Alegerile parlamentare de duminica precedentă s-au desfășurat în umbra unor controverse fără precedent în istoria postdecembristă a României. Primul tur al prezidențialelor nu fusese validat, social-democrații și liberalii nu aveau om în turul 2, atât PNL, cât și PSD și-au pierdut președinții de partid, degringolada era evidentă. În plus, discursul suveranist al AUR, SOS și, mai nou, al unui Partid al Oamenilor Tineri (POT), asociat cu Cătălin Georgescu, pare că are din ce în ce mai mulți adepți.
Prezență peste așteptări și AUR care strălucește de pe locul 2
În primul rând, trebuie remarcată prezența la vot care a întrecut așteptările. La alegerile parlamentare din 2020 votau 5.793.125 de persoane (31,84% prezență la urne). Anul acesta au votat 9.455.072 persoane (52,50% prezență la urne), o creștere de 63% care dă o mai mare reprezentativitate acestui scrutin.
În ceea ce privește rezultatele la nivel național, două elemente par clare. În primul rând, disciplina de partid a PSD a ținut de această dată, dar sunt semne clare de slăbiciuni în armură. Social-democrații au câștigat 25 de județe, impunându-se mai ales în partea de sud și de est a țării. Victoriile cele mai mari au fost în Buzău, Olt, Teleorman, și Dolj. În Regiunea Nord-Est, PSD a pierdut doar la Suceava în fața AUR și a obținut în total puțin peste 2 milioane de voturi, în jur de 22,4% din totalul voturilor. Deși a câștigat, este clar că și trendul PSD este în scădere.
În al doilea rând, AUR, este foarte clar, a devenit în acest moment a doua putere politică din țară. Deși nu a câștigat decât 3 județe (Constanța, Suceava și Arad), partidul condus de George Simion a reușit rezultate constant bune în majoritatea județelor. De fapt, în aproape toate județele în care PSD a câștigat, AUR a luat locul al doilea. Asta se întâmplă în condițiile în care organizarea în teritoriu a acestui partid încă lasă de dorit și formațiunea are mult mai puțini aleși locali în comparație cu liberalii, pe care i-au surclasat categoric. AUR a obținut aproape 1.700.000 de voturi, în jur de 18,2% și pare în acest moment partidul „pe val” din politica românească
Liberalii s-au impus în doar șase județe: Ilfov, Giurgiu, Sibiu (în fieful președintelui Klaus Iohannis), Alba, Cluj și Bihor. Cu alte cuvinte, a rămas nucleul dur al liberalilor, locurile în care au fost primari și conducători care sunt puternici la nivel local și încă mai au încrederea unui electorat important. Rămâne de văzut dacă trecerea de la Iohannis/Ciucă/Rareș Bogdan spre Ilie Bolojan va corecta trendul descendent al partidului. Cu doar puțin peste 1.300.000 de voturi adunate la nivel național, singura veste bună pentru liberali este că au reușit să mențină poziția a treia în fața USR.
UDMR a câștigat în 5 județe și, în ciuda prezenței foarte mari la vot, vor merge confortabil în Parlament. Victoriile deosebit de categorice în Harghita (unde au luat 88% din voturi) și Covasna (77% din voturi) au fost completate de Mureș, Sălaj și Satu Mare, arătând că UDMR are încă forță. Probabil că și discursul suveranist al mai multor formațiuni politice a motivat electoratul UDMR.
USR s-a impus în doar două județe, Brașov și Timiș, unde au organizații locale puternice și oameni care au ocupat sau ocupă fotolii importante: Allen Coliban la Brașov și Dominic Fritz în Timișoara. Pentru un partid care va da, cel mai probabil, un candidat în turul 2 la alegerile prezidențiale, pare destul de puțin și nu dă foarte mari speranțe pentru Elena Lasconi în bătălia împotriva lui Cătălin Georgescu. USR a obținut doar puțin peste 12% din voturi, ocupând un loc 4 dezamăgitor pentru susținători. Elena Lasconi a bătut categoric scorul partidului. Acest lucru se poate justifica și prin partidele „rupte” din USR care au blocat formațiunea pe locul 4 – SENS, DREPT și REPER nu au reușit să intre în Parlament și voturile vor fi redistribuite, câștigătorii importanți fiind tot PSD și AUR.
