Ștrandul Cetate din Târgu-Neamț, poate cea mai mare investiție recreativă a orașului din ultimii ani, a funcționat la capacitate aproape maximă în sezon, dar nu reușește să producă profit pentru societatea care o administrează. În schimb, comercianții din incintă se poate presupune că au profit  mai mare decât încasează operatorul public din chirii. Primul sezon complet de funcționare, iunie-august 2025, s-a încheiat cu o pierdere contabilă de 54.105 lei pentru societatea publică Civitas Com SRL, firma subordonată Primăriei Târgu-Neamț, cea care administrează ștrandul.

Investiție de peste 2 milioane de euro, plătită în rate de Primărie

Proiectul Ștrandului Cetate a fost inițiat în mandatul fostului primar Daniel Harpa, cu o investiție de peste 2 milioane de euro. O bună parte din bani a venit dintr-un credit bancar contractat în 2021, în valoare de 6 milioane lei, pe 10 ani. Indiferent de câți clienți intră la bazine, Primăria Târgu-Neamț achită lunar o rată pentru acest credit, ceea ce presupune că este interesată să obțină măcar atâția bani ca să poată să le achite fără să existe o presiune pe bugetul local. Lucrările au fost finalizate cu întârziere, din cauza unor defecțiuni structurale care au necesitat reparații suplimentare. Inaugurarea mult așteptată a avut loc în vara anului 2025, iar noua administrație, condusă de primarul Vasile Apopei, a decis să dea – pe repede-nainte – ștrandul în gestiunea Civitas Com SRL – societatea care administrează și piața orașului, Oborul din Humulești și parcările publice.

Sezon cu mulți clienți și promovare intensă în online

În cele 3 luni de funcționare, ștrandul a avut parte de un număr important de vizitatori, cu vârfuri de trafic în zilele caniculare. Clienți din tot județul Neamț, dar și din județe învecinate, au umplut bazinele și zonele de relaxare. În raportul prezentat consilierilor locali, societatea afirmă că a făcut o ”promovare online agresivă și eficientă”: peste 4,6 milioane de vizualizări pe Facebook, Instagram și TikTok, peste 80.000 de interacțiuni, o comunitate de peste 10.000 de urmăritori. Vremea instabilă din iunie și iulie ar fi tras în jos încasările din bilete, luna august reușind să recupereze doar parțial pierderile.

Strict financiar: pierdere de 54.105 lei la final de sezon

În fața Consiliului Local, directorul Civitas, Ionel Ungurianu, a prezentat un raport financiar care arată astfel:

Venituri totale: 533.616 lei, din care:

499.911 lei – bilete de acces

21.000 lei – chirii pentru spații comerciale

12.705 lei – utilități refacturate

Cheltuieli totale: 587.721 lei

Rezultatul: pierdere contabilă de 54.105 lei, adică aproximativ 10% din totalul veniturilor.

Cele mai mari costuri raportate:

• 155.048 lei – servicii prestate de terți (salvamari, mentenanță, reparații, servicii de siguranță, promovare, licențe muzicale);
• 134.139 lei – consumabile (substanțe chimice, materiale de curățenie, accesorii funcționale);
• 108.433 lei – salarii angajați;
• 93.666 lei – energie electrică;
• 39.062 lei – impozite și taxe;
• 28.440 lei – apă;
• 24.033 lei – inventar și mijloace fixe.

Conducerea Civitas subliniază că o parte importantă dintre cheltuieli reprezintă investiții în echipamente durabile, care rămân în patrimoniul ștrandului. Din această perspectivă, minusul de la final de sezon este prezentat mai degrabă ca o „etapă firească” pentru primul an de funcționare, și nu ca un eșec definitiv al modelului de administrare.

Comerț foarte profitabil, chirii aproape simbolice

Cel mai delicat punct al raportului îl reprezintă chiriile plătite de comercianți: doar 21.000 lei pentru tot sezonul, sumă care, raportată la aglomerația din incintă, pare minimală.

