Austeritate pe toate planurile, aceasta este sinteza prevederilor din celebra ordonanță trenuleț 2024 adoptată de Executiv la finalul anului trecut. Unul din cele mai afectate domenii este învățământul, piatra de bază a oricărei societăți sau „temelia pe care se construiește viitorul unei națiuni”, așa cum spunea președintele Klaus Iohannis într-un discurs la începutul anului școlar 2024-2025. Cu toate acestea noile prevederi sapă la baza acelei „temelii”, iar sindicatele amenință cu proteste și acțiuni revendicative pe modelul grevei generale din învățământ de la finalul anului școlar 2022-2023, acțiuni care au blocat sistemul. Concret, studenții au pierdut reducerile la transportul feroviar cu excepția drumului către domiciliu și înapoi spre centrele universitare, bursele au fost înghețate, la fel și alocațiile copiilor. Tichetele educaționale pentru elevii din familii cu venituri reduse se vor acorda doar din surse externe nerambursabile, adică acordarea pare cel puțin improbabilă. Voucherele pentru elevii cu cerințe educaționale speciale s-au amânat pentru anul școlar viitor. În ce privește cadrele didactice, salariile acestora au fost înghețate, voucherele de vacanță au scăzut la jumătate și se acordă doar dacă profesorii mai pun 800 de lei din propriul buzunar pentru a achiziționa un pachet turistic, și multe altele. Despre toate acestea, înghețarea salariilor, a burselor, noutățile în acordarea primei didactice sau acordarea în alte condiții decât până acum a voucherelor de vacanță, am cerut o opinie profesorului Ionel Hociung, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ Neamț.
„Dacă este să discutăm despre efectele pe care le produce ordonanța de urgență a guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru anul 2025 asupra sistemului de învățământ, acestea constau în unele prejudicii în buna funcționare a învățământului românesc. Dar mai mult decât aceste măsuri pe care le vor aduce, și mai presus decât orice, vorbim despre nerespectarea unor angajamente pe care liderii partidelor aflate la guvernare și Guvernul României le-au luat față de angajații din învățământ, în perioada grevei din anul 2023. Astfel, trebuie amintit faptul că cel mai important lucru al înțelegerii din timpul negocierilor a fost acela că salarizarea la intrarea în sistem, adică salariul profesorului debutant să fie echivalentul salariului mediu brut pe economie, iar cel la ieșirea din sistem, adică al profesorului cu studii superioare, peste 25 ani vechime și gradul didactic I să ajungă aproape de salariul medicului specialist”, a declarat liderul FSLÎ Neamț, profesorul Ionel Hociung.
Profesorii nu vor beneficia de majorarea salariilor
Liderul sindical susține că, pentru a se ajunge la respectarea înțelegerii asumate în timpul negocierilor de la greva din 2023, ar fi trebuit ca în anul 2025 salariile de bază ale cadrelor didactice să înregistreze o majorare de 20%.
„Evident și celelalte categorii de personal urmau să beneficieze de procente de majorări salariale, raportat la gradul de responsabilitate și importanța muncii. Ori acest lucru se pare că nu se va produce în condițiile noii ordonanțe „trenuleț” adoptate în data de 30.12.2024. Aceasta înseamnă că salariul unui profesor debutant va rămâne undeva aproape de 4.000 lei net, sumă insuficientă ținând seama de importanța muncii și de costurile vieții din România. În mod normal, astăzi un cadru didactic debutant ar trebui să primească cel puțin 6.000 lei net, salariu care se regăsește, abia, din păcate, în contul unui profesor la final de carieră didactică. Apoi, acordarea voucherelor de vacanță este afectată prin faptul că valoarea acestora aproape că s-a înjumătățit, iar cei 800 de lei pe care îi dă statul se pot cheltui doar dacă salariatul achiziționează un pachet turistic în valoare de minim 1.600 lei”, a punctat liderul sindical.
