În 2011 apărea primul număr din seria nouă a Mesagerului de Neamț. La vremea respectivă, începeam treaba cu subiecte parcă mai actuale ca oricând. Primele, despre corupția din Consiliul Județean Neamț – cu un plagiat cât casa, demonstrat clar și ignorat cu nerușinare -, despre disfuncțiile grave din sistemul de sănătate, cu accent firesc pe Spitalul Județean, despre problemele cronice din învățământ și despre dificultățile economice ale județului. Subiecte incomode, sensibile, uneori ignorate de alții.
Au trecut aproape 15 ani
Astăzi, la pragul numărului 700, constatăm că multe dintre problemele de atunci nu doar că nu au dispărut, ci revin ciclic, sub alte forme, cu alți actori, dar cu aceleași mecanisme. Corupția continuă să fie o temă actuală în administrația publică. Sistemul sanitar se confruntă, parcă mai rău ca atunci, cu scandaluri, lipsuri și decizii discutabile. Învățământul rămâne fragil, iar economia locală, vulnerabilă. Județul este încă izolat, chiar dacă s‑au făcut și pași importanți, nu poate nega nimeni asta, dar senzația de nemulțumire a oamenilor este parcă mai acută decât oricând. Începutul de an 2026 a adus scumpiri, de la energie la alimente, la taxe și impozite, plafonări de pensii și salarii și o inflație care amintește de perioade de criză acută. Plus sentimentul de nesiguranță într-o lume care generează conflicte unul după altul.
Realitățile de atunci sunt aceleași cu cele de acum. Diferența este faptul că Mesagerul de Neamț a continuat să scrie despre ea.
Astăzi, vă readucem în față câteva dintre aceste probleme, cele care, în viziunea noastră, arată de ce județul nu a progresat. Mai arată, indiferent de conducătorii aleși și numiți, aceștia au fost aproape de fiecare dată depășiți de probleme. Unii pentru că au fost blocați de sistem, chiar dacă au avut intenții bune, alții pentru că au ales calea simplă de a face bani, în loc să facă bine pentru județ.
Spitalul Județean de Urgență – locul unde au eșuat toate proiectele
În primul număr al seriei noi a Mesagerului de Neamț – un număr semnal – atenția principală era acordată sănătății nemțene și, nu se putea altfel, Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț.
Ce scriam atunci în Mesagerul, într-o pagină de comentarii dedicată subiectului?
Viorel Cosma, în articolul „Reformă și pavaj”: „Rezistența în fața decimării, probată de cei născuți un pic mai devreme, confirmă cinic că antrenamentele aplicate, efectuate pe vremea lui Ceaușescu, n-au fost în van. Pe lângă această rezistență, în Sănătate există încă două certitudini. Prima este insuficiența banilor pentru bolnavi. A doua este că acești bani sunt suficienți pentru ca medicamentele, programele de sănătate și investițiile să reprezinte constant mize și surse pentru jaful «operat» de asociații puternicilor și conducătorilor zilei, indiferent de ziua și anul curent. Restul sunt povești sinistre și fantasmagorii politice. Criza din sănătate mai are o particularitate peste care se trece de parcă n-ar fi, anume fidelizarea dregătorilor din teritoriu. (…) Astfel, fidelizarea dregătorilor sanitari din teritoriu față de stăpâni, dacă se perpetuează, ne va garnisi condamnarea la viață cu pavele de bune intenții din partea unora care nu au nimic împotrivă să fie asociați la o «operă» îndreptată împotriva semenilor.”
Radu Nastasă, în articolul „Inconsecvență, incompetență, iresponsabilitate”: „Ideea de a pune politruci în funcții de răspundere (din sănătate – n.r.) este cea care ne-a adus în situația actuală și tot așa vom continua până nu se vor mobiliza cei din sistem să reacționeze (…). Vina lor stă în lipsa de atitudine față de politicile poticnite ale unor habarniști și mai apoi în cine știe ce culpe profesionale. În definitiv, avem conducătorii pe care-i merităm.”
Dana Ostahie, în articolul „Cine are boală pe sănătate?”: „Dau o căruță de bani sistemului sanitar de stat, pentru analize, medicamente, controale de rutină și de specialitate. Și, întotdeauna când am nevoie de făcut analize, de luat medicamente, de făcut controale de rutină sau de specialitate, mai plătesc o dată. Cu banul jos. De ce? Unde sunt banii mei? Aud mereu că sănătatea este bolnavă. Lecuiți-o, fraților! De asta vă plătesc lunar, de asta sunteți acolo.”
