Într-o Românie normală, Ministerul Sănătății ar fi avut deja proiecte standard pe diferite categorii de unități spitalicești, pe care autoritățile locale să le poată accesa și să le dea doar specificul local. În România lui Alexandru Rafila și Raed Arafat, Consiliul Județean Neamț, instituție care nu are medici în conducere sau în structuri decizionale, derulează un proiect pentru construirea unui nou spital județean de urgențe cu tot ceea ce decurge de aici. În toamna anului trecut, CJ Neamț scotea la licitație, pe SEAP, achiziția de servicii de proiectare, asistență tehnică și lucrările de execuție pentru noul spital județean Neamț – visul fostului președinte Ionel Arsene.

“În prezent este în desfășurare procedura de evaluare achiziție servicii de proiectare și asistență tehnică plus lucrări de execuție. Valoarea totală a investiției, conform contractului de finanțare semnat, este de 1.680.522.877,29 lei, din care contribuția PNRR este de 1.176.366.014,1 lei, iar contribuția beneficiarului de 584.652.496,81 lei. Spitalul va avea 423 de paturi pentru spitalizare continuă și 46 de paturi pentru spitalizare de zi. Preconizăm că până la sfârșitul acestui an vom reuși să semnăm contractul pentru servicii de proiectare și asistență tehnică plus lucrări de execuție. Depinde foarte mult de cum vor evolua lucrurile, în sensul că se pot înregistra contestații sau nu în urma finalizării procedurii de achiziție”, informează vicepreședintele Consiliul Județean Neamț, Adrian Păduraru.

Patru asocieri din care fac parte nume grele din România în domeniul construcțiilor au depus oferte: Bog’ Art SRL București (cifră de afaceri de peste 800 de milioane de lei și 395 de angajați în 2023), Construcții Erbașu SA București (2,3 miliarde de lei cifră de afaceri, peste 280 de milioane de lei profit și 1.150 de angajați anul trecut) – cel mai bine cotată dintre ofertanți, Ubitech București (415 milioane de lei cifră de afaceri) și SSAB-AG Bacău (600 de milioane de lei). Cu așa competitori nici nu mai miră faptul că nici una dintre firmele nemțene abonate la contracte cu instituțiile statului nu a depus ofertă.

Afaceri de 1 miliard de lei, contracte de 800 de milioane de lei și cash de peste 44 de milioane de lei

Cam acestea sunt cifrele din caietul de sarcini al licitației. Prima și cea mai importantă cerință este cifra de afaceri cumulată din ultimii trei ani ce trebuie să fie cel puțin egală cu 1.000.000.000 lei.

O altă condiție importantă se referă la garanțiile bancare, inclusiv pentru terți, potrivit caietului de sarcini: “trebuie să demonstreze că la momentul depunerii ofertei au acces sau au disponibile resurse reale, negrevate de datorii, depozite bancare, linii de credit confirmate de bănci ori alte resurse financiare, suficiente pentru a realiza un cash flow de execuție a lucrării de minim 44.651.622,29 lei fără TVA, suficient pentru desfășurarea activităților, sumă care va fi destinată exclusiv îndeplinirii viitorului contract pentru o perioadă de 3 luni de la data începerii lucrărilor”.

Alte cerințe se referă la lucrările de construcții – minim 1 contract, maxim 5 duse la bun sfârșit, în valoare de 787 milioane de lei, fără TVA, pentru a demonstra experiența similară, aici fiind vorba despre construirea de unități spitalicești sau, în termeni tehnici lucrări de “cameră curată”: spitale generale, spitale de urgență, spitale județene, spitale municipale, spitale orășenești, spitale universitare, spitale care dispun de o structură complexă de specialități, departament de urgență, clinică medicală, dispensar sanitar, centru recuperare medicală, laboratoare medicale, etc. Firmele de proiectare-consultanță din asociere trebuie să fi avut în ultimii 3 ani, minim 1 maxim 3 contracte, pe același tip de lucrări precizat mai sus, în valoare cumulată de minim 5 milioane de lei, fără TVA. La toate acestea se vorbește despre lucrări finalizate cu recepția acestora la sfârșitul contractului. Practic, fiecare dintre ofertanți va trebui să depună documentații care vor cumula mai mult de 7.000 de file pentru a demonstra că îndeplinesc toate criteriile cerute.

 Două firme au ieșit din joc

Două dintre cele două asocieri de firme au fost deja respinse pentru neîndeplinirea anumitor cerințe, înainte de a se ajunge la depunerea ofertei financiare. Ambele firme au contestat atât la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și în instanță. Curtea de Apel Bacău le-a respins, definitiv, pe ambele.

