Anul 2024 se prefigura ca „anul alegerilor” cu nu mai puțin de 4 scrutine care chemau oamenii la urne: alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențialele care ar fi trebuit să finalizeze cumva  (măcar temporar) luptele politice. Dar proverbul românesc, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, s-a potrivit mănușă după campaniile electorale de anul trecut și am rămas în aer cu alegerile prezidențiale.

Situația la începutul anului electoral

2024 începea cu o coaliție care avea un sprijin parlamentar puternic și cu un președinte, Klaus Iohannis, care intra în ultimul an de mandat. Cu toate acestea, începutul de an nu a fost caracterizat de stabilitate. PSD și PNL se poziționau pentru alegeri prin atacuri reciproce, conducerea ambelor partide arătând că ceva în coaliție nu funcționează.

Aproape tot sistemul public era fie la final de proteste sau amenințau cu greve. Personalul din învățământ organizase una dintre cele mai mari mișcări de protest în 2023 în urma căreia câștigase drepturi salariale importante. Personalul de la Direcțiile de Sănătate Publice, Case de Pensii, Finanțe au organizat proteste prin care au obținut, de asemenea, majorări salariale. La finalul lunii februarie 2024 sindicaliștii din Sănătate amenințau cu greva generală, care a fost evitată. Tot atunci, s-a ajuns în ultimul moment la un acord pentru a evita și o grevă a membrilor Sindicatului Funcționarilor Publici. În timp ce bugetarii protestau și reușeau să obțină măcar „promisiuni de mai bine”, mediul de afaceri și mai ales întreprinderile mici și mijlocii trăgeau semnale de alarmă.

Coaliția scârțâia serios și atacurile se făceau deja în public.

Marcel Ciolacu, fostul și actualul premier, spunea la mijlocul lunii februarie a anului precedent: „Cel mai bine pentru mine și colegii mei ar fi fost să nu intrăm la guvernare și să nu facem această coaliție. (…) Dacă ne supărăm că nu mai avem prim-ministru, cu toate că am avut prim-ministru timp de trei ani și jumătate, având un scor electoral de 20%, și ni se pare normal să avem în continuare prim-ministru sau anumite decizii, cred că este o abordare greșită”. Doar o zi mai târziu, era urmat de liderul de atunci al PNL, Nicolae Ciucă care spunea: „Am intrat la guvernare pentru a aduce stabilitate. (…) Să nu uităm că suntem aici pentru oameni, nu pentru noi și nu pentru funcții. Să ne amintim ce le-am promis românilor. (…) Îndemn guvernanții care au uitat această motivație în ultimii ani să își reamintească de angajamentul lor”.

Partidele de opoziție încercau și ele să se poziționeze pentru alegeri. AUR se profila ca principala forță politică după PSD în timp ce Alianța Dreapta Unită formată din USR, PMP și Forța Dreptei era încă în proces de formare a unui mesaj electoral.

Cu alte cuvinte, erau multe nemulțumiri în societate dar clasa politică părea că le ignoră cu seninătate. Toate sondajele arătau că PSD și PNL și-ar fi putut continua monopolul politic dacă cădeau la un acord, cu foarte puțin deranj din partea unei opoziții dezorganizate. Semnale de alarmă existau, dar nu au fost luate în serios. Un sondaj INSCOP din ianuarie 2024 arăta că „mai mult de două treimi dintre români consideră că lucrurile în țară se îndreaptă într-o direcție greșită”.

Comasarea alegerilor – primul semnal de alarmă pentru alegerile democratice

Începutul lunii martie aducea anunțul considerat de mulți inevitabil, acela al colaborării dintre PSD și PNL. În ciuda declarațiilor „războinice” venite de la oameni din conducerile PNL și PSD, cele două partide și-au dat mâna și au sărit în „focul electoral” împreună, doar pentru europarlamentare. La locale, vorba jocului, „fiecare pe pielea lui”.

Într-o conferință de presă susținută de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, liderii celor două partide, erau anunțate oficial deciziile mult așteptate: alegerile europarlamentare vor fi comasate cu cele locale, liste comune pentru europarlamentare, dar separate pentru locale. Și negocieri în continuare pentru ce mai rămâne.

