La poalele Masivului Ceahlău, între păduri, dealuri și Lacul Izvorul Muntelui, comuna Ceahlău este una dintre localitățile care definesc zona montană a județului Neamț. Comuna cuprinde satele Ceahlău, Bistricioara și Pârâul Mare, iar teritoriul său urcă treptat către zona montană. Gospodăriile sunt răsfirate, iar relieful face ca localitatea să nu aibă aspectul unei așezări compacte. Din multe puncte ale comunei, Masivul Ceahlău domină peisajul, în timp ce Lacul Izvorul Muntelui completează imaginea unei zone în care muntele și apa se întâlnesc la mică distanță. În fruntea administrației locale se află primarul Dumitru Coroamă, iar direcțiile de dezvoltare ale comunei urmăresc atât rezolvarea problemelor de infrastructură și servicii publice, cât și valorificarea potențialului turistic al zonei.

O comună în care natura este parte din viața de zi cu zi

Ceahlău este una dintre acele localități în care granița dintre spațiul locuit și natură este greu de trasat. Pădurile, dealurile, cursurile de apă și muntele sunt prezente în imediata apropiere a gospodăriilor. Teritoriul comunei a evoluat în timp în strânsă legătură cu zona montană. Înainte de 1926, acesta aparținea comunei Hangu, iar evoluția localității a dus ulterior la constituirea comunei Ceahlău. Astăzi, comuna are aproximativ 2.300 de locuitori. Cifra populației permanente nu spune însă întreaga poveste despre comunitate. Numărul proprietăților și al rolurilor fiscale arată că în zonă există și multe case de vacanță sau proprietăți folosite sezonier. Numărul rolurilor fiscale a crescut de la aproximativ 3.500 în 2021 la aproape 4.000. Primarul spune că această creștere reflectă interesul tot mai mare pentru cumpărarea de terenuri si proprietăți in comuna.

„Au crescut foarte mult rolurile. Se mișcă foarte mult terenurile, se cumpără terenuri și se schimbă proprietatea. Mulți cumpără terenul și intenționează să construiască”, explică Dumitru Coroamă.

În ultimii ani, interesul pentru construcții a fost însă afectat de lipsa unui PUG valabil. Administrația spune că această situație a blocat o perioadă mai multe investiții private și proiecte publice.

„Am avut doi ani foarte grei, în care am stagnat. Și cei care au dorit să construiască ceva au fost vitregiți de faptul că nu puteau să își facă un PUG”, spune primarul.

Situația s-a deblocat recent, iar administrația locală spune că cererea pentru construcții este ridicată. Pentru administrație, creșterea numărului de proprietăți înseamnă și o responsabilitate suplimentară. Infrastructura trebuie să poată răspunde nevoilor populației permanente, dar și perioadelor în care numărul persoanelor aflate efectiv în comună crește.

Durău, una dintre principalele porți către Ceahlău

Când este vorba despre comuna Ceahlău, turismul este strâns legat de stațiunea Durău. Aflată la poalele masivului, stațiunea este unul dintre cele mai cunoscute puncte de plecare către traseele montane. Pentru cei care ajung în zonă, Durău reprezintă de multe ori primul contact cu Ceahlăul. În 2026, trei trasee din zona Durău către Cabana Dochia au fost omologate, ceea ce contribuie la organizarea accesului turiștilor către masiv. Pentru comuna Ceahlău, turismul înseamnă mai mult decât numărul celor care urcă pe munte. În jurul vizitatorilor funcționează pensiuni, restaurante, magazine și alte servicii. Turiștii înseamnă clienți pentru afacerile locale și venituri pentru proprietarii care au ales să investească în zonă. Primarul spune însă că anul 2026 a fost mai dificil pentru turism decât perioada precedentă.

„Anul acesta a fost un an mai greu și pentru cei ce lucrează în turism. A fost o scădere destul de mare”, spune Dumitru Coroamă, referindu-se la pensiunile și activitățile turistice din comună.

Potențialul turistic există, însă valorificarea lui depinde în mare măsură de infrastructură. Un turist care ajunge într-o zonă montană are nevoie de drumuri accesibile, apă, canalizare, locuri de parcare, spații pentru campare, servicii și acces clar către obiective.

