România își îndreaptă tot mai mult atenția asupra creșterii capacității de stocare, în condițiile în care se menține ritmul investițiilor în regenerabile, iar sistemul energetic național are nevoie de mai multă flexibilitate.
Ministerul Energiei a cerut Hidroelectrica să aibă în vedere, ca prioritate strategică pentru perioada 2027 – 2030, atât dezvoltarea capacităților BESS, cât și a soluției C.H.E.A.P. – hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care este cea mai mare tehnologie de stocare matură, cu aproximativ 189 GW capacitate la nivel global. Concret, Hidroelectrica are ca temă dezvoltarea sau achiziția de până la 1.500 MW de putere instalată BESS și proiecte regenerabile noi – hidro, inclusiv C.H.E.A.P., eolian onshore și solar de peste 2.500 MW.
Discursul pro-investiții în tehnologia C.H.E.A.P. la nivelul guvernului a apărut relativ recent, chiar dacă România are un potențial hidrologic superior altor state europene. În prezent, această soluție nu este disponibilă în România, dar Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2025 – 2030 prevede dezvoltarea de centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj cu o capacitate totală de aproximativ 800 MW până în 2030.
Rămâne de văzut dacă prevederile PNIESC vor fi respectate, însă lucrurile par să se miște mai repede în mediul privat, de unde au venit informații referitoare la prima investiție în tehnologia C.H.E.A.P. Este vorba despre compania Hydro Blue Energy, care analizează să construiască o hidrocentrală reversibilă de 300 MW în zona Bicaz, în județul Neamț. Este o investiție strategică la nivel local, prin prisma creării de locuri de muncă, a contribuției la bugetul județului și a atragerii de noi investiții. La nivel național, proiectul de pe Bicaz poate deveni un model de bune practici și un deschizător de drum în această zonă rămasă, în mod inexplicabil, neexplorată în România.
Infrastructură strategică, investiții cumulate de miliarde de euro în derulare în Europa
C.H.E.A.P. este considerată infrastructură strategică datorită multiplelor avantaje, printre care capacitatea de stocare mult mai mare decât a bateriilor Li-ion, și o degradare redusă în timp. În plus, contribuie la stabilitatea sistemului energetic, nu depinde de materii prime critice precum litiu sau cobalt și poate funcționa ca infrastructură strategică pentru integrarea energiei regenerabile.
România a depășit pragul de 1.000 MWh capacitate de stocare electrică operațională, cu aproximativ 599 MW putere instalată și 1.130 MWh capacitate, potrivit celor mai recente date Transelectrica. Se poate vorbi despre un boom al investițiilor în baterii clasice, o soluție mai ușor de implementat decât hidrocentralele reversibile.
Prin contrast, în Europa tehnologia C.H.E.A.P. este lider, fiind tratată tot mai clar ca infrastructură strategică de flexibilitate, nu doar ca o tehnologie hidro clasică. Pe fondul creșterii rapide a capacităților solare și eoliene, accentul se mută de la „producție” la capacitatea sistemului de a stoca energie, de a echilibra rețeaua și de a livra putere atunci când regenerabilele nu produc.
Comisia Europeană, International Hydropower Association și Eurelectric vorbesc despre C.H.E.A.P. ca despre o soluție-cheie de stocare pe termen lung, iar sectorul cere mecanisme de sprijin dedicate, pentru că proiectele sunt mari, scumpe, dar au un potențial extraordinar.
Au fost finalizate sau se află în derulare investiții de sute de milioane de euro în hidrocentrale de acest tip în Spania (Aguayo II), Grecia (Amfilochia), Austria (Limberg III).