Polul suveranist a fost, de asemenea, mai scindat. În afară de AUR au mai fost două formațiuni care s-au luptat pentru locuri în Parlament: S.O.S. (partidul Dianei Șoșoacă) și P.O.T. (partidul care l-a susținut pe Cătălin Georgescu). Diferența față de formațiunile care au gravitat în jurul U.S.R. este că ambele au reușit să facă pragul. S.O.S. a luat peste 7,6% în timp ce P.O.T. a adunat 6,32%. Este clar că, după redistribuiri acest pol al politicii românești va avea cel puțin 35% în Parlamentul României.
O comparație cu localele: marile partide au pierdut peste 1,5 milioane de votanți
Pentru a pune în context evoluția ultimelor luni din politica românească ne putem uita la alegerile locale din luna iunie a acestui an. Pentru Consiliile Locale PSD primea 2.618.903 de voturi, iar pentru primari 2.826.469 de voturi. Deci partidul a „pierdut” pe parcurs peste jumătate de milion de votanți, la ambele camere a obținut puțin peste 2 milioane de voturi.
Discrepanța cea mai mare se înregistrează la PNL. Pentru locale, la primari, liberalii luau 2.424.172, în timp ce la consiliile locale luau 2.142.111 voturi. Cu alte cuvinte, liberalii au „reușit” să piardă un milion de voturi în doar câteva luni, ajungând la 1.300.000. Bineînțeles că există multe potențiale explicații pentru scăderile ambelor partide. Alianța dintre cele două la guvernare a erodat, mai ales în perioadele dificile. Candidații cu care au ieșit în față cele două partide, cei care au ocupat și funcția de prim-ministru în ultimii ani, nu au avut mare priză la electorat. Discursul despre stabilitate și continuitate nu a ținut, în condițiile în care mulți oameni o duc greu și nu o simt în nici un fel.
Marele câștigător față de alegerile locale a fost AUR. Pentru consiliile locale AUR primea în iunie aproape 700.000 de voturi iar pentru primari lua doar 479.379 de voturi. La parlamentare s-a apropiat de 1.700.000 de voturi, o creștere de un milion în doar câteva luni. Bineînțeles că și aici există explicații. AUR, deși a fost un partid parlamentar, nu a avut o organizare teritorială pe măsură, de aceea în unele localități nu a avut candidați care să poată emită pretenții. Pe când la nivel național a avut lideri care au fost tot timpul în atenția publică prin declarațiile lor. Chiar dacă au fost criticați pentru unele ieșiri, mesajul partidului a ajuns la electorat și a prins. La care se adaugă în mod clar voturile primite prin simpatie și transfer de la simpatizanții lui Călin Georgescu.
Un alt câștigător al ultimelor luni a fost, păstrând proporțiile, USR. La locale, alianța cu PMP și Forța Dreptei s-a dovedit a fi un dezastru, nereușind să atingă nici 5% la nivel național. Schimbările din aceste luni, ieșirea la rampă a Elenei Lasconi și impunerea unui mesaj mai moderat și „incluziv” pare că a funcționat. Dacă la locale, au primit atât pentru primari, cât și la consiliile locale doar 350.000 de voturi, acum USR a sărit peste un milion la parlamentare.
Din această scurtă comparație ce concluzii putem trage? Chiar dacă suveraniștii nu au încă o majoritate, ei sunt în creștere și au câștigat cel mai mult în acest an electoral. PSD și PNL „sângerează” puternic și ambele vor trebui să facă schimbări pentru a rezista în fața noilor forțe.
O privire din trecut spre viitor
Peisajul politic arată altfel față de ce s-a întâmplat în urmă cu 4 ani. PSD și PNL atunci dominau. Social-democrații obțineau peste 28%, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților (obținând în jur de 1.700.000 de voturi, cu aproximativ 300.000 mai puțin față de anul acesta). Liberalii obțineau în jur de 25% din voturi la ambele Camere (în jur de 1.500.000 de voturi). Cu alte cuvinte, în ciuda prezenței mult mai mari la vot anul acesta raportat la 2020, PNL a pierdut aproape 200.000 de votanți în 4 ani. Creșterea semnificativă apare în dreptul AUR, care în 2020 obținea aproximativ 9% (în jur de 530.000) iar anul acesta a reușit să își tripleze scorul.
Ca procent de vot obținut, USR a pierdut procentual puțin față de 2020, când lua în jur de 15%, dar a câștigat ca număr total de voturi, obținând cu aproape 200.000 în plus.
De aici încolo orice scenariu este posibil, mai ales dacă clasa politică rămâne la fel de anchilozată.
Vlad BĂLĂNESCU
Articol apărut în săptămânalul Mesagerul de Neamț, nr. 561, 5-11 decembrie 2024
