„Țin mult să fac comuna Dămuc stațiune turistică de interes local” / interviu cu primarul Anton Covasan

Anton Covasan a revenit la conducerea Primăriei Dămuc după o pauză de 4 ani, câștigând alegerile locale din 9 iunie 2024. A fost în preferințele cetățenilor și a obținut un nou mandat la o diferență de doar două voturi față de principalul contracandidat, fiind singurul primar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) din județul Neamț.

La început de mandat Anton Covasan are planuri mari pentru viitor și intenționează să investească în infrastructură, dar și în nivelul de trai al cetățenilor prin realizarea rețelei de apă și canalizare, deoarece la acest moment în comuna Dămuc nu există. Sunt multe de făcut, însă Anton Covasan spune că va prioritiza lucrările astfel încât să poată realiza tot ce și-a propus atât prin accesarea de fonduri nerambursabile, necesare și binevenite pentru dezvoltarea oricărei comunități, cât și prin fonduri proprii, din bugetul local al Primăriei Dămuc.

– Domnule primar Covasan, sunteți la început de mandat, după o pauză de 4 ani. Cum ați regăsit acest loc și ce planuri și proiecte aveți pentru perioada următoare dar și pentru viitor?

Da, m-am întors după 4 ani. Am găsit niște proiecte care erau în implementare. Și mă refer aici la Dezvoltarea sistemului de management local prin implementarea unor infrastructuri inteligente la nivelul comunii Dămuc. Aici este vorba de supraveghere video a localității. Un proiect cu finanțare europeană care este foarte bun pentru comunitatea noastră. Să extindem supravegherea video pentru că până acum a fost doar aici, în centru, în zona primăriei. Implementarea înseamnă montarea de camere de luat vederi în toată comuna pentru că este absolut necesar. Și vă spun și de ce. Pentru că astă vară s-a furat o hală. Da, o hală, și nu a găsit-o nimeni până acum.

– În ce stadiu se află această investiție?

Este vorba de un proiect cu finanțare europeană, contract de finanțare în execuție, trebuie să se apuce de treabă. Un alt proiect dintre cele în discuție este cel care se referă la noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile pentru autoconsum. Practic este vorba de un parc fotovoltaic, investiție aflată acum în licitație, prin Administrația Fondului pentru Mediu. Avem terenul, l-am pus la dispoziție, și cred că anul acesta terminăm. Implementarea înseamnă asigurarea consumului de energie electrică pentru toate instituțiile publice din comuna Dămuc. Astfel degrevăm bugetul local de costurile cu asigurarea energiei electrice. Și mai avem un program, Sisteme integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd din comuna Dămuc. E vorba de o platformă de gunoi unde se adaugă și niște utilaje, iar gunoiul din gospodăriile oamenilor se compostează, ajunge pe pășuni unde va fi împrăștiat. Urmează ca în cel mai scurt timp să semnăm contractul, finanțarea fiind prin PNRR.  

– Care este stadiul drumului care face legătura cu localitatea Trei Fântâni și Lacul Roșu?

Este o finanțare prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, Modernizare drum comunal 201C Transalpina, pe care l-am început acum vreo 10-15 ani. Este finanțat, este licitat și recent constructorul a venit pe teren și s-a apucat de treabă. E un drum care face și legătura cu localitatea Trei Fântâni, astfel fiind mult mai ușor să ajungi în Lacul Roșu. E un drum spectaculos și va fi foarte valoros pentru viitor, pentru dezvoltarea turismului în zona noastră.

– Despre ce sumă este vorba și care este lungimea acestui drum?

Valoarea este 13.300.000 lei. În ce privește distanța, în proiect sunt prinși 5,5 km. Dar drumul este mai lung, are 8,5 km. Doar o parte se face acum și sper că pentru cealaltă parte, Valea Bicăjelului, să pot să obțină finanțare în acest mandat. Pe 29 ianuarie m-am întâlnit cu ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, am discutat, i-am prezentat proiectul și i-am spus că este vorba de o comunitate de vreo 300 de persoane de etnie maghiară în Valea Bicăjelului, la Trei Fântâni. Am solicitat sprijin pentru că și acolo sunt oameni și copiii merg prin noroi, prin praf. Sper să ne ajute. A spus că vor rămâne bani de la ”Anghel Saligny” la final, iar ce rămâne se va redistribui și poate că dă Dumnezeu și ne ajută și prindem și proiectul ăsta.

– Mai aveți și alte proiecte?

