Adrian Laza, antreprenor și alpinist din Piatra Neamț, singurul român care a reușit să-și treacă în palmares cucerirea tuturor celor 14 vârfuri de peste 8.000 de metri metri din lume, a început o nouă provocare. Una extremă, la fel ca toate celelalte din anii trecuți. Ajuns la vârsta de 63 de ani, nici vorbă să-i treacă prin gând că ar avea nevoie de baston, adică să se „pensioneze”, fiind acum în îndepărtatul Nepal. Nu a putut sta departe de înălțimi, iar după ascensiunea pe al XIV-a optmiar (9 octombrie 2024 – Shishapangma, 8.027 metri, în China), a pus la cale alt proiect. Este vorba despre o lungă și spectaculoasă traversare montană, care presupune stăbaterea a circa 1.700 de kilometri și aproape 100.000 de metri diferență de nivel pozitivă (suma tuturor urcărilor care se fac pe un traseu alpin, într-o drumeție, alergare sau cursă ciclistă) prin Himalaya.

„Este un drum în care Himalaya se schimbă permanent: de la păduri și sate de munte la văi sălbatice, ghețari și trecători aflate la peste 6.000 de metri. Voi parcurge prima dintre cele două etape în care am gândit acest traseu, pornind din estul Nepalului, din regiunea Kanchenjunga, și voi merge spre vest. Voi ajunge la Makalu basecamp, voi traversa Sherpani Col și Amphu Lapcha, aflate la peste 6.100 de metri, apoi voi intra în regiunea Everest, unde voi trece peste Kongma La, Cho La și Renjo La. Voi continua prin Rolwaling, Langtang și Ganesh Himal, spre Manaslu și Annapurna, iar mai departe către Nar Phu, prin Saribung Pass și apoi în Mustang. Pe hartă, traseul pare o linie care traversează Nepalul. În realitate, fiecare kilometru va spune o poveste: povestea mea din acel moment, din acel loc”.

Acestea sunt detaliile despre expediție, Adrian Laza afirmând că își dorește să traverseze Nepalul pe ceea ce se numește Great Himalaya Trail (Marele Traseu din Himalaya sau Marele Drum din Himalaya), să afle detalii din viața oamenilor care trăiesc în unele dintre cele mai izolate comunități ale Himalayei, să prezinte locurile prin care va trece, întâlnirile avute și întâmplări.

Ina Laza, soția alpinistului, cea care oferă amănunte despre expediții, a explicat ce înseamnă noua aventură: „10 ani de când a început toată nebunia” optmiarilor. După «antrenamentul» pe Mont Blanc din 2016, a urmat Cho Oyu – primul optmiar al lui Adrian – alături de Ionuț Ștefănescu și Iulian Petre. Astăzi, Adrian este pe drumul unei alte aventuri, la fel de «nebunească» dat fiind că au mai trecut 10 ani peste noi: The Great Himalaya Trail – The Full Traverse, de la estul la vestul Nepalului înalt. O expediție de anduranță fizică și mentală, deschizatoare de ochi, de minte și de suflet, începută în plină maturitate la aproape 63 de ani, ca o completare firească a expedițiilor anterioare. Pentru că cei 14 optmiari nu pot fi complet înțeleși dacă nu înțelegi și comunitățile, cu istoria și viața de zi cu zi, de la poalele lor și pentru că Nepalul cu munții lui, odată ce ți-a pătruns în suflet, nu te lasă să ieși la «pensie»”.

Din Kanchenjunga, de lângă India, până în Humla, aproape de Tibet

Despre complexitatea expediției pietrenului „vorbesc” datele despre Great Himalaya Trail. Este cel mai lung și mai înalt traseu de drumeție alpină din lume, fiind alcătuit dintr-o vastă rețea de poteci care traversează lanțul muntos menționat, conectând regiuni din Pakistan, India, Nepal, Tibet și Bhutan pe o distanță de aproximativ 4.500-5.000 de kilometri. Cea mai cunoscută porțiune, care va fi străbătură de Adrian Laza, este cea din Nepal, care se întinde din zona Kanchenjunga, de la granița de est cu India, până la Humla, îvest, la granița cu Tibet). Traseul presupune abordarea unor trecători extrem de înalte, unele de peste 6.000 de metri altitudine, ghețari, canioane adânci, sate izolate și regiuni mai cunoscute, Everest, Annapurna sau Makalu, datorită deselor expediții pentru cucerirea vârfurilor. Parcurgerea întregii secțiuni din Nepal durează între 50 și 150 de zile, necesitând o pregătire fizică extrem de bună, cunoștințe și abilități de alpinism, dar și ajutorul unor ghizi locali. Pe lângă satisfacția personală a celor ce pornesc într-o astfel de aventură extremă și reușesc să o ducă la capăt, expedițiile de acest gen susțin turismul durabil și economia comunităților izolate din munți.

