Sfântul Iosif de la Văratec este pomenit de Biserica Ortodoxă pe data de 16 august, fiind recunoscut ca unul dintre sfinții cuvioși români care au avut o influență semnificativă în regiunea Neamțului. Prin viața sa exemplară și prin activitatea sa, Cuviosul Iosif a rămas un model de trăire a învățăturilor creștine.
El a fost un sihastru și dascăl al rugăciunii, un fondator și duhovnic al Mănăstirii Văratec și un organizator al vieții monahale, fiind cunoscut și sub numele de ”Pustnicul”. Iosif s-a născut în jurul anului 1750, în satul Valea Jidanului din Transilvania, într-o familie de credincioși ortodocși. Din cauza persecuțiilor religioase din Transilvania, familia sa s-a mutat în Moldova. Tânărul Iosif a decis de timpuriu să urmeze calea monahală, devenind ucenic al Sfântului Paisie Velicicovschi la Mănăstirea Dragomirna. Ulterior, l-a urmat pe acesta la Mănăstirile Secu și Neamț, unde a învățat ascultarea, smerenia, paza minții și rugăciunea. Iosif a primit tunderea în monahism și hirotonirea ca preot la Mănăstirea Neamț.
În 1779 era deja îndrumător duhovnicesc la Schitul Pocrov, precum și povățuitor al maicilor de la schiturile Gura Carpenului și Durău. După o perioadă petrecută în pustie, trăind în rugăciune și post împreună cu ucenicii săi, Gherman și Gherontie, Iosif a fost îndemnat de starețul Paisie și cu binecuvântarea episcopului să pună bazele Mănăstirii Văratec. În această perioadă, a colaborat cu maica Olimpiada și, ulterior, cu Nazaria. Sfântul Iosif a fost primul duhovnic al Mănăstirii Văratec și unul dintre ctitorii ei.
A contribuit la construcția primei biserici de lemn în 1785 și a celei din zid între 1808-1812, ambele având hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Aici a format o comunitate monahală de peste 200 de călugărițe, pe care le-a îndrumat spiritual timp de peste 30 de ani. Sfântul Iosif de la Văratec a fost cunoscut pentru darul facerii de minuni și al vindecării. Prin rugăciunile sale, mulți oameni au fost vindecați de boli sufletești și trupești. Înainte de a-și încheia viața, Iosif a prevestit tulburările care aveau să vină în Moldova, inclusiv jafurile și distrugerile din 1821. Iosif a încetat din viață pe 28 decembrie 1828 și a fost înmormântat în pronaosul Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Văratec.
Alexandru ANDRIEȘ