Parcul Național Ceahlău, una dintre marile resurse naturale

Parcul Național Ceahlău se întinde pe 7742,5 hectare, este un spațiu natural protejat și cuprinde un teritoriu cu o importantă valoare naturală și peisagistică. Biodiversitatea, pădurile, formațiunile stâncoase și traseele turistice fac din această zonă una dintre principalele destinații montane ale județului. Apropierea comunei de parc reprezintă un avantaj, dar și o responsabilitate. Dezvoltarea turismului aduce beneficii economice, însă fiecare turist în plus înseamnă și o presiune suplimentară asupra mediului.

Drumurile, una dintre prioritățile comunității

Într-o comună de munte, drumurile au o importanță care depășește simpla legătură dintre două localități. Un drum modernizat înseamnă acces mai ușor la școală, la serviciile publice, la magazine, la locurile de muncă și la principalele artere rutiere. Pentru turiști, înseamnă acces mai bun către pensiuni, trasee și obiective. Potrivit administrației locale, aproximativ 85% dintre drumurile aflate în inventarul comunei sunt asfaltate. O parte importantă a infrastructurii rutiere a fost modernizată prin proiecte derulate în ultimii ani.

„Eu zic că stăm bine, mai avem câteva străzi de modernizat”, spune primarul Dumitru Coroamă.

Anul trecut a fost finalizat un proiect finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală, etapa a doua.

„Anul trecut am avut unul prin Anghel Saligny, un proiect mai mare, până în 8 kilometri, pe care l-am dus la bun sfârșit și l-am finalizat”, explică edilul.

Administrația mai are însă de lucru. Unele căi de acces nu se află încă în inventarul comunei, fiind trecute prin proprietăți și neclarificate din punct de vedere administrativ.

„Mai sunt suprafețe pe care ar trebui să le introducem în proprietatea comunei pentru că sunt căi de acces care trec prin proprietăți ,fiind necesară inventarierea acestora în vederea modernizării”, spune primarul.

Două proiecte sunt în atenția administrației, unul pentru zona Bistricioara și unul pentru drumul către Mănăstirea Poiana Maicilor. În acest moment, problema principală este identificarea surselor de finanțare.

Apa și canalizarea, investiții care nu se văd întotdeauna

Dacă un drum nou este ușor de observat, rețelele de apă și canalizare sunt investiții care rămân în mare parte ascunse. În comuna Ceahlău, rețeaua de apă deservește aproximativ 80% dintre locuitori. Administrația lucrează la organizarea modului în care aceste servicii vor fi administrate în viitor.

„Am aderat la un ADI și am înființat și la nivel local ,o societate a Consiliului Local Ceahlău prin care încercăm ca în viitor să administrăm apa și canalizarea”, explică primarul.

O problemă importantă a apărut odată cu preluarea sistemelor de apă și canalizare din stațiunea Durău. Acestea au fost construite cu zeci de ani în urmă și au ajuns în administrarea comunei după ce societatea care le deținea nu le-a mai putut susține.

„Din stațiunea Durău am preluat apa și canalizarea, acestea în trecut fiind în administrarea unei firme private”, spune Dumitru Coroamă.

Sistemele sunt vechi, iar administrația caută o soluție pentru modernizarea lor. Pentru o stațiune turistică, problema este cu atât mai importantă, deoarece numărul persoanelor aflate în zonă crește în perioadele aglomerate.

„Lucrăm la un proiect de apă și canalizare în stațiune. Este o instalație realizată în anii ’70, când a fost construită stațiunea, și fiind o instalație veche trebuie adusă neapărat la un nivel corespunzător”, explică primarul.

În ceea ce privește canalizarea, comuna este aproape de finalizarea unui proiect important, finanțat prin PNDL II. Investiția a presupus și o cofinanțare din bugetul local.

„Suntem pe final de proiect. Am avut un proiect tot la fel, cu o cofinanțare mare din partea noastră”, spune primarul.

Valoarea totală a proiectului este de aproximativ două milioane de euro, potrivit administrației. Lucrările sunt în etapa finală, fiind necesare inclusiv intervenții la branșamentele electrice și ultimele operațiuni înainte de recepție. Într-o zonă montană, lucrările de infrastructură sunt mai dificile.

„În zona de munte e mai greu. Locurile sunt mai strâmte, accesul e mai dificil, e mai complicat. Sperăm ca până la sfârșitul lunii octombrie să încheiem cu ce lucrări mai sunt și să facem recepția”, spune Dumitru Coroamă.