Zona de unde a plecat Adrian Laza, Kanchenjunga, este o regiune muntoasă din Himalaya Orientală, situată la granița dintre Nepal și statul Sikkim din India, un punct de referință fiind vârful Kanchenjunga, 8.586 de metri, al treilea cel mai înalt din lume după Everest și K2. Cât despre punctul final, Humla, este un areal extrem de izolat și îndepărtat, situat în provincia Karnali din nord-vestul Nepalului, chiar la granița cu regiunea autonomă Tibet din China. Ca suprafață, este al doilea cel mai mare district al țării menționate, dar rămâne unul dintre cele mai puțin dezvoltate, sărace și inaccesibile regiuni de pe întregul mapamond.

„Faptul că pornești într-o astfel de aventură spune mult despre curajul, disciplina și pasiunea ta”

Ziua de 9 septembrie a fost cea în care alpinistul din Piatra Neamț, care are dublă cetățenie, româno-canadiană, a plecat iar pe înălțimile Himalayei, soția făcând anunțul: „Și… ne-am pornit… Pas cu pas, punct cu punct, metru cu metru, zi după zi, văi și înălțimi, oameni, povești. Fiecare punct, semnul unei aparențe liniștitoare. Un sentiment de liniște vine și din faptul ca îl are pe Peme (un prieten nepalez, care l-a mai însoțit în ascensiuni pe alpinistul pietrean – n.r.) alături, ca și în începuturile de acum 10 ani. E mult mai ușor să mergi la drum alături de un prieten. Punct cu punct…”.

Chiar dacă sunt la mii de kilometri distanță, prietenii îi țin pumnii lui Adrian Laza, postând comentarii pe contul de Facebook. Iată unul dintre ele: „Adrian, ceea ce urmează să faci este impresionant nu doar prin dimensiunea și dificultatea traseului, ci mai ales prin felul în care alegi să-l trăiești și să-l documentezi. Great Himalaya Trail cere enorm fizic, dar și mental, iar faptul că pornești într-o astfel de aventură spune mult despre curajul, disciplina și pasiunea ta. Îți doresc să ai parte de zile bune, oameni frumoși, vreme cât mai blândă și puterea de a trece cu bine peste momentele grele. Drum bun și să te întorci cu povești pe măsura acestei călătorii extraordinare. Respect și toată admirația!”.

Un alt cunoscut este fascinat de noua expediție și-i transmite succes: „Eu, un simplu iubitor de munte, sunt fascinat de determinarea acestui om… Am văzut și filmul (a fost realizat un film despre cucerirea celor 14 optmiari), pe care îl recomand, absolut impresionant! Mă uimește curajul și disciplina de care dă dovadă. Și îmi place că încurajează generațiile care vin din urmă să faca sport și să își îndeplinească visurile. Sunt mândru că e nemțean de-al meu! Îi doresc succes. Curaj are din plin. Mă înclin cu respect!”.

Și pentru că ceea ce face acum alpinistul este apreciat, iată alte comentarii de pe contul de socializare: „Sunt mândru sufletește că am fost coleg cu asemenea valori umane! Felicitări, dragă Adi! Mult succes și multe aventuri fără peripeții să fie!”, „Urmărim cu încântare și interes! Sănătate și cale bună!”, „Sunteți fenomenali! Gânduri bune! Succes!”.