Valentin Bălănescu, în articolul „Fabrica morții”: „Neamț, România, 2011. Uniunea Europeană. Potrivit autorităților, ne aflăm în plină reformă a sistemului de sănătate. Neamțul nu face nici el excepție. Sistemul românesc al sănătății, prin ministerul de resort, a plasat spitalele în poala autorităților locale. Amețiți de parcă ar fi consumat droguri ușoare, alde Pruteanu, Catrinoiu au văzut și ce lucruri frumoase se puteau face pe spinarea bolnavilor. Așa a început competiția pe care o putem numi, fără grija de a greși, «cum să arunci bani pe apa Sâmbetei, cu grija de a face imagine pentru șeful care vrea să candideze»! Fericit, triumfător și condescendent, președintele Pruteanu ne anunță mărețe realizări, constând în tencuieli la preț de marmură, asfalt pe post de medicamente, termopane la cost de supersonice și tot așa.”
Ce s-a schimbat din 2011 până astăzi?
Aproape nimic!
Clădiri în paragină, infiltrații, instalații vechi, mucegai și mobilier de muzeu
La puțin timp după preluarea mandatului ca interimar, Alexandru Patrașcu face un pas pe care ar fi trebuit să-l facă orice manager la început de drum: un inventar al problemelor. Într-un document către proprietar, Consiliul Județean Neamț, acesta prezintă o situație „horror” din punctul de vedere al condițiilor de desfășurare a actului medical.
Documentul, însoțită de o documentație foto pusă la dispoziția Consiliului Județean, descrie o imagine de ansamblu îngrijorătoare:
– Infiltrații în plafoane, pereți și grupuri sanitare, inclusiv în spații critice: blocuri operatorii, ATI, secții chirurgicale, Oncologie, Neurochirurgie, secții din pavilionul medical.
– Instalații sanitare și electrice vechi, în multe locuri subdimensionate și cu risc de avarii.
– Finisaje degradate: faianță căzută, tencuială desprinsă, vopsea scorojită, pardoseli rupte sau dezlipite.
– Probleme grave de canalizare la Pediatrie.
– Mucegai extins la Boli Infecțioase și Anatomie Patologică/Prosectură.
– Paturi vechi: aproximativ 80% au peste 15-20 de ani, multe nu sunt electrice, nu au laterale de protecție și au mecanisme defecte.
– Mobilier învechit: circa 90% din mobilierul medical și nemedical este depășit; o parte importantă provine din donații și contribuții voluntare, semn clar de subfinanțare.
– La secțiile chirurgicale – Chirurgie generală, Ortopedie, Obstetrică-Ginecologie, Neurochirurgie – se confruntă cu infiltrații în zona meselor sterile, în sălile de operație, în filtre și pe holuri. În unele săli, pavimentele sunt degradate chiar sub mesele de operație, iar faianța și tencuiala cad de pe pereți. La ATI, documentele vorbesc despre infiltrații în tavane și ghene, tavane false deteriorate și protecții de pereți montate necorespunzător.
– Pediatrie și Boli Infecțioase: Canalizare defectuoasă, mucegai, grupuri sanitare nefuncționale și paturi lipsite de protecții laterale (ceea ce crește riscul de accidente la copii). Spălătoria secției este, de asemenea, neconformă.
– Oncologia: Sunt consemnate infiltrații în saloane și în spațiile destinate diluțiilor de citostatice – un risc serios într-o zonă unde ar trebui garantate condiții stricte de siguranță și igienă. Se adaugă prize de oxigen nesecurizate, uși și pardoseli degradate, plus aglomerare în spațiile destinate pacienților.
– Psihiatria, punct critic: clădire cu infiltrații la toate nivelurile și fără lift pentru pacienți
– Secția de Psihiatrie și la Neuropsihiatrie Infantilă. Managementul spitalului o indică drept „prioritate critică”: Acoperișul este degradat, cu infiltrații de la ultimul etaj până la demisol; Clădirea nu este anvelopată, având pierderi masive de căldură; Prezintă degradări structurale în spațiile de cazare, tratament și circulație; Hidroizolația demisolului este compromisă, instalațiile sanitare și electrice sunt vechi (risc de avarii), iar caloriferele și țevile sunt ruginite; Clădirea are regim P+4, dar nu există un lift funcțional dedicat pacienților; ascensoarele existente sunt foarte vechi, cu probleme de siguranță, iar evacuarea în caz de incendiu este extrem de dificilă.
Concluzia este simplă: din 2011 și până acum s-au schimbat președinții Consiliului Județean Neamț, s-au cheltuit bani grei, dar condițiile s-au înrăutățit.
Răspunde cineva pentru toate aceste lucruri? Nu. Pentru că așa este construit sistemul, cu un Consiliu Județean care patronează jaful și o Direcție de Sănătate Publică care acoperă tot rahatul sub hârtii în care se încurcă și ei. Spre exemplu, în acest moment DSP-ul este condus de un personaj onorabil, Liviu-Dan Crețu, dar care n-are nicio legătură cu domeniul, în afară de faptul că este prieten și tovarăș cu Laurențiu Leoreanu, președintele PNL. De ce a fost pus acolo? Probabil în așteptarea implementării și legalizării sistemului de coplată.