Discursurile celor doi au fost asemănătoare, ca într-un scenariu atent pregătit. Nicolae Ciucă a vorbit despre realizările guvernării PSD-PNL, mai ales pe partea economică. Pe final a dat mesajul nevoii de stabilitate politică: „Nu ne putem permite să fragilizăm stabilitatea țării pentru micile orgolii politice”. Marcel Ciolacu a continuat în același ritm, lăudând guvernarea: „Și noi de la PSD și cei de la PNL am dovedit că putem lua decizii în momente dificile (…) ale României în primul rând: criză economică, criză socială, război la graniță”. Rivali aduși împreună pentru binele comun, frumoasă poveste.

O altă justificare a comasării oferită de Marcel Ciolacu a fost că măsura era în interesul democrației. „Măsura (n.n. comasării alegerilor) nu este împotriva democrației, este chiar un vot în plus pentru democrație, pentru a avea reprezentare corectă în fața românilor. (…) Știm cu toții că prezența cea mai mare este la locale”. Comentariul făcut în materialul publicat de ”Mesagerul de Neamț” în 28 februarie rămâne la fel de valabil – ”Un argument pe care tot cinic l-am putea interpreta așa: mai multă democrație cu mai puține alegeri. Mai puține alegeri la propriu, prin comasare și mai puține alegeri pe liste pentru că pe listele comune vor fi mai puține nume”.

Dar dincolo de discursurile politice normale au fost și niște declarații pe care acum, după alegerile prezidențiale anulate în urma victoriei în primul tur al lui Călin Georgescu, le vedem într-o altă lumină: „Este evident că doar aceste două partide se pot uni în fața valului extremist. Niciun partid singur nu se poate angaja în această luptă”. Revenind la materialul publicat de ”Mesagerul de Neamț” la acea dată: ”Faptul că «niciun partid singur nu poate lupta», zicere de la Ciolacu, cu extremiștii ori este adevărat și atunci partidele de la guvernare chiar au o problemă, ori totul este o făcătură și atunci votanții au o problemă”.

Rezultate la europarlamentare și locale: fără surprize majore

”Europarlamentarele, victima scrutinului comasat”. Acesta a fost titlul publicat în ”Mesagerul de Neamț” după alegerile din iunie 2024. Consecințele adevărate ale acestei decizii politice luate de partidele de la guvernare aveau să se vadă mai clar la finalul anului.

Campania electorală pentru europarlamentare a lipsit aproape cu desăvârșire, eclipsată de alegerile locale care, natural, stârneau un interes mult mai mare. Deși prezența a depășit obiectivul declarat de 50%, votul informat a fost foarte redus. Cu greu se poate găsi o persoană care poate numi mai mult de doi europarlamentari care reprezintă România acum la Bruxelles. Paradoxal, probabil cele mai cunoscute nume de pe acele liste sunt cele ale Dianei Iovanovici Șoșoacă și poate Claudiu Târziu.

Dar comentariile făcute de ”Mesagerul de Neamț” la acea vreme s-au dovedit a fi corecte. „Putem crede în argumentul dat de partidele politice privind motivația comasării alegerilor. Dar putem oferi și o variantă alternativă: euroscepticismul în România a crescut (…) Ar fi existat pericolul ca România să trimită mai mulți «eurosceptici» la Bruxelles. Corect, dar în același timp realitatea este că acest curent există în România. Există și motive reale pentru acest lucru, există și manipulări. Doar ignorând problema, aceasta nu va dispărea. Partidele politice puteau accepta dezbaterea, existau argumente pentru a arăta că UE reprezintă un plus pentru România: garanții de securitate, fonduri europene, libera circulație… Dar discuția nu a avut loc”. Cu alte cuvinte, partidele care s-au plâns după alegerile prezidențiale de „dezinformarea” de pe rețelele sociale au ales să nu facă „informare” în campania electorală, pentru că politic ar fi putut să dea prost.

Rezultatul la europarlamentare a arătat bine pentru coaliție: PSD și PNL au luat peste 50%, AUR a fost ținut sub 20% iar Alianța Dreapta Unită a trecut pragul, dar la limită.

La locale s-a văzut că organizarea marilor partide s-a impus. În Neamț, doar două localități nu au fost „cucerite” de către candidați PSD sau PNL: Tașca și Dămuc. În rest, au existat schimbări dar marcate doar de trecerea de la galben spre roșu și invers. PSD a preluat Piatra Neamț și a păstrat Consiliul Județean dar PNL a cucerit mai multe comune nemțene. George Lazăr și Andrei Carabelea au plecat din funcțiile de conducere ale liberalilor în timp ce Daniel Harpa și-a consolidat poziția în PSD, dar și la nivel de județ. AUR a reușit să intre în Consiliile Locale și părea că poate fi un jucător important pentru obținerea majorității necesare. Pentru că deși la nivel național se menține ideea că AUR este „extremist” și „nefrecventabil”, la nivel local negocierile au fost deja recunoscute.

