Emil Drăghici este președintele Asociației Comunelor din România încă de la înființare, din 1997. Totodată este primarul comunei Vulcana Băi, din județul Dâmbovița, din 1992. L-am întâlnit la ședința Adunării generale a Filialei Județene Neamț a Asociației Comunelor din România (ACOR), pentru alegerea Consiliului director și al noului președinte, desfășurată la Motel „Casa Arcașului” din Târgu-Neamț, joi, 19 iunie.

– În general, cu ce probleme majore se confruntă primarii de comune din România?

Cu lipsa resursei financiare și cu proasta salarizare, comparativ cu primăriile din mediul urban.

– Se tot vorbește de regionalizarea teritorială, la pachet cu comasarea unor locailități rurale. Ceea ce ar însemna și dispariția unor comune cu populații mici.

Regionalizarea înseamnă să ai niște regiuni între județe și centru, iar comasarea e altceva. Doar javrele de la București vorbesc despre desființarea unor comune, în cadrul unei reforme administrativ-teritoriale. Cei cocoțați în vârful statului vorbesc prostii.

– Să atingem și subiectul alegeri locale. Alegeri pentru primari în două tururi. Bine sau rău?

Din 1992 și până acum, am participat la toate alegerile locale și știu ce înseamnă alegeri locale într-un singur dar și din două tururi. Și vă dau și un exemplu. În al doilea tur a câștigat un primar care, ca număr de voturi a avut mai puține decât cele obținute în primul tur. Mai mult, procentul celor care nu au câștigat din primul tur era undeva la 30%. Din ăia 30%, în procent de 80% câștigau cei care au fost pe primul loc. Ori, pentru un procent de nici 6%, din socotelile făcute când s-a abandonat alegerea din două tururi, nu câștiga cel de pe locul doi, în fața celui de pe locul întâi. Este o formă în care să se ajungă la o luptă draconică, încât să-i pui pe toți să se unească împotriva primului clasat.

– Este aparatul bugetar din primăriile de comune, supraîncărcat?

La primăriile de comune exclus să fie supraîncărcat. Dimpotrivă. Mai este nevoie de angajați. La orașe și municipii e altă poveste.

– Cât de eficientă este absorbția de fonduri europene la primăriile de comune?

Au fost și aici mari sincope în ceea ce privește accesul la fondurile europene. Mai mult, există o formă de incapacitate de a se asigura cofinanțarea care bate la ușă. Există multe proiecte câștigate și nu avem bani pentru finanțare. Nu știu ce vom face.

– În România,  funcția de administrator public a devenit deosebit de râvnită, nu neapărat și necesară, dacă ne referim la comune mici, cu o populație de câteva mii de locuitori.

O abordare greșită. E ca și cum ai spune că: avem o familie săracă, dar ăștia mai trebuie să facă copii? Ce ați răspunde. Este principiul autonomiei locale.

– Cu ce impresii veți pleca de la ședința de astăzi?

Conducerea filialei de aici este foarte bună. Și faptul că exercită atribuții prin cooperare cu mai multe comune, chiar și cu orașe, arată clar o aplecare în ceea ce privește, nu comasarea, ci exercitarea prin cooperare a atribuțiilor.

– Rolul unui primar, pe lângă partea administrativă, este și acela de a aduce în campanii electorale voturi parlamentarilor. Câți dintre parlamentarii aleși prin voturile obținute de un primar de comună, se și mai interesează în cei 4 ani de mandat în Parlament, de problemele unei comunități sau ale unui primar care l-au votat?

Parlamentarul se implică atât de mult în rezolvarea problemelor dintr-o comunitate care l-a votat, în măsura mulțumirilor adresate de primari. Trageți dumneavoastră concluziile. Adică, deloc.

Conducerea ACoR Neamț rezultată în urma votului

Președinte: Petrică Șchiopu (primarul comunei Bârgăuani)

Prim-vicepreședinte: Ion Țicușor Vasiliu (primarul comunei Petricani)

Vicepreședinți:

– Paul-Daniel Cucu (primarul comunei Dulcești)

– Vasile Dorneanu (primarul comunei Pipirig)

Secretar: Alexandra Păștinaru-Niță (primarul comunei Borca)

Membri:

– Florin Vîrgă (primarul comunei Săbăoani)

– Vasile Mărculeț (primarul comunei Timișești)

– Ioan Filip (primarul comunei Zănești)

– Dumitru-Dorin Tăbăcariu (primarul comunei Ion Creangă).

Daniel-Vasilică Harpa, președintele Consiliului Județean Neamț: ”În calitate de președinte al Consiliului Județean Neamț, voi rămâne în continuare implicat în fiecare comunitate din județul nostru, voi fi alături de fiecare primar, în orice problemă. Am fost și eu primar, și stiu cu câte probleme se confruntă un primar. Prin comunicare, dialog și implicare cu primarii, vom reuși să fim eficienți și dezvoltăm toate comunele din Neamț. Le doresc tuturor mult succes în activitate!”

Asociația Comunelor din România – scurtă prezentare

Asociația Comunelor din România (ACoR) este o organizație neguvernamentală, non-profit, care reunește comunele din România, având ca scop reprezentarea și promovarea intereselor acestora la nivel național și internațional. Iată câteva informații concrete despre ACoR:

Obiective și misiune:

– Reprezentarea comunelor românești în relațiile cu instituțiile statului, Parlamentul, Guvernul, precum și în raport cu organizații internaționale.

– Sprijinirea dezvoltării locale și rurale prin schimb de bune practici, instruiri și consiliere pentru administrațiile locale.

– Promovarea intereselor comune ale comunelor în cadrul procesului decizional privind politicile publice, finanțările și legislația.

Membri:

Membrii ACoR sunt unitățile administrativ-teritoriale de tip comună din România.

Organizația se extinde pe întreg teritoriul țării, reprezentând un număr mare de comune.

Structura organizațională:

ACoR are o structură organizatorică ce include un Consiliu Director, președinte, vicepreședinți și diverse comisii tehnice și de specialitate.

Adunarea Generală este forul decizional suprem, format din reprezentanți ai comunelor membre.

Activități principale:

– Conferințe, seminarii și workshopuri pentru dezvoltarea capacității administrațiilor locale.

– Consultanță și asistență în accesarea fondurilor europene și naționale pentru proiecte locale.

– Elaborarea și susținerea în Parlamentul României a unor propuneri legislative în beneficiul comunelor.

Colaborări:

ACoR colaborează cu alte asociații ale administrației publice locale (precum Asociația Municipiilor din România – AMR, Asociația Orașelor din România – AOR).

Are parteneriate cu instituții publice, organizații internaționale și ONG-uri care activează în domeniul dezvoltării locale.