Primul contestatar este firma UBITECH Construcții SRL din București,  înființată în 2015, condusă de Cătălin Podaru, fost cadru al armatei, care anul trecut avea o cifră de afaceri de peste 415 milioane de lei. Revista “Forbes” consemnează că Ubitech a semnat anul trecut un acord cadru, alături de alți doi operatori economici, în valoare de 1,2 miliarde de lei, cu Primăria Sectorului 3 București, acolo unde își are sediul. “Adevărul” vorbește despre un contract de peste 100 de milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii.

La fel de interesant este și cel de-al doilea contestatar, SSAB-AG S.A. din Bacău, firmă cu 33 de ani de activitate, care are în portofoliu recent lucrări precum extinderea Terminalului 1 al Aeroportului Oradea sau Magazinul Altex din Timișoara. Anul trecut firma raporta o cifră de afaceri de aproape 600 de milioane de lei, venituri ce au fost cu 200 de milioane de lei mai mari decât anul precedent și de trei ori mai mari decât în 2021.

Bătălia se dă pentru suma de 803.729.201,26 lei, atât cât costă serviciile scoase la licitație. Totuși, nici unul dintre contestatari nu se ridică la nivelul celor două asocieri rămase în joc și al liderilor lor din România.

După prelungirea termenelor, data de 18 octombrie anul acesta a rămas cea la care va fi anunțat câștigătorul. Însă, este aproape o certitudine că, indiferent cine va câștiga, cealaltă asociere va contesta până în pânzele albe pentru că au și “logistica” necesară pentru a face acest lucru.

Ce înseamnă asta pentru Consiliul Județean și pentru noul spital? Că începerea efectivă a lucrărilor s-ar putea muta într-un orizont temporal de 3 ani și mai bine.

Asocierea al cărei lider este Bog’ Art SRL îi are în spate pe NKY Architecs&Engineers (Turcia), CCN Altyapi Iatyrimlari ve Inșaat Anonim Șikret (Turcia), Dacorum Grup SRL Iași, D.Z. Medicale SRL Italia, Eckon CEI SRL Alexandria, Epser Limited SRL București, Invest Servicii Comerciale SRL Cluj, D&D Eurocom SRL București, CCN Yatirim Holding Anonim Sirketi (Turcia), Popaescu@Co SRL București, Igna Instal SRL București, Movi Construct SRL București, Schindler România SRL București, Coneco Romania SRL București și Rotary Construcții Mententanță SRL București.

Cu un portofoliu de lucrări de peste 500 de milioane de euro și cu perspective pozitive, Bog’ Art anunța în vara anului trecut că intră pe sectorul public al construcțiilor. Pe 6 septembrie anul acesta comunica că va conduce modernizarea Palatului de Justiție din Cluj-Napoca, iar dacă este să vorbim despre spitale, în primăvară a început lucrările la Maternitatea “Sfântul Ioan” din capitală.

”Regina” acestei licitații este, totuși, asocierea al cărei lider este Construcții Erbașu SA București (465 de milioane de euro cifră de afaceri, 283 de milioane de lei profit, 1.150 angajați – în 2023), din care fac parte firmele Proffesional Tech Construct Design, Concrete&Desing Solutions, CSP Proiect Line, Coneco România SRL, Schindler România, Concelex, Conest SA, Concelex Engineering SRL, Mansart Corporate, Cubicon Invest, Terra Gaz Construct și Hospital Technical Solutions.

Grupul Erbașu, care deține și Erbalactul și alte afaceri pe lângă construcții, are un portofoliu impresionant de lucrări finalizate, inclusiv stadionul Steaua, stadionul Rapid, sala polivalentă Oradea, bazinul Olimpic de înot și polo Dinamo, hipodromul Ploiești, circuitul turistic Floreasca-Tei, precum și lucrări de reabilitare termică și modernizări de drumuri publice. Acestea sunt doar o mică parte dintre lucrările finalizate, ca să ne oprim doar la cele mai cunoscute.

La capitolul portofoliu în derulare Erbașu lucrează la extinderea Centrului de Mari Arși Timișoara, care va avea, (apropo de Arsene care vroia și el unul!) și un heliport, dar și la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumologie, Dispensar TBC și funcțiuni conexe Oradea, care va avea patru corpuri de clădire fiecare cu 4 etaje ce se vor întinde pe aproape 50.000 de mp.

Proiectul lui Ionel Arsene se anunță unul scump și financiar-logistic și temporal, rămâne de văzut când anume se va tăia panglica pentru… începerea lucrărilor.

Angela CROITORU