Locuri în care a fost, dar nu mai sunt acum

Adrian Laza s-a întors în Nepal într-un moment deloc fericit pentru statul asiatic. Pe 26 august 2026, desprinderea unui ghețar din munți, undeva la granița cu China, aproape de Tibet, a provocat inundații, alunecări de teren imense și decesul a mii de oameni. Specialiștii au estimat că a fost o masă enormă, circa 200.000 de metri pătrați de gheață. Ultimele estimări ale catastrofei spun că ar fi aproximativ 1.450 de morți și cel puțin 6.670 de persoane date dispărute, în majoritate turiști străini. Operațiunile de căutare și salvare au fost extrem de dificile, fiind îngreunate de noroi, de drumurile și podurile distruse, dar și de precipitațiile abundente.

Despre această nenorocire, care a șters de pe hărți locurile de la granița nepalo-chineză a scris, pe Facebook, și nemțeanul, deoarece a fost acolo: „Am văzut, cu durere în suflet, imaginile care se postează despre tragedia din Nepal. Apele au măturat localități, case, drumuri și poduri, luând cu ele vieți și lăsând în urmă imagini greu de cuprins în cuvinte. Este un loc prin care am trecut de două ori, în toamna lui 2023 și din nou în 2024, în drumul meu spre Tibet, pentru expedițiile pe Shishapangma”.

Pentru inginerul silvic Laza, absolvent al celei mai titrate instituții de profil din țară, cea de la Brașov, momente crunte moarte i-au fost date să trăiască în expedițiile prin Himalaya, văzând cum câțiva pași pot face diferența dintre viață și moarte. Și n-au fost puține. L-au marcat, la un moment dat dorea să renunțe la alpinism, a trecut peste ele, numai el știe cum și a avut puterea să se întoarcă pe munte.

„O experienţă profund traumatizantă şi greu de dus”

Pe 25 mai 2023, reuşea, în Nepal, să urce pe Kangchenjunga, 8.586 de metri, trecându-și în palmares al 11-lea optmiar. Spunea că în ascensiunea pe acest vârf a depăşit toate limitele de voinţă şi răbdare, împingându-l aproape de epuizarea totală, urcându-l pe ninsoare, vânt şi la -35 grade Celsius. Bucuria reuşitei a fost umbrită de faptul că unul dintre membrii grupului, șase în total, a dispărut. Era vorba despre germanul Luis Stitzinger, 54 de ani, foarte cunoscut în alpinismul mondial. A fost găsit pe 31 mai 2023, un ultim mesaj de la el fiind primit pe 25 mai 2023, pe la ora 17.00, când era la cota 8.300, transmiţând că va încerca să schieze până la Tabăra 4, pe la 7.500 de metri, unde-l aştepta o alpinistă din Peru. Condiţiile atmosferice au împiedicat formarea unei echipe de salvare în scurt timp, iar un elicopter nu a putut ateriza. Tot în 2023, dar pe 7 octombrie, românul a fost martor la altă tragedie din Himalaya. Încerca să urce pe Shishapangma, piscul situat în China (ar avea 8.013, 8.027 sau 8.046 de metri – fiind o controversă), pentru a bifa ascensiunea pe toate cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri aflate pe Terra, dar grupul din care făcea parte a fost oprit de două avalanşe de mari dimensiuni petrecute la circa 7.800 de metri. Cei care erau cu nemțeanul nostru au fost evitați de extrem de periculosul fenomen, însă nu la fel de norocos a fost un grup care se afla la câteva sute de metri în fața lor. Așa se face că cele două avalanșe s-au soldat cu moartea a două alpiniste din SUA, Anna Guţu (32 de ani, de origine română) și Gina Marie, precum şi a doi șerpași.

„Expediţia din Shishapangma se încheie pentru toţi alpiniştii, din păcate, atât de tragic. Toţi sunt profund afectaţi şi va trece mult timp până vor putea să-şi facă pace în suflet. Erau în spatele Annei Guţu când a avut loc prima avalanşă, fără să-i poată vedea. Retraşi imediat în tabăra 3, urmăreau cum Lama (un șerpaș – n.r.) continua să urce aproape de vârf, când a avut loc a doua avalanşă. Să priveşti cum dispar în marea de zăpadă oameni de care ai fost alături până cu câteva ore în urmă este o experienţă profund traumatizantă şi greu de dus. Căderea lor a fost pe aproape 1,5 km“, descria tragedia Ina Laza, conform celor transmise de soț.