Finalul de an cu prezidențiale anulate și parlamentare disputate

Sondajele de opinie cu câteva luni înainte de prezidențiale anunțau o luptă strânsă, dar doar pentru locul II. Marcel Ciolacu, „garantat” câștigătorul turului I își aștepta adversarul și mai multe voci acuzau că inclusiv PSD dădea ajutor AUR pentru ca George Simion să ia fața contracandidaților și să ajungă în turul II. O reeditare a duelului electoral Iliescu vs. Vadim dar probabil cu o trimitere către mesajul din ”Epigonii” a lui Eminescu.

Controversele privind alegerile prezidențiale au pornit cu mult înainte de începerea scrutinului. Decizia Curții Constituționale de a o exclude pe Diana Șoșoacă din cursă, pe motiv că ar fi avut „o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice”, a tras primele semnale de alarmă, mai mulți candidați și partide acuzând Curtea că se implică în lupta politică.

Campania electorală pentru prezidențiale s-a desfășurat la București și pe rețelele sociale, în teritoriu puțin spre deloc. Lucru care s-a văzut din plin.

Rezultatul primului tur a venit ca o lovitură de ciocan după care încă lumea nu își revine. Toate calculele și sondajele au fost date peste cap. Călin Georgescu, independent, a câștigat clar scrutinul cu peste 3% în plus față de Elena Lasconi. Georgescu a fost propunerea AUR pentru funcția de premier în urmă cu câțiva ani, dar a părăsit formațiunea în 2022 din cauza neînțelegerilor cu liderii George Simion și Claudiu Târziu. Dar surprizele nu s-au oprit aici, după ce Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu la mai puțin de 3.000 de voturi și-l lăsa în afara finalei. Marile partide au rămas fără candidați la prezidențiale și în ziua următoare, liderii coaliției de guvernare, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu își anunțau demisiile din fruntea PNL, respectiv PSD. Doar în cazul primului decizia a fost definitivă.

Discuțiile privind modul în care a ajuns Georgescu în postura să câștige aceste alegeri au început imediat. Campanie pe Tik-Tok, acuzații de extremism, de legături cu Rusia, de revizionism – toate au apărut din prima zi de după anunțarea rezultatelor. O explicație mai clară asupra modului în care s-a ajuns aici s-a văzut mai târziu și a fost prezentată de ”Mesagerul de Neamț” săptămâna trecută într-un articol numit, cum altfel, „Prostia la putere”. Cu un PNL care a finanțat, intenționat sau nu, campania lui Georgescu pe rețele sociale, cu lideri ai PSD care, probabil în glumă sau autoironie, vorbesc în clipuri pe internet cum au dat voturi la AUR. Nu mai vorbim despre faptul că atât Ciucă cât și Ciolacu au refuzat să participe la dezbateri electorale.

Se prefigura lupta „naționaliști” vs „pro-europeni”, denumiri foarte generice pentru a ilustra ceea ce s-a întâmplat de fapt. Dar, din nou, CCR nu a lăsat lupta electorală să meargă până la capăt.

La doar o săptămână după aceste alegeri au venit parlamentarele. PSD a câștigat, dar a obținut doar 22,4% din voturi. Social-democrații au câștigat 25 de județe, impunându-se mai ales în partea de sud și de est a țării    . Aceste alegeri au cimentat și poziția AUR de a doua formațiune politică a țării. Partidul condus de George Simion a reușit rezultate constant bune în majoritatea județelor. De fapt, în aproape toate județele în care PSD a câștigat, AUR a luat locul al doilea. AUR a obținut aproape 1.700.000 de voturi, în jur de 18,2%. Liberalii au fost clar perdanți, atât în Neamț cât și la nivel național. PNL obținea doar puțin peste 1.300.000 de voturi adunate la nivel național, singura veste bună pentru liberali este că au reușit să se mențină în fața USR.