Acesta mai arată faptul că, la o primă vedere se pare că primele pentru carieră didactică/profesională vor rămâne valabile, dar și aici, studiind cu atenție textul ordonanței, aceasta precizează că „primele se acordă numai în cazul în care cheltuielile cu acestea se decontează integral din fonduri externe nerambursabile”, prevedere despre care Ionel Hociung spune că ridică multe semne de întrebare.
Liderul de sindicat subliniază că, prin prorogarea anumitor prevederi din Legea nr. 198/2023, Guvernul României impune practic aplicarea acestor dispoziții legale, deja adoptate, după o perioadă nepermis de îndelungată:
– Finanțarea sistemului de învățământ cu minim 15% din cheltuielile bugetului general consolidat va avea de așteptat până la începutul anului 2026;
– Reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în derularea proiectelor europene și pentru cei cu o vechime mai mare de 15 ani și gradul didactic I, se amână pentru anul școlar 2026-2027;
– La fel și decontul cheltuielilor de transport pentru întreg personalul din învățământ, tot pentru anul școlar 2026-2027;
– Acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2%, din fondul de salarii, la dispoziția conducerii unității școlare, se amână, de asemenea, pentru anul școlar 2026-2027;
– Majorarea cu 25% a costului standard pentru unitățile școlare defavorizare, se va aplica începând din anul școlar 2026-2027;
– Și reducerea efectivelor în clasele de învățământ liceal, inclusiv cel dual se va aplica tot din anul 2026-2027;
– Acordarea de vouchere educaționale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenții psihopedagogice și materiale suport, pentru participarea la manifestări științifice sau participarea la cursuri de perfecționare, în domeniul funcției ocupate, se aplică, de asemenea, de la începutul anului școlar 2026-2027.
Lucrurile nu stau mai bine nici în privința adoptării noii legi a salarizării personalului din sectorul bugetar
Ionel Hociung subliniază că o nouă lege a salarizării nu poate veni fără creșteri salariale, ceea ce implică fonduri bugetare suplimentare, altfel nu ar avea niciun sens.
„L-am auzit pe primul ministru spunând că în anii următori deficitul bugetar trebuie să scadă de la 8,55%, cât este în prezent, până la 3%. Cum se va întâmpla acest lucru, nu știu? Deși termenul agreat cu Comisia Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență, celebrul PNRR, pentru adoptarea legii de salarizare unitară este începutul anului 2025, am mari îndoieli că aceasta va fi pusă în aplicare mai devreme de începutul anului 2026, probabil și atunci în mod etapizat pe o perioadă extrem de îndelungată. Nu înțeleg, ca și în cazul abundenței de prorogări din Legea Învățământului Preuniversitar, de ce o altă prevedere legală, și aici mă refer la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 53/2024, care acordă o subvenție în limita unui decont de 500 de lei, pentru achiziționarea de ochelari și dispozitive optice de corecție, pentru angajații care folosesc în mod obișnuit un echipament cu ecran de vizualizare pe o durată semnificativă a timpului normal de lucru, nu se aplică și suntem plimbați precum în pilda biblică „de la Ana la Caiafa” pentru adoptarea unor norme de aplicare a legii, în ciuda tuturor demersurilor pe care sindicatele le-au făcut de aproape un an. Mă întrebam unde se regăsește caracterul urgent al prevederii, dacă după atâta timp de la adoptare este inaplicabilă?”, a arătat sindicalistul.
În condițiile celor punctate anterior Ionel Hociung susține că este foarte posibil ca în perioada imediat următoare să înceapă primele acțiuni de protest care să aibă loc sub geamul primului ministru, la București: „Iar, ca o concluzie ce o putem desprinde în urma acestor experimente și experiențe trăite putem spune un singur lucru, care să rămână precum un corolar: niciodată să nu aveți încredere în politicienii români și în promisiunile lor”.
Gabi SOFRONIA
