Accidentele vasculare cerebrale reprezintă o afecțiune pentru tratarea căreia o importanță vitală o are timpul. Timpul pe care toți ni-l dorim să fie cât mai mult și dacă se poate și calitativ, în această situație se comprimă și trebuie să fie cel mai scurt cu putință. Pentru că are o relevanță care poate face diferența dintre viață și moarte timpul în care pacientul realizează că este vorba de o afecțiune, la fel ca și timpul precis în care se cere ajutor medical, precum și timpul de reacție al cadrelor medicale, de la sesizare până la diagnosticare și tratament. Cum poți să-ți dai seama dacă este vorba de AVC, reacția celui în suferință sau a celor de lângă el, dar și despre timpul în care se intervine, a explicat medicul Rodica Gurău din cadrul Secției Neurologie a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț.
– În cazul accidentelor vasculare cerebrale, care sunt persoanele cele mai expuse?
Vorbim în special de cei care au factori de risc vascular. Și nu numai. Pentru că pacientul cu accident vascular reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, din cauza consecințelor. Și poate duce la sechele neurologice cu un handicap minor până la unul sever, în care pacientul este incapabil de autoîngrijire și depinde de o altă persoană. Înseamnă un statut social dificil atât pentru el, pentru familie, pentru cei apropiați și o cheltuială mai mare din partea statului. Statistica este destul de sumbră. Datele la nivel mondial ne arată că anual mor 6 milioane de oameni datorită accidentului vascular.
– Puteți aduce statistica la nivelul județului Neamț?
Momentan nu am aceste date, dar ce pot spune în mod cert este faptul că a scăzut considerabil vârsta pacienților care se prezintă în urgență pentru semnele unui accident vascular. Există o creștere a numărului de pacienți în rândul persoanelor tinere. Aș spune de la 20 de ani în sus. Pe când, pe vremuri, segmentul cel mai expus era de la 65-70 de ani în sus. Acum frecvent întâlnim cazuri la persoane cu vârste de 45-50 de ani.
– Care sunt factorii de risc vascular?
În special afecțiunile cardiace. Hipertensiunea este pe primul loc. Ulterior tulburările de ritm cardiac, alte anomalii ale cordului. La persoanele tinere cauza principală a fost identificată ca fiind trombofiliile, o tulburare de coagulare ereditară, neidentificată până în acel moment, până nu face o complicație. Apoi diabetul zaharat, dislipidemia – creșterea valorilor colesterolului sau a trigliceridelor, obezitatea, stilul de viață, fumatul, consumul de alcool. Prevenția factorilor de risc ar trebui să înceapă în jurul vârstei de 30 ani prin evaluarea biologică și clinică la medicul de familie. Identificarea hipertensiunii arteriale, dislipidemiei, a diabetului ar trebui serios luată în considerare de specialiști și inițiat tratament precoce, înainte de a se produce modificări organice ireversibile, de a căror prezență depinde evoluția ulterioara a AVC. Și vorbim de două categorii: accidentul vascular ischemic și cel hemoragic.
– Care este cel mai frecvent și în ce condiții se poate produce?
Accidentul vascular ischemic reprezintă 85% din numărul total de accidente vasculare. E un număr extrem de mare, deci adresabilitatea pentru accidentele vasculare ischemice este foarte mare. Concret, accident vascular ischemic se definește prin blocarea de către un tromb a unui vas de sânge, parțială sau totală. Acest lucru duce la o lipsă de irigare a sângelui în zonă și neuronii care nu sunt alimentați cu substanțe nutritive mor, iar zona este irecuperabilă. Zona din jur este o zonă timp‐dependentă de tratamentul specific al accidentului vascular ischemic. Se numește zona de penumbra și aici ar trebui să fim rapizi și să putem să luăm măsuri terapeutice adecvate, cu minimalizare ulterioară a consecințelor. De aceea este foarte important și insistăm ca pacientul să își recunoască simptomele apărute și rapid să apeleze la serviciul 112. Este vorba de intervalul de timp de 3 până la 4 ore și jumătate cel mult.
– Cum își dă seama cineva că este vorba de un accident vascular ischemic?
Recunoașterea semnelor de accident vascular la locul în care se întâmplă, fie acasă, fie într-un loc public, este foarte importantă. Din simptomele clinice cele mai frecvente sunt tulburările de vorbire, de articulare a cuvintelor și de înțelegere, deficit motor sau scăderea forței musculare la un membru sau, de cele mai multe ori, la ambele membre pe aceeași parte a corpului, la mână și picior, tulburări de echilibru, de vedere și asimetria feței. În practica medicală, în special serviciul de ambulanță se ghidează după un test foarte simplu. E adevărat că este în limba engleză, este vorba de testul FAST, înseamnă repede, și se traduce prin „face”, asimetria facială, „arm” – mână, „s” înseamnă speak, și „time”, timp. În momentul în care serviciul 112 preia informația de la pacient sau aparținător, cu suspiciunea simptomelor de accident vascular se declanșează codul roșu.