Pe Everest, alte experiențe nedorite

Printre experiențele dramatice trăite de Adrian Laza sunt și cele din prima încercare a cuceririi Everestului, în 2017, când i-au îngheţat ochii şi a suferit degerături, trebuind să se întoarcă de la 8.700 de metri fără să vadă, doar pipăind, fiind ajutat de cel care-l însoţea, Peme Sherpa. A trecut pe lângă cadavrul unui alpinist decedat cu un an în urmă.

„La lumina lanternei zăresc şi primul alpinist fără viaţă pe partea stângă a traseului. E agăţat de coardă de picioare. Picioarele îi sunt în cărare şi aproape calci pe el dacă nu eşti atent. Stă acolo de anul trecut. Am sperat că mă pregătisem pentru asemenea «întâlniri» pentru că, la fel ca oricare alpinist ce se pregăteşte pentru Everest, am citit despre şi am văzut poze cu alpinişti decedaţi anii trecuţi şi rămaşi în sau aproape de traseu“.

Apoi, a fost martor neputincios la ultimele clipe din viața alpinistului american Roland Yearwood, după cum nota în ceea ce a intitulat „File de jurnal pe Everest“: „Văd un alpinist întins pe jos. Ne apropiem de el şi îmi dau seama că, de fapt, nu se odihneşte ci… efectiv moare. Gluga şi căciula nu le mai are pe cap, mâinile sunt fără mănuşii. Pe faţă are băşici mari albe, mânile îi tremură ușor. La fel ca şi faţa, mâinile îi sunt acoperite cu băşici şi gheață. Nu are masca de oxigen şi nu-i văd nici rucsacul. Murmură ceva dar nu se înţelege ce. Nu e nimeni lângă el, nici un sherpaş. Mi-am amintit ce am citit prin cărţile de alpinism. În faza terminală, cu câteva minute înainte de a muri în aceste condiţii, simţi că te sufoci de căldură şi îţi scoţi echipamentul de pe tine – glugă, căciulă, mănuşile, masca de faţă. Asta, fără îndoială, îţi grăbeşte sfârşitul. Priveliştea e îngrozitoare. Aş vrea să fac ceva, aş vrea să ajut cumva. Îl trag pe Peme de rucsac. Îmi face semn să continuăm. E prea târziu. Murmur o rugă în gând. Lacrimile îmi îngheaţă pe obraji şi mă simt mai neputincios ca niciodată în viaţa mea“.

Program strict de antrenamente pe Ceahlău și în British Columbia

Pentru tot ceea ce înseamnă expediții, Adrian Laza nu apelează la sponsori, el și soția fiind administratorii unei fabrici de industrializare a lemnului din județul Neamț, având și angajați din Nepal. Se antrenează intens pe Ceahlău dar și în munții din regiunea British Columbia, Canada, unde are o proprietate. Programul săptămânal este este 7 din 7, trezit la ora 04.30, iar la 06.00, fie lumină, întuneric, ploaie, zăpadă sau vânt, deja se află pe traseu. Cam trei zile sunt dedicate pregătirii în sală, aerobic şi forţă, iar celalte pe munte, urcând cu zeci de litri de apă în spate. A citit sute de cărţi şi consultat zeci de specialişti în ascensiuni la altitudini mari.

Date de referință din cariera de alpinist pe care Adrian Laza le are trecute în CV sunt: 1. Cho Oyu 8.201 metri – 30 septembrie 2016; 2. Makalu 8.481 metri – 14 mai 2018; 3. Everest 8.848 metri – 16 mai 2019; 4. Annapurna 1 – 8.091 metri – 16 aprilie 2021; 5. Lhotse 8.516 metri – 23 mai 2021; 6. Manaslu 8.163 metri – 27 septembrie 2021; 7. Dhaulagiri 8.167 metri – 15 octombrie 2021; 8. Nanga Parbat 8.126 metri – 1 iulie 2022; 9. Gasherbrum II 8.035 metri – 21 Iulie 2022; 10. Broad Peak 8.051 metri – 27 iulie 2022; 11. Kanchenjunga 8.586 metri – 25 mai 2023; 12. Gasherbrum I 8.080 m – 18 iulie 2023; 13. K2 8.611 metri – 27 iulie 2023; 14. Shishapangma 8.027 metri – 9 octombrie 2024.