În 2025, investițiile în inteligența artificială și robotică au crescut rapid, iar companii din Statele Unite, Asia și Europa au prezentat prototipuri și produse comerciale cu promisiunea că vor schimba felul în care funcționează industriile și societatea. Printre cele mai recente apariții se numără modulul de calcul Jetson Thor al companiei Nvidia, robotul Atlas de la Boston Dynamics, proiectul Optimus al Tesla și cipurile Ascend dezvoltate de Huawei.
Jetson Thor, „creierul robotic” de la Nvidia
Nvidia, compania americană care domină piața cipurilor pentru inteligență artificială, a lansat luni, 25 august, un modul de calcul numit Jetson AGX Thor, prezentat drept un „creier robotic”. Produsul costă 3.499 de dolari, are sub 10 centimetri și va fi livrat începând cu luna septembrie.
Noul cip este de 7,5 ori mai puternic decât generația anterioară și le permite roboților să proceseze inteligența artificială direct pe dispozitiv, fără a mai depinde de o conexiune la internet sau la servere externe. Practic, roboții umanoizi sau mașinile autonome vor putea lua decizii în timp real.
Jetson Thor este deja testat de companii și centre de cercetare. Agility Robotics a anunțat că îl va integra în următoarea generație a robotului Digit, utilizat în logistică și producție, iar Boston Dynamics testează modulul pe Atlas. Laboratoare universitare din SUA și Elveția îl implementează în proiecte de navigație autonomă și intervenții de urgență. După faza de testare, companiile care intră în producție pot cumpăra modulele Jetson T5000 la un preț redus, de 2.999 de dolari, dacă achiziționează peste o mie de unități. Printre primii utilizatori ai noii platforme se numără Amazon, Meta, Caterpillar și John Deere, iar compania OpenAI evaluează, de asemenea, integrarea acestui „creier robotic” în proiectele sale.
Deși în prezent segmentul auto și robotică reprezintă doar 1% din veniturile Nvidia, acesta a înregistrat în ultimul an o creștere de 72%, ajungând la 567 de milioane de dolari pe trimestru. Directorul general Jensen Huang a declarat că robotica este următoarea mare oportunitate de dezvoltare a companiei, după succesul cipurilor pentru AI.
Faptul că un „creier robotic” ajunge pe piață la un preț comparabil cu cel al unui computer performant poate accelera apariția roboților în fabrici, depozite și chiar în spațiul public. Ei pot lucra continuu în condiții riscante pentru oameni sau pot prelua sarcini repetitive. În același timp, apar și întrebări legate de viitorul anumitor locuri de muncă în transporturi, logistică sau producție.
Nvidia subliniază că nu produce roboți sau mașini, ci pune la dispoziția industriei infrastructura hardware și software pe care alți dezvoltatori o pot folosi. Compania a anunțat și o versiune destinată industriei auto, Drive AGX Thor, care va putea fi precomandată de luna viitoare pentru dezvoltarea vehiculelor autonome.
Atlas, robotul electric de la Boston Dynamics
Boston Dynamics continuă să își dezvolte robotul umanoid Atlas, trecut în 2024 de la versiunea hidraulică la una complet electrică. Noua versiune a deschis drumul către aplicații practice, iar în vara acestui an, compania a prezentat împreună cu Toyota Research Institute o etapă importantă: Atlas a reușit să execute secvențe autonome complexe, care combină deplasarea cu manipularea obiectelor. În loc să ruleze mișcări programate individual, robotul folosește acum așa-numitele modele comportamentale extinse (Large Behavior Models), un tip de inteligență artificială care îi permite să învețe și să combine mișcări diferite în funcție de context.
În demonstrațiile publicate în august 2025, Atlas a fost capabil să recunoască obiecte, să le ridice, să le mute și să le aranjeze într-un spațiu nou, fără a fi nevoie de un program predefinit pentru fiecare pas. Schimbarea a fost comparată cu trecerea de la recunoașterea vocală simplă la modelele mari de limbaj: sistemul nu mai urmează instrucțiuni rigide și poate genera comportamente noi pe baza datelor învățate.