În fața „pericolului extremist” a venit, din nou, „coaliția pro-europeană”, mult slăbită de această dată și avem majoritatea parlamentară PSD-PNL-UDMR, cu premierul Marcel Ciolacu, care în ciuda înfrângerii electorale, conduce în continuare și Guvernul și PSD. Au apărut și prezențe noi în Parlament: S.O.S. România, partid condus de Diana Șoșoacă și P.O.T. (Partidul Oamenilor Tineri), care l-a susținut pe Călin Georgescu. Ambele formațiuni se înscriu în rândul partidelor tradiționaliste, naționaliste.

Până la urmă… la vremuri noi, tot noi!

Paradoxal poate, din perspectiva rezultatelor efective ale alegerilor, nu sunt multe schimbări. Surprinzător, Klaus Iohannis este în continuare președinte și, dacă se mai amână mult alegerile ar putea deveni chiar cel mai longeviv șef de stat al României postdecembriste. Mai mult decât atât, Marcel Ciolacu a rămas premier, sprijinit de o coaliție PSD-PNL, la care acum s-a alăturat și UDMR. Deci, în ciuda tuturor scandalurilor și bătăliilor electorale, a declarațiilor și atacurilor și a creșterii spectaculoase a lui Călin Georgescu, în palatele puterii au rămas aceeași oameni. „La vremuri noi, tot noi”. Schimbări la nivele de ministere și componența Guvernului combinate cu mesaje de genul „am înțeles semnalul transmis de alegători” – cam acesta este, deocamdată, rezultatul.

Există totuși diferențe, majoritatea parlamentară este mult mai mică, opoziția este compusă din mai multe partide și conflictele între aliații de la guvernare rămân la ordinea zilei. Altfel spus, atât controlul în legislativ cât și în executiv al coaliției este mai slab decât în 2024.

La nivel local, PSD și PNL încă domină. În Neamț și-au împărțit aproape toate localitățile și este clar că mașinăriile de partid încă înseamnă mult. Dar prezidențialele și parlamentarele au arătat clar că sunt mari slăbiciuni și în această armură și dacă AUR, SOS, POT sau USR ar reuși să își organizeze cu seriozitate toate filialele, rezultatele în viitor ar putea arăta mult diferit.

Bătălia amânată pentru 2025 – alegerile prezidențiale

Marea bătălie a prezidențialelor a fost amânată pentru 2025. Prefigurată ca fiind „lupta pentru viitorul României”, deocamdată nici nu se știu jucătorii. Călin Georgescu pare în continuare mare favorit și sondajele o arată. De partea cealaltă, USR din nou refuză orice acord și pare că o va forța pe Elena Lasconi din nou în postura de candidat. Nicușor Dan s-a aruncat și el în competiție, ca independent, deși deocamdată nu are susținerea nici unui partid. PSD, PNL și UDMR rămân în căutarea unui candidat care să-l poată bate pe Georgescu. Cum s-a ajuns la numele lui Crin Antonescu, un om care a lipsit nu doar din politica românească dar și din spațiul românesc de 10 ani, este greu de înțeles. Dar el se pare că deja face pași înapoi, acuzând că nu este suficient susținut.

Un lucru este clar: tensiunea din societate crește și până la alegeri ar putea da în clocot. Decizia Curții Constituționale nu a fost motivată și, după valul inițial de rețineri a «radicalilor» care îl susțineau pe Georgescu, în ultimele săptămâni nu s-au mai adus noi materiale probatorii pentru a susține ideea interferenței actorului statal străin în alegeri. Au fost deja și sunt proteste anti Georgescu și pro Georgescu, și lucrurile nu dau semene că s-au mai calmat după Sărbători.

Dar dincolo de politică și de alte calcule, 2025 vine pentru români cu probleme. Accizele pentru benzină și motorină au crescut, ca de obicei, la început de an (la fel ca în 2024). Guvernanții au hotărât înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor, oprirea angajărilor în sistemul de stat, majorarea impozitului pe dividende, scăderea pragului pentru microîntreprinderi și nu numai. Măsuri probabil necesare în condițiile deficitului bugetar foarte mare al țării dar care nu vor ajuta la popularitatea celor de la putere. Deja se vorbește despre noi proteste ale personalului din poliție, sănătate, funcționari publici. Se pune problema și cât va mai rezista mediul de afaceri în aceste condiții. Bursa de la București nu a reacționat pozitiv la perioada de tumult politic, cu scăderi importante care afectează, printre altele și fondurile de pensii care au investiții majore la BVB.

Vlad BĂLĂNESCU