Un parc fotovoltaic pentru instituțiile publice

O altă direcție urmărită de administrația locală este producerea de energie din surse regenerabile. Proiectul pentru realizarea unui parc fotovoltaic este în prezent în faza de licitație. Suprafața pusă la dispoziție pentru investiție este de aproximativ 2.000 mp, iar energia produsă ar urma să fie folosită pentru consumul instituțiilor publice.

„Avem parcul fotovoltaic. Nu-l avem terminat, suntem în faza de licitație”, precizează primarul.

Calculul necesarului de energie a fost făcut pornind de la consumurile instituțiilor administrației locale.

„Noi am luat consumul la unitățile administrative, iluminat, școlile, unitatea medico-socială și am făcut proiectul la capacitatea necesară”, explică Dumitru Coroamă.

Proiectul include și un sistem de stocare. Administrația locală a aprobat recent documentația financiară pentru baterii, investiția fiind estimată la aproximativ 15 miliarde de lei vechi. Ideea este ca energia produsă în timpul zilei să poată fi stocată și utilizată ulterior.

Proiecte blocate și investiții care trebuie reluate

Primarul spune că lipsa unui PUG valabil a afectat în ultimii doi ani nu doar investițiile private, ci și proiectele administrației.

„Am fost foarte încurcați de faptul că nu am avut un PUG valabil. La fiecare proiect au apărut probleme,deoarece erau necesare autorizații de construire”, spune edilul.

Din această cauză, două proiecte privind reabilitarea termică a unor clădiri nu au mai putut fi duse la capăt în forma inițială.

„Am pierdut încă două proiecte prin reabilitări termice, pentru că nu am putut să eliberăm autorizații de construire. Sperăm să găsim o altă finanțare pe viitor”, explică primarul.

Școala, între investiții și scăderea numărului de copii

În unitățile de învățământ din comuna Ceahlău învață aproximativ 180 de copii. Primarul spune că școala a fost una dintre primele investiții importante ale administrației sale.

„Când am preluat funcția de primar, școala a fost printre primele investiții pe care le-am făcut. Noi eram cu datorii,aveam conturile blocate și ne confruntam cu multe probleme. Cu sprijinului financiar al comunei si cu ajutorul cetățenilor am reușit sa investim în școală”, își amintește Dumitru Coroamă.

Ulterior, au fost făcute și investiții în dotări, de la mobilier până la echipamente.

„Am încercat de la mobilier, table, absolut tot ce ține de dotarea școlii”, spune primarul.

Una dintre problemele comunității rămâne însă scăderea numărului de copii. Pentru transportul elevilor, comuna are două microbuze, însă unul este folosit în mod curent, iar celălalt este păstrat pentru situații de avarie.

„Avem două microbuze școlare. Unul îl folosim în mod curent iar celălalt îl păstrăm pentru situații de avarie ,ca să avem soluții atunci când primul se defectează. Nu putem avea doua posturi de șoferi raportat la numărul de copii pe care îl avem”, explică primarul.

Serviciile medico-sociale, o nevoie care depășește comuna

Ceahlău nu înseamnă doar munte și turism. Comuna are și un rol important în domeniul serviciilor sociale. Unitatea medico-socială existentă are peste 50 de locuri și oferă îngrijire persoanelor cu dizabilități, persoanelor care au nevoie de îngrijire paliativă și celor care nu mai au familie sau rude care să le poată asigura îngrijirea. Beneficiarii nu provin doar din Ceahlău. La unitate ajung persoane din mai multe localități ale județului.

„Vin din tot județul. Sunt persoane care nu au aparținători, au probleme financiare sau sunt bolnave și trebuie să fie susținute de primării. Atunci apelează la noi”, spune Dumitru Coroamă.

Unitatea are peste 50 de paturi și presupune costuri importante pentru cazare, masă, îngrijire și personal. O parte dintre cheltuielile cu personalul nemedical este susținută de Consiliul Județean Neamț. Administrația locală vrea să extindă capacitatea printr-o clădire achiziționată recent.

„Dorim să facem o extindere a unității medico sociale, în această clădire achiziționată recent. Cred că vor rezulta aproximativ 10 garsoniere, iar dacă vom amplasa câte două persoane în fiecare cameră, vom putea asigura 20-30 de locuri”, explică primarul.