Hyundai, compania care a cumpărat Boston Dynamics în 2021, testează deja Atlas în medii industriale. Proiectele pilot vizează folosirea robotului pentru transportul de piese și asamblarea de componente în fabrici. Potrivit comunicatelor recente, scopul nu este înlocuirea totală a muncii umane, ci completarea acesteia în sarcini grele sau repetitive.
În anii trecuți, Atlas a devenit cunoscut prin filmări distribuite pe internet, în care executa salturi și mișcări acrobatice. În prezent, compania încearcă să îl folosească în activități industriale, cu teste orientate spre transportul de piese și manipularea de obiecte în fabrici.
Optimus, proiectul Tesla pentru roboți de masă
Tesla își continuă proiectul Optimus, robotul umanoid prezentat pentru prima dată în 2021, dar adus din nou în atenție în 2025 prin prototipurile Generația 3. Noul model este mai ușor, mai rapid și mai flexibil decât versiunile anterioare, compania punând accent pe mobilitate și pe dexteritatea mâinilor. În demonstrațiile din acest an, Optimus a fost prezentat executând sarcini casnice simple – pregătirea unor alimente, manipularea obiectelor fragile, curățenie – toate efectuate fără intervenție umană directă.
Elon Musk a declarat că Optimus va deveni „cel mai mare produs” al Tesla și a estimat că, pe termen lung, ar putea exista miliarde de unități. În planurile anunțate, producția de serie ar urma să înceapă în 2026, după finalizarea testelor cu Generația 3. Obiectivul companiei este ambițios: fabricarea a aproximativ un milion de roboți pe an în următorii cinci ani.
Pentru moment, Optimus rămâne un proiect în fază de testare, dar Tesla încearcă să îl transforme într-un bun de consum, cu un preț estimat de 30.000 dolari. În viziunea companiei, robotul ar putea fi folosit în fabrici, în depozite și ulterior în gospodării, preluând sarcini care necesită efort fizic sau care sunt monotone.
Calendarul de producție și estimările privind piața nu sunt confirmate, însă demonstrațiile recente arată că Optimus este un proiect aflat în dezvoltare activă, cu obiectiv declarat de lansare în producția de masă.
Ascend 910C, alternativa Huawei la cipurile Nvidia
Huawei încearcă să concureze cu Nvidia pe piața procesoarelor pentru inteligență artificială prin seria Ascend. În aprilie 2025, compania a anunțat modelul Ascend 910C, intrat în producție de serie în această vară. Cipul este destinat în principal centrelor de date și proiectelor de cercetare, unde este folosit pentru antrenarea și rularea modelelor mari de inteligență artificială.
Performanțele declarate plasează noul procesor în aceeași categorie cu Nvidia H100, un cip folosit în centre de date pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială, deși consumul de energie al produsului Huawei este mai ridicat. Lansarea 910C are ca scop reducerea dependenței Chinei de furnizorii occidentali și consolidarea poziției companiei în dezvoltarea tehnologiilor AI.
Huawei încearcă să atragă parteneri în Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est, inclusiv în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Thailanda, dar negocierile sunt în desfășurare. În paralel, autoritățile americane au extins controalele la export pentru componentele Ascend, ceea ce reduce șansele ca aceste cipuri să fie utilizate pe alte piețe.
Pentru a demonstra capacitatea cipului, Huawei a prezentat în iunie 2025 un sistem numit CloudMatrix 384, format din sute de astfel de unități conectate între ele. Platforma este destinată rulării modelelor mari de limbaj și altor aplicații AI de scară industrială.
Toate aceste lansări indică o direcție comună: integrarea inteligenței artificiale în echipamente capabile să lucreze singure. Unele sunt procesoare pentru centre de date, altele sunt roboți umanoizi sau platforme industriale, dar obiectivul declarat de Nvidia, Boston Dynamics, Tesla și Huawei este același: extinderea utilizării AI în economie.
Sandu MUNTEANU