Mai este unul, pe calamități, pe Asău, pe care l-am lăsat licitat când am plecat. E o firmă care a câștigat proiectul de execuție, deci avem constructor. Din păcate, la momentul când s-a făcut studiu de fezabilitate era un aviz de la ”Apele Române” valabil, acum au emis un alt aviz. Am fost de curând la Bacău, la ”Apele Române” și ne-au zis că vom găsi o soluție să deblocăm acest proiect. Este vorba de aproximativ 4,5 km de drum, cu susțineri de ziduri, tot ce trebuie.

– Practic ați găsit proiectul așa cum l-ați lăsat…

Așa este, l-am găsit în același stadiu, dar asta deoarece am fost blocați de ”Apele Române”. Ni s-a explicat că proiectarea nu a fost în regulă. Iar ei după soluția proiectantului, au dat avizul. Și în tot acest timp costul materialelor a crescut de vreo patru ori.

– Dintre proiectele care le-ați început în mandatul anterior câte au fost finalizate?

Nici unul. Am o grădiniță aproape gata dar acum mă chinui cu avizele, e greu cu avizările. Pe calea asta aș face apel la toate instituțiile să simplifice modul de avizare. Este foarte greu și de 4 ani nu putem deschide o grădiniță. Acum încercăm să facem acest lucru și e vorba de o grădiniță cu program prelungit, pe fonduri europene, dar vedem. Am mai avut un proiect cu piața agroalimentară, cu spații de recreere dar s-a renunțat la el. S-a schimbat proiectul și s-a vrut acolo un garaj pentru utilajele primăriei, inclusiv mașina de pompieri. Acum am găsit o altă soluție, ca acolo să facem totuși un centru de bătrâni, iar la Școala 2, care va fi demolată, să facem garajele pentru autospeciala de pompieri și pentru ce utilaje mai avem. Vrem să le mutăm acolo pentru că e centrul comunei și e ușor să ajungi unde este nevoie. Recent au fost două incendii cu pagube foarte mari, și este necesar. La Școala Huisurez am cerut schimbarea destinației și aș vrea să fac un campus școlar sau mai bine zis un centru pentru tabere de vară. Am aici baze sportive, am condiții să vină copiii vară în tabere. Copiii aduc părinții, vor funcționa și pensiunile, iar în cazul acesta vom dezvolta zonă.

– Sunt pensiuni în zonă, căci la un moment dat erau destul de puține. Veneau turiști, dar nu aveau cazare.

Țin mult să fac comuna Dămuc o stațiune turistică de interes local. Acum sunt vreo cinci pensiuni care s-au dat în folosință, unele pe fonduri europene, altele pe fonduri private. Pe Asău mai este începută o altă pensiune care va fi finalizată în curând. Dar drumul nu este cel mai bun și sper ca în viitorul apropiat să finalizez și acest drum.

– Ce mai aveți în plan?

Vreau să asfaltez Valea Bicăjelului, să lotizez, să scot niște terenuri la vânzare. Banii astfel proveniți vor intra în bugetul local, care la acest moment este foarte slab. Dacă avem bani, putem dezvolta comuna. După ce va fi asfalt acolo, atunci trecem la lotizare și scoaterea la vânzare a unor suprafețe. Încerc și vreau ca în termen de doi ani să avem asfalt acolo. Mă lupt pentru acest lucru. Mai am de luat 500 de hectare de pădure, care și alea le-am lăsat acum patru ani pentru o hotărâre de guvern la Agenția de Restituire a Proprietății. Nici acum nu avem acea hotărâre. Am făcut demersuri acum către prim-ministru, sper să am un răspuns cât de urgent. Vechea administrație, cea care a fost înaintea mea, a deschis acțiune la Înalta Curte de Casație și Justiție să dea obligația de a face. Dar acțiunea a fost respinsă căci nu știu ce documente nu erau. Am solicitat să ne arate ce documente ne lipsesc și n-am primit nici o comunicare până acum. Dar ne-am adresat la cancelaria primului ministru și așteptăm un răspuns. Sunt 500 de hectare de pădure care s-au cadastrat de fostul primar al comunei Tarcău și pe care trebuie să le luăm, dar acolo deja se face exploatare și ne cam ia din avuție.

– Ați identificat alte surse pentru atragerea banilor la bugetul local?