Pe baza datelor prezentate de Civitas aproximativ 13.000 de clienți au trecut pragul ștrandului. Dacă un client putem presupune că scoate din buzunar un minim de 50 lei pe mâncare, băuturi sau produse de sezon, rezultă o suma destul importantă care ar trebui să genereze un profit semnificativ. În raport ar fi trebuit, pentru acuratețe și o corectă informare să fie nominalizate firmele și anunțate chiriile pentru fiecare. Oricum ai încerca să calculezi un preț, este greu fără să știi ce anume a fost închiriat, natura activității – bar, restaurant, rulote, inclusiv de înghețată.

Dacă facem un exercițiu plecând de la prețul de 100 lei/mp luna, un preț modic pentru o asemenea activitate și luăm cifra de 21.000 lei, încasată în 3 luni, această sumă corespunde, în realitate, unei suprafețe totale de doar 70 mp pe lună (21.000 lei/100 lei/mp/3 luni = 70 mp). Pentru un neavizat, terasele și punctele de alimentație vizibile în sezon par să depășească, cumulat, această suprafață. Pentru comparație, un comerciant din piața orașului plătește pentru un spațiu de 14 mp peste 1.000 de lei, nota bene, pentru o activitate care nu este de alimentație publică, lucru care ar trebui să dea de gândit consilierilor locali și conducerii orașului.

Planuri pentru 2026: Civitas vrea să intre direct în jocul comercial

În ședința Consiliului Local, consilierii au ridicat problema schimbării modelului de administrare. Una dintre variantele discutate este ca Civitas să preia direct activitatea comercială din incintă – terase, puncte de alimentație publică și eventual alte servicii. Această schimbare ar putea transforma ștrandul dintr-un simplu generator de trafic economic pentru alții, într-o sursă de venit direct pentru administrația locală. „Câștigurile comercianților arată clar că zona alimentară este extrem de profitabilă. Dacă societatea noastră ar prelua aceste servicii, am putea acoperi o parte semnificativă din costuri”, a declarat, în ședință, un consilier local. Rămâne însă de văzut dacă Primăria și Civitas au capacitatea logistică și managerială pentru a opera eficient asemenea activități, într-o piață unde concurența și așteptările clienților sunt ridicate.

Sezonul 2026, decisiv: orășenesc sau privat?

Pe fundalul pierderilor financiare și al ratelor consistente pe care Primăria le achită lunar la bancă, apare firesc întrebarea: va rămâne ștrandul în administrația publică sau va fi concesionat unui operator privat? Concesionarea ar putea ușura presiunea pe bugetul local, transfera riscul economic către un privat, dar ar deschide și discuții sensibile privind: nivelul tarifelor de acces și implicit păstrarea accesibilității pentru locuitorii orașului, a controlului asupra modului de utilizare a unui obiectiv finanțat din bani publici. Deocamdată, Ștrandul Cetate rămâne o investiție cu impact turistic major, dar cu eficiență financiară discutabilă pentru administrația locală. Sezonul 2026 – cu eventuale chirii reajustate, poate cu activitate comercială preluată de Civitas sau cu un nou model de gestiune – ar putea fi decisiv pentru viitorul acestui obiectiv. Ca și ultimă noutate, de interes public. Ștrandul orașului Târgu-Neamț a fost nominalizat la Gala Turismului Nord-Est, sub patronajul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est. O entitate apropiată Consiliului Județean Neamț, unde președinte este Daniel Harpa, inițiatorul proiectului ștrandului. Este foarte clar și de ce, Agenția nu are multe lucruri cu care să se mândrească în acest domeniu, așa că ștrandul este perfect din acest punct de vedere. Să ne aducem aminte că și proiectul de la Curtea Domnească a fost premiat la vremea lui și acum Primăria Piatra Neamț trebuie să investească iar, din cauza lucrărilor de proastă calitate. Dar să nu batem în lemn…

Valentin BĂLĂNESCU