi definitivă.

Gabi SOFRONIA