– Codul roșu prioritizează un astfel de pacient în fața altora cu afecțiuni mai puțin severe?
Da. Și asta începe din dispecerat, care trimite serviciul de ambulanță cu prioritizare. Acolo este momentul în care lucrurile intră într‐o altă unitate de timp. Personalul care examinează pacientul poate anula codul roșu dacă nu este cazul. Dacă personalul medical de pe ambulanță identifică semne clinice pentru AVC, prenotifică triajul UPU și în acel momentul echipa multidisciplinară este pregătită să primească pacientul pentru a fi investigat, diagnosticat și tratat.
– Este un lanț al pașilor care trebuie urmat și fiecare compartiment sau serviciu are un rol bine definit…
În triaj se recoltează analize de sânge, serviciul de radiologie este pregătit pentru a primi pacientul pentru tomograf imediat, fără ca acesta să coboare de pe targa ambulanței, iar neurologul examinează, stabilește diagnosticul și hotărăște tratamentul. În cazul în care se stabilește că este un accident vascular ischemic și pacientul este eligibil pentru tratamentul de recanalizare a vasului se administrează fie tratamentul trombolitic, fie procedura de trombectomie sau ambele dacă sunt indicații pentru asta. Este foarte important de spus că nu orice pacient este eligibil. Sunt criterii foarte clare stabilite în Protocolul Național, cu anamneză minuțioasă a comorbidităților, stare clinică a pacientului, rezultatele analizelor de sânge. Cel mai important este să cunoaștem exact ora debutului simptomelor. În lipsa acesteia, ne ghidăm după ora când a fost văzut ultima dată sănătos de către familie sau cunoscuți. Dacă nu avem nici una, nici alta, pacientul nu mai poate beneficia de tratamentul de recanalizare arterială, de tromboliză. Este foarte important ca informațiile legate de debut să fie reale, întrucât depășirea „ferestrei de timp” implică riscuri mai mari decât beneficii.
– Și ce se întâmplă atunci?
Tratamentul trombolitic încearcă să dizolve cheagul de sânge cu ajutorul unui medicament administrat în perfuzie. Iar procedura de trombectomie, care se efectuează la Suceava – procedură invazivă, endovasculară, este o intervenție chirurgicală de extragere a cheagului de sânge din vas de echipa de medici de Radiologie Intervențională. Ambele proceduri fac parte din Programul Național Acțiune Prioritară al Ministerului Sănătății. Este definitoriu ca populația să înțeleagă importanța momentului apariției simptomelor, altfel pierderile sunt foarte mari, irecuperabile. Pentru ambele proceduri contează momentul debutului, ora exactă. Pentru că în momentul în care vasul nu este recanalizat la timp, zona din jurul acelei necroze se mărește, ischemia crește și celule nervoase mor. Ele sunt irecuperabile dacă nu reușim să ne încadrăm în timpii respectivi. Evoluția pacienților depinde de teritoriul arterei afectate, vârstă, gravitatea clinică la debut, dacă a existat o prevenție a factorilor de risc, precum și alte complicații care pot apărea ulterior. Evoluția clinică poate fi favorabilă cu recuperare parțială sau totală, staționară a semnelor neurologice sau nefavorabilă prin apariția altor complicații sau chiar agravare. Din păcate acest lucru nu întotdeauna este înțeles de cei dragi. Spitalul Piatra Neamț este inclus în Programul Național Acțiune Prioritară AVC acut din 2019 pentru a trata pacienți cu accident vascular ischemic în faza hiperacută, până în 4,5 ore. Avem o gardă de neurologie de 24 de ore, la fel UPU, radiologia și laboratorul astfel că spitalul îndeplinește toate condițiile pentru a primi și trata adecvat un pacient cu AVC. Secția neurologie are mai multe compartimente, iar anul trecut a fost avizată Unitatea de Stroke. Este un salon, echivalent celui de terapie intensivă, în care pacientul este monitorizat neurologic, respiratoriu sau cardiac în mod permanent. Pe lângă medici, personalul mediu și auxiliar este specializat pentru a îngriji pacientul cu accident vascular și nu oricine poate să facă asta. Ceea ar trebui să rețină populația este că „TIME is BRAIN”, fiecare secundă contează la fel și prevenția factorilor de risc, recunoașterea rapidă a semnelor clinice de AVC – FAST și apelarea 112, dar și informarea corecta a orei de debut, a bolilor asociate și tratamentului acestora sunt cruciale în luarea deciziei terapeutice.
A consemnat Gabi SOFRONIA
