
Potrivit documentelor oficiale, 3.832 de imobile vor fi expropriate, pe o suprafață totală de aproximativ 6,4 milioane de metri pătrați. Despăgubirile vor fi plătite proprietarilor prin Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), după aprobarea creditelor bugetare.
Dacă în județul Bacău sunt vizate mai multe localități, o parte consistentă a coridorului de expropriere traversează și județul Neamț. Proprietari din Costișa, Cândești, Rediu, Borlești, Podoleni, Roznov, Zănești, Săvinești, Dumbrava Roșie, chiar și municipiul Piatra Neamț ,vor fi afectați direct de acest proiect de infrastructură.
Pentru multe dintre aceste comunități, drumul expres este văzut ca o șansă reală de dezvoltare, dar pe termen scurt vine cu pierderi de terenuri și proceduri administrative complicate pentru proprietari.
Interesant este că proiectul are și o legătură politică indirectă cu zona Neamțului. Fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, este originar din zonă și a ocupat, pentru o scurtă perioadă de timp, funcția de administrator public al orașului Roznov, una dintre localitățile aflate pe traseul viitorului drum expres.
În paralel cu procedura de expropriere, proiectul se află încă într-o etapă juridică sensibilă. Deși în decembrie 2025 a fost desemnat câștigătorul contractului pentru proiectarea și execuția celor 51 de kilometri – o asociere româno-bulgară cu o ofertă de 5,17 miliarde de lei (fără TVA) – semnarea contractului este întârziată.
Curtea de Apel București a admis parțial contestația depusă de unul dintre participanți și a obligat autoritatea contractantă să reevalueze oferta acestuia, ceea ce a amânat demararea efectivă a lucrărilor.
Astfel, deși exproprierile intră în linie dreaptă și banii sunt pregătiți, începutul construcției depinde în continuare de deblocarea procedurilor legale. Pentru locuitorii din Neamț, proiectul rămâne, cel puțin deocamdată, între promisiunea unei legături rapide cu Bacăul și realitatea unor pași birocratici încă neterminați. (V.B.)