Avem de luat subvenții din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, pentru că în Hășmașul Mare avem păduri, și vorbesc de aproximativ 400.000 lei. Sper să găsim soluții să rotunjim bugetul, să-l mărim. Cineva ne-a solicitat un teren să facă o carieră de piatră în zona Piatra Luciului și sper să fie Consiliul Local de acord, iar astfel ne mai vin niște bani. Trebuie să gândim soluții să găsim bani. Și așa este un teren neproductiv, nu produce nimic și astfel am avea și noi sursă de material, de unde să ducem piatră pe drumuri.

– Care este situația în ce privește alimentarea cu apă și rețea de canalizare în Dămuc?

Un mare neajuns este că nu avem apă și canal și vreau neapărat să găsim o soluție. Am discutat cu ministrul Dezvoltării, dar deocamdată nu sunt demarate sesiuni pentru apă și canal. Așteptăm, dar ministrul a spus că acesta este un an greu, să vedem poate anul viitor. Majoritatea oamenilor au apă din sursă proprie, de la izvoare. Dar în ultima perioadă au început să fie probleme din cauza secetei. Vreau să aduc apă, să fac canal, pe zona de dezvoltare turistică, să putem atrage oameni, investitori, căci dacă scădem sub 3.000 de locuitori s-ar putea să se desființeze comuna Dămuc. Am avut discuții cu ministrul Cseke, iar acesta susține că nu crede că se va putea întâmpla așa ceva. Trebuie să coboare la firul ierbii, să analizeze bine situația, deoarece sunt localități și la 30 de kilometri distanță de orașe sau de prima așezare. Și localitatea are poate 1.000 locuitori. Trebuie mult analizat acest lucru și nu cred că se va întâmpla în viitorul apropiat.

– În comuna Dămuc este localitatea Trei Fântâni, una cu totul și cu totul atipică și nu mă refer la faptul că este la granița a trei județe, ci la faptul că locuitorii figurează în acte ca fiind în județul Harghita.

Am avut multe discuții acolo pentru că sunt aproximativ 300 de cetățeni de etnie maghiară. Deși aparțin teritorial de Dămuc, ei figurează în acte ca fiind în localități din Harghita, respectiv Valea Rece, Lunca de Jos, Ghimeș-Făget. Anterior stăteau temporar, acum stau permanent acolo. Au curent electric, au condiții, au case. Zona s-a dezvoltat, dar ei figurează la Harghita și nu-i normal. Datorita faptului că noi am făcut cadastru general, ei cu terenul deja vin la noi la Registrul Agricol. Și atunci încet, încet o să încercăm să-i atragem și pe ei aici pentru că trăiesc printre noi. Dar trebuie și noi să venim în sprijinul lor. Le-am propus să le facem un punct de lucru acolo, un ghișeu unic. Vreau să le duc un medic veterinar sau poate să meargă acolo măcar o dată pe săptămână. Să angajăm pe cineva de etnie maghiară care știe bine românește, astfel încât să le preia documentele și să poată vorbi cu ei atât în limba maghiară, cât și în limba română.

– Un medic pentru populație este acolo?

Nu avem încă, ne gândim cum să facem acest lucru. Dar noi avem centru de permanență, iar dacă e o problemă mai gravă sună la 112. Momentan altă variantă nu este. Dar cu timpul ne gândim să facem condiții mai bune. Dar trebuie să înțeleagă și ei că trebuie să vină la noi, ca eu să pot să fac proiect pentru acea zonă. Că altfel mă întreabă și pe mine, pentru cine fac drum acolo, pentru cine faci condiții sau școală dacă tu n-ai locuitori care figurează în documente. Și ei trebuie să înțeleagă această chestiune. Voi purta o discuție și cu primarul de la Lunca de Jos să îi îndrume. Eu sunt prieten cu ei, întotdeauna m-am dus spre ei să-i ajut. În primăvară ne apucăm să aranjăm drumul, deoarece este foarte degradat. Au venit cu o cerere, am aprobat în Consiliul Local și cum ne permite vremea, începem acel drum, măcar să-l pietruim până la asfaltare.

– Sunt resurse financiare pentru acest lucru?

Cu resurse din buget propriu. Avem niște bani prinși la buget special pentru acest drum. În rest mai avem o rețea de 9 kilometri de străzi neasfaltate. O să lucrăm la proiect, să le prindem și pe cele de pe Valea Dămucului. Acesta este visul meu, să scoatem oamenii din noroi. Următorul plan este apă și canalizare, cu toate că e destul de greu la Dămuc să faci pe o lungime de 15 km, cât are Valea. E greu să găsești o sursă de finanțare, mai ales în condițiile de relief. Eu sper să găsim până la urmă, dar pe primul plan este apă și canalizare pe zona de dezvoltare turistică. Dacă dezvolt zona aceea, o să vină bani de acolo.