Proiecte de zeci de milioane nefinalizate din ambiția unui om
În ultimii 10 ani toate proiectele importante de investiții inițiate de Consiliu Județean Neamț la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț au fost ori nefinalizate ori au avut contractele de finanțare reziliate, astfel:
– Blocul operator unic – clădire Nefromed – nefinalizat din 2013
– Secția Pediatrie – reabilitare – nefinalizată din 2015
– Secția Oncologie – reabilitare – blocat în 2022
– Ambulatoriu Integrat de Specialitate – reabilitare corp C – proiect început în 2022 și blocat în 2023 fără șanse de a fi restartat
– Reabilitare tehnică – secțiile Psihiatrie, SML, Boli infecțioase – trei clădiri în care s-a reziliat contractul de finanțare
– Proiecte extindere UPU – s-a reziliat contractul de finanțare
– Proiectul Fluide Medicale – POIM 9.1 – s-a reziliat contractul de finanțare
– Proiect Pavilion Medical – sunt prinse la bugetul județului aproximativ 70 mil. Ron de cel puțin patru ani și nu se face nimic.
Motivul: Ionel Arsene le-a blocat, împreună cu funcționarii obedienți de la Consiliul Județean pentru că a dorit să ctitorească un nou spital și a hotărât ca să fie sistate investițiile în spitalul unde erau și sunt tratați bolnav și acum în condițiile deja prezentate.
Reprezintă blocarea investiților o crimă? Fără discuție că da! Este suficient să faci o vizită în corpul unde-și desfășoară, cu eroism și stoicism activitatea secția Oncologie ca să nu mai ai dubii când răspunzi la aceasta întrebare.
Marea cacealma a unui spital nou la Piatra Neamț
Fantoma unui spital nou-nouț de urgență la Piatra Neamț ne bântuie de mult electoral. Au folosit-o toți președinții de Consiliu Județean, au prezentat machete, au vorbit despre linii de finanțare doar de ei știute, dovedindu-se vânzători perfecți de iluzii. Peste toți a fost Ionel Arsene care cu nonșalanța unuia care oricum nu avea ce pierde, a vorbit despre spital cu 11 etaje și heliport, de sume imense care nu aveau cum să fie obținute vreodată. ”Salvarea” lui a venit de la PNNR, care i-a tăiat din avânt și l-a obligat să facă un proiect mai mic, dacă voia bani nerambursabili.
Așa că specialiștii au tăiat proiectul în două, dar și așa, din motive de proiect prost, incomplet și gestionat total neprofesionist, nu s-a realizat. Condamnarea lui Arsene și apoi preluarea Consiliului Județean de către Ion Asaftei a pus capac proiectului. Chiar dacă minciunile și dezinformările au continuat cu nerușinare și continuă și acum.
Au mințit toți ca unul, începând cu ministrul Rafila-care vorbea la semnare despre un spital aflat într-o fază de execuție-și apoi toți de la județ, care au bătut și bat câmpii cu privire la finanțarea spitalului.
Oficialii din Neamț au reușit performanța de a pierde banii din PNNR, deși eram pe lista aprobată deja. Pentru că proiectul a fost semnat târziu, era prost făcut, procedura de licitație a fost făcută aiurea și a mai fost amânată din motive neclare de noua conducere a Consiliului Județean.
În acest moment avem un constructor câștigător, care are bani pentru proiectare și atât. Nimeni nu știe dacă banii din noul program – Programul național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești- unde a fost depus un proiect, vor ajunge și la Neamț. Costurile de 1,69 miliarde lei ar însemna mare parte din suma totală alocată prin program iar interesele în țară sunt mai acolo unde există și influență politică.
Noi, în Neamț, privim spre viitor prin intermediul comunicatelor de presă de la autorități. În ultimul dintre ele dedicat subiectului, Daniel Vasilică Harpa zice că „Noul spital județean va însemna mai multă siguranță pentru pacienți, circuite medicale moderne, eficiență energetică sporită și soluții digitale care să reducă timpii de așteptare și să îmbunătățească actul medical. Le mulțumesc tuturor colegilor și specialiștilor care s-au implicat și au muncit pentru ca acest proiect să ajungă în acest punct. Noul spital județean rămâne o prioritate și un angajament asumat pentru Neamț!”
Din declarație reținem deocamdată că spitalul rămâne o prioritate și un angajament. Nu este în nici un caz o certitudine.
Arc peste timp și o concluzie dureroasă
După 14 ani colecția Mesagerului de Neamț demonstrează cât de bolnav este domeniul sănătății în Neamț. Politicienii promit, în căutare de imagine și voturi, dar n-au fost în stare, ca un tot unitar să promoveze ideea unui spital nou. Din contră, au făcut tot ce au putut ca să-l trimită în terapie intensivă și pe cel existent și să-l mențină în evul mediu medical.
