Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că statutul disciplinelor istorie și geografie în noile planuri-cadru pentru liceu va fi reanalizat, în urma observațiilor exprimate în cadrul consultării publice. Decizia vine pe fondul unor reacții critice din partea mediului academic, a profesorilor și a unor reprezentanți ai societății civile, care au semnalat importanța acestor discipline în formarea culturală și civică a elevilor.
Contextul reformei curriculare
Planurile-cadru pentru liceu, aflate în dezbatere publică începând cu 31 ianuarie, propun modificări în structura disciplinelor obligatorii. Cea mai controversată schimbare este eliminarea istoriei și geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a pentru elevii de la profil real și tehnologic. Conform Ministerului Educației, aceste discipline nu dispar, ci ar putea fi studiate în funcție de deciziile școlilor, prin curriculumul de specialitate (CS) flexibil sau prin curriculumul la decizia elevului (CDEOȘ). Noua structură este în conformitate cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care stabilește un trunchi comun unic pentru toate filierele în primii doi ani de liceu (clasele IX-X), urmând ca din clasa a XI-a elevii să aibă mai multă autonomie în alegerea disciplinelor.
Reacții și argumente
Decizia de modificare a statutului acestor discipline a fost inițial criticată de Academia Română, decanii facultăților de istorie din țară, precum și de asociațiile profesorilor de istorie și geografie. Printre principalele argumente aduse se numără:
- Rolul formativ al istoriei și geografiei – Aceste discipline sunt considerate fundamentale pentru înțelegerea identității naționale, a proceselor istorice și a contextului internațional.
- Risc de marginalizare – Există temerea că mutarea istoriei și geografiei în zona disciplinelor opționale ar putea reduce accesul elevilor la aceste domenii, mai ales în unitățile de învățământ unde resursele sunt limitate.
- Impact asupra bacalaureatului – Profesorii au semnalat că absența acestor discipline din clasele a XI-a și a XII-a ar putea afecta pregătirea elevilor pentru examenul național, în cazul în care aceștia doresc să le aleagă ca probă la bacalaureat.
Ministrul Educației, Daniel David, a răspuns acestor preocupări, afirmând că ministerul nu are intenția de a marginaliza istoria și geografia și a subliniat că reforma urmărește eficientizarea și modernizarea predării acestor discipline. El a menționat că, deși primele reacții din partea profesorilor de istorie au fost critice, așteaptă propuneri pentru un nou model de predare, deoarece sistemul actual nu poate continua în aceeași formă, nu doar în cazul istoriei, ci și al celorlalte discipline.
În documentul publicat de Ministerul Educației, se subliniază că reducerea numărului de ore pentru anumite discipline nu implică eliminarea lor completă, ci redistribuirea acestora în alte segmente curriculare. Astfel, elevii ar putea studia istoria și geografia prin curriculumul de specialitate (CS) flexibil sau prin curriculumul la decizia elevului (CDEOȘ), ceea ce ar permite școlilor să adapteze oferta educațională la specificul fiecărui profil.
Clarificări oferite de Ministerul Educației
În urma reacțiilor din spațiul public, Ministerul Educației a transmis că statutul istoriei și geografiei în noile planuri-cadru va fi reanalizat, iar împreună cu specialiștii se vor căuta soluții pentru a menține echilibrul curricular. Documentele oficiale ale consultării publice menționează că o eventuală modificare a ponderii acestor discipline trebuie să aibă în vedere impactul asupra întregii structuri curriculare, fără a afecta alte discipline.
Ministerul a explicat că reforma nu urmărește modernizarea conținutului programelor școlare, iar ponderea disciplinelor va fi stabilită astfel încât să se asigure un echilibru între formarea generală și specializarea elevilor.
Daniel David a declarat într-un live pe Facebook din 6 februarie:
„Primele reacții au fost foarte critice, până când am spus colegilor din istorie că nu mă ajută critica, aștept să văd un model nou de a face istoria, fiindcă noi nu mai putem continua, nu numai în zona istoriei, în zona tuturor disciplinelor, cu modelele pe care le avem acum.
În zona istoriei, a geografiei și a limbii latine am primit feedback-uri foarte bune după ce le-am cerut și i-am rugat să-mi facă propuneri concrete, astfel încât cred că vom găsi soluții mulțumitoare pentru toți. De exemplu, eu țineam foarte mult să nu mai avem în zona istoriei nume general, dacă ne ocupăm de români și de România să îi spunem istoria românilor sau istoria României. Altfel spus, să nu ne ferim de aceste lucruri dacă tot spunem că ne pasă de identitatea națională, De asemenea, am spus că nu mi-ar plăcea ca istoria României să rămână focalizată numai pe clasa a XII-a pentru că acolo cei care sunt de la profilul real, de pe filiera tehnologică, vocațională nu mai au mintea în clasa a XII-a la alte discipline în afară de specialitate sau cele care sunt la bacalaureat. Deci dacă îți pasă de anumite conținuturi trebuie să le aduci mai jos, clasa a XI-a, a X-a, a IX-a.
Am primit un memoriu bun, unul care pare să vină cu un model nou, satisfice și credințele istoricilor despre cum trebuie făcută istoria, astfel încât acela este modelul de urmat. Propuneri concrete și dezvoltăm împreună cele mai bune modele, ce avem acum nu funcționează bine, nu este în regulă.”
Următorii pași
Consultarea publică privind noile planuri-cadru continuă până pe 6 martie 2025, iar Ministerul a invitat profesorii, elevii și părinții să transmită puncte de vedere și soluții constructive. Decizia finală cu privire la statutul istoriei și geografiei urmează să fie luată în baza acestor consultări și a analizelor realizate de experți în educație.
Planurile-cadru definitive vor fi adoptate în timp util pentru ca școlile să poată pregăti implementarea acestora începând cu anul școlar 2026-2027, când vor intra în vigoare pentru elevii care acum sunt în clasa a VII-a.
Alexandru Andrieș