Bugetul local și dependența de finanțările externe

Pentru o comună de dimensiunea Ceahlăului, bugetul local nu poate acoperi singur toate investițiile necesare. Veniturile proprii provin inclusiv din taxe și impozite, dar administrația depinde în continuare de finanțările de la bugetul de stat și de programele de investiții.

„Nu suntem o comună care să realizăm venituri atât de mari încât să nu mai avem nevoie de finanțare de la stat”, spune primarul.

Anul trecut, comuna a încheiat cu excedent, iar o parte din banii rămași au fost direcționați către proiectul de canalizare. Tot din excedent a fost achitată o parte din costul unei clădiri achiziționate de administrația locală.

În același timp, investițiile trebuie prioritizate. „Trebuie să fim realiști. Nu avem mari așteptări. Aș vrea să închei cu infrastructura, să pot asfalta și ce mai avem de asfaltat și să reabilităm cele două construcții pe care ni le-am dorit”, spune Dumitru Coroamă.

Lacul Izvorul Muntelui, atracție turistică și problemă administrativă

Lacul Izvorul Muntelui este una dintre imaginile asociate cel mai des cu zona Ceahlău. În timpul verii, malurile lacului sunt căutate de turiști, pescari și persoane care vor să petreacă timp în natură. Potențialul turistic este evident, însă în jurul lacului există o problemă care revine constant în discuțiile administrației: camparea neorganizată. Rulotele și autoturismele sunt parcate în zone care nu sunt amenajate pentru turism, iar în perioadele aglomerate numărul acestora poate crește foarte mult.

„Noi ne bucurăm că vin turiștii și campează, dar nu beneficiem aproape cu nimic. Noi strângem deșeurile, facem curățenie și plătim salubritatea. Cam atât”, spune primarul.

Problema este amplificată de faptul că terenurile pe care se campează nu se află în proprietatea comunei.

„Dacă într-un weekend se adună o sută de rulote care stau într-un mod necontrolat, noi trebuie să strângem gunoiul. Noi suntem obligați să facem salubrizare, dar terenul este al Hidroelectrica”, explică Dumitru Coroamă.

În opinia administrației, situația ar putea fi rezolvată printr-un sistem de turism controlat, în care spațiile de campare să fie amenajate și administrate clar.

„Mi-aș dori să se întâmple ceva, să se facă un turism controlat și într-un mod în care să putem administra și noi situația”, spune primarul.

Administrația spune că problema nu se rezumă doar la deșeuri. În zonele în care se campează apar focuri, vetre improvizate și alte situații care pot reprezenta riscuri.

„Pădurile sunt pline cu toate mizeriile posibile. Dacă se pornește un incendiu, nu știu ce se poate întâmpla”, avertizează edilul.

O altă nemulțumire este că turiștii nu contribuie la economia locală.

„Toată lumea vine cu mâncare de acasă, nu cumpără aproape nimic. Noi rămânem cu deșeurile la sfârșit de weekend”, spune primarul.

În aceste condiții, comuna caută soluții pentru ca turismul de pe malul lacului să poată fi organizat și să genereze beneficii și pentru comunitate.

„Dacă ar beneficia măcar micii întreprinzători, să meargă turiștii la magazinele din zonă sau ar cumpăra produse locale, ar fi altceva”, spune Dumitru Coroamă.

Pentru administrație, problema este una care depășește capacitatea unei singure primării. Este nevoie de clarificarea modului în care sunt administrate terenurile și de stabilirea unor reguli care să permită un turism organizat.

Ceahlău își construiește dezvoltarea între două realități care trebuie să funcționeze împreună: viața unei comunități permanente și presiunea turistică din jurul muntelui și al lacului. Drumurile, apa și canalizarea, școala, serviciile sociale și energia sunt investițiile care țin comuna funcțională, în timp ce Durău, traseele și Lacul Izvorul Muntelui oferă posibilitatea dezvoltării economice. Pentru administrația locală, următoarea etapă înseamnă finalizarea proiectelor începute, găsirea finanțărilor pentru lucrările rămase și organizarea mai bună a turismului. Pentru oamenii care locuiesc aici, dezvoltarea înseamnă în primul rând condiții mai bune de viață, fără ca avantajele naturale ale locului să fie pierdute.

Denisa POPA