În inima munților Neamțului, în satul Bradu, comuna Grințieș, s-a desfășurat pe 28-29 septembrie 2024 cea de-a XII-a ediție a Festivalului Oierilor din Grințieș. Evenimentul a fost organizat de Asociația Pro Grințieș (cu profesorul Daniel Dieaconu în același rol de catalizator) și sprijinit de Cooperativa Agricolă „Frații Muntelui” din Grințieș, beneficiind de o finanțare nerambursabilă a Consiliului Judeţean Neamţ, pe baza proiectului depus. Deși, din cauza restricțiilor din acest an târgul nu a beneficiat de prezența oilor, organizatorii au făcut eforturi deosebite pentru a păstra această tradiție. Important de menționat, pe lângă nemțeni, au participat oieri din Tugheș și Corbu, județul Harghita.

Prima zi

Prima zi a festivalului a fost dedicată în întregime muzicii folk și produselor tradiționale. Tineri de pe Valea Bistriței au încântat publicul într-o după-amiază frumoasă, însorită, iar seara au susținut recitaluri grupurile de copii „Eu Cred” și „Ecoul Munților”. Muzica folk a rezonat foarte bine cu specificul pastoral al festivalului, creând continuitate între trecutul și prezentul comunității montane. Seara s-a încheiat cu un spectaculos foc de tabără. Publicul s-a bucurat de muzică, de vremea foarte bună, a degustat produse tradiționale și, cel mai important, au putut schimba idei și informații.

A doua zi

Deși vremea ploioasă și-a făcut simțită prezența, publicul fidel a fost prezent și în cea de-a doua zi a festivalului. Aceasta a fost dedicată muzicii populare, unde foarte tinerii artiști ai zonei au avut ocazia să se afirme în fața publicului. Interpreții de muzică populară au fost evaluați pentru talentul lor muzical, iar atmosfera creată de aceștia a adus un omagiu tradițiilor strămoșești.

Provocările crescătorilor de animale și rolul tradițiilor

Deși festivalul a celebrat tradiția oieritului, crescătorii de animale prezenți au atras atenția asupra lipsei oilor de la acest festival.

Costel Bondrea, liderul Cooperativei Agricole „Fraţii Muntelui” a declarat: „Astăzi avem acest mic stand gol de oi, doar cu pozele, un stand care ne doare. Nu le-aș dori celor care ne conduc destinele ca atunci când ajung acasă, Doamne ferește, să își găsească goale casele așa cum am găsit noi standurile de oi astăzi. Noi avem o tradiție, avem o inimă de român și nu cedăm în fața oricăror obstacole care vor veni. Evenimentul de astăzi, după cum vedeți, se desfășoară într-un cadru mai restrâns și din cauza acelor standuri lipsă. Gândiți-vă că în anii anteriori erau 25-30 de standuri populate de câteva sute de oi. Veneau familiile celor care au fost prezenți în standurile noastre și pe lângă ei încă zeci de persoane care participau la acest eveniment pentru că era o tradiție și o sărbătoare a noastră a tuturor celor din zona de munte. Dumneavoastră ca oameni, ca crescători de animale, ca invitați din toate părțile care ați venit aici încercați să țineți pumnul sus, să nu cedăm în fața provocărilor. De aceea aș face un apel, chiar dacă suntem mai puțini astăzi, ca noi, românii, să ne luăm inima în dinți și pe orice cale să ne apărăm interesele zonei montane. Pentru că suntem foarte puțini oieri în zona de munte. Ceea ce ne mai ține este dragostea de animale a câtorva dintre noi, dar pe lângă noi trebuie să existe tineretul care vine și trebuie să-i încurajăm și să avem la nivel național niște programe de încurajare a creșterii animalelor. Dacă suntem într-o zonă de munte, cu crescători de animale, vom supraviețui indiferent de situația grea prin care va trece această țară.”

Gastronomia tradițională: tocana de miel și balmoșul

De la Festivalul Oierilor nu au lipsit preparatele tradiționale ale ciobanilor, care au atras atenția vizitatorilor la fel de mult ca muzica. Tocana de miel în jântuit și faimosul balmoș au fost vedetele gastronomice ale evenimentului, reflectând modul de viață autentic al păstorilor din munți, însă nu au lipsit nici micii de oaie. Prin aceste preparate, festivalul a reușit să transmită nu doar o parte din cultura și tradițiile locale, ci și gusturile autentice care definesc stilul de viață al păstorilor. Aromele și preparatele specifice au completat atmosfera evenimentului, amintindu-le participanților de legătura dintre viața montană și gastronomia simplă, dar plină de savoare.

Prezentatorul evenimentului, domnul Gheorghe Filip, ne-a declarat: „Ziua de ieri a fost din punct de vedere meteorologic, cel puțin, însorită, frumoasă, caldă, dar să știți că astăzi, în cea de a doua zi a festivalului, în pofida faptului că vremea a fost vitregă, atmosfera tot caldă a fost per ansamblu. Sigur că am mai zgribulit de frig pe ici pe colo, copilașii mai cu seamă, cei care au urcat astăzi pe scenă. Iată, important e de precizat că după secțiunea folk de ieri, astăzi a fost secțiunea de muzică populară la care au participat peste 10 copii foarte frumoși, talentați. A fost greu de decis care trebuie să fie premiați, drept pentru care fiecare dintre copilași a plecat acasă cu o diplomă și cu bucuria de a fi participat la un asemenea eveniment. Însă, ca o concluzie, eu consider că această a doua zi a fost parcă pentru organizatori, pentru noi cei care am sprijinit acest demers cultural, artistic, până la urmă tradițional de datină românească a oieritului montan, a fost, aș putea spune, un fel de încercare dată de Dumnezeu prin condițiile meteo nefavorabile, prin ploaia aceasta care a cernut aproape permanent mărunt peste noi. Însă tocmai de aceea se vede treaba că încercarea este trecută cu bine fiindcă nu ne-am dat bătuți, continuăm să fim aici, continuăm să ne simțim bine împreună, să sperăm la mai binele pământului acestuia, crescătorilor de ovine și nu numai, crescătorilor de animale la modul general și în mod special a celor din zona montană, din zona de pădure, din zona aceasta în care într-adevăr e dificil, dar e atât de frumos de trăit.”

– Chiar și fără oi lumea a venit.

„Da, chiar și fără oi. Aici e un semnal pe care îl trag crescătorii de ovine. Într-adevăr mi-a plăcut ideea domnului Costel și anume că e trist să vezi casa goală, e trist să vezi spațiul pustiu. Ce important este când suntem, iată, oameni lângă oameni. Așa e și atunci când avem animale în curte, când avem viețuitoare împrejurul nostru, pe lângă casă, în gospodării și, sigur, în spațiile mai mari cum sunt fermele, cum sunt stânele, cum sunt alte locuri în care așa ar trebui să se întâmple în mod normal și firesc: să avem animale și să fim și noi oamenii unii lângă ceilalți.”

Festivalul Oierilor este mai mult decât un simplu eveniment cultural, este un prilej de a reafirma legătura dintre oameni și munte, dintre tradițiile strămoșești și viața modernă. Așa cum a fost evidențiat pe parcursul acestor două zile, această sărbătoare rămâne un simbol al identității locale și este un îndemn la susținerea continuă a practicilor pastorale în zona montană.

Alexandru ANDRIEȘ

Imagini și montaj: Bogdan Călian