– Cu ordonanța trenuleț de la sfârșitul anului trecut se vorbește tot mai mult de restructurări. Este cazul și la Primăria Dămuc?

Cred că la Primăria Dămuc personal este excedentar și ne-am descurca foarte bine dacă renunțăm la 15%. Sunt prea mulți și unii nu fac nimic, sunt în concediu fără plată și mai vor și prelungire. Unde s-a mai văzut așa ceva. Avem nevoie de profesioniști pentru proiecte, dar și juriști pentru că avem multe procese în instanță. Vom face o evaluare în luna martie, deoarece până atunci a fost blocată organigrama. Vreau să rămână doar oameni profesioniști în primărie, asta-mi doresc cel mai mult. Deja, la centrul cultural am adus un om. Bineînțeles că-i temporar, deoarece cel care a fost acolo nu a făcut nimic în 12 ani, doar în concedii și în concedii medicale. Dar în luna martie voi scoate postul la concurs și atunci cine e valoros, cine are studii în domeniu, va lucra. Trebuie să rămână doar oamenii profesioniști, nu mai merge pe prietenii. Vreau să ne implicăm mai mult pe proiecte europene, să atragem orice se poate și orice finanțare găsim. Intenționez să fac și o societate a primăriei, și toate lucrurile să le facem cu societatea primăriei, iar în acest fel facem și locuri de muncă noi. De exemplu vreau să fac niște stații frumoase pentru transportul în comun, ceva să cadreze cu zona montană. Și acestea le-am putea face cu oamenii noștri, de la societatea primăriei.

– Care este situația școlilor din comună?

Avem o singură școală, iar două s-au închis. Cea care funcționează vreau să o modernizăm, inclusiv pe risc seismic. Am discutat cu ministrul Dezvoltării, zona Neamț este inclusă în zona de risc seismic, sunt bani, ne încadrăm și vedem ce mai pot să fac acolo. Să mai aduc îmbunătățiri, să mai extindem, mai trebuie niște laboratoare. Dar în principiu este dotată cu calculatoare, tot ce este nevoie. Vreau să modific și sediul primăriei, tot pe proiectul cu risc seismic. Îmi doresc transparență, birouri deschise, pentru ca populația să aibă acces mai ușor. În principiu vreau o altă abordare asupra populației, a cetățenilor, pentru că suntem în slujba lor. Dintre școlile dezafectate, una trebuie dărâmată pentru că este veche și avem ordin de demolare. E vorba de Școala 2 unde intenționăm să facem garajele pentru utilaje și pentru mașina de pompieri. În ce privește școala de la Huisurez, vreau să o transform în tabără de vară. Este visul meu, pentru că avem o zonă cu potențial, frumoasă, vor înflori și pensiunile și intenționăm să dezvoltăm zona, să fie turistică. Mai am un plan de amenajare peisagistică. Să pun totul la punct, cu flori, să fie atractiv. Am vorbit cu un arhitect să demarăm proiectul și în fiecare an facem câte ceva. Dacă fac 2 km într-o zonă, este ceva bun.

– Este nevoie de timp și bani, pentru că proiecte sunt…

Vedem ce se poate face. Este un proiect pentru familii vulnerabile și vor fi vreo 200 de persoane care vor beneficia de anveloparea locuinței. Acum se depun cererile de către cei care doresc. Avem o bază sportivă privată, iar la echipa de la Tașca sunt și câțiva fotbaliști de la noi. Și am vrea să încercăm o asociere, să facem o echipă zdravănă pe zona aceasta, deoarece ei nu au teren acolo. Mai joc și eu fotbal, avem o asociație la Piatra Neamț, „Lupii Albi”, joc în naționala primarilor, mergem în Republica Moldova. În viitor aș vrea aici, la noi, și un festival de sculptură, pictură. Prin CNI aș vrea să fac o bază sportivă în Bicăjel. Vreau să fac niște festivaluri acolo, chiar de muzică, zona e liberă, e aproape de Lacul Roșu, dar drumul e problematic. Visez să dezvoltăm zona frumos și pe această cale fac apel la oamenii care vor să investească în drum. Și noi o să-i sprijinim, vedem, îi scutim de un impozit, ceva… 

A consemnat Gabi SOFRONIA