România parcurge o etapă de profundă clarificare instituțională și economică. Este o perioadă în care deciziile privind politicile fiscale, prioritizarea investițiilor în infrastructura strategică, reforma serviciilor publice, creșterea calității vieții nu mai pot fi amânate sau tratate cu jumătăți de măsură. Într-un context regional și european marcat de multiple provocări de competitivitate, dezbaterea publică la nivel național și regional este tot mai strâns orientată spre identificarea unor măsuri sustenabile, capabile să sprijine mediul de afaceri, să atragă capital, să modernizeze administrația, să reducă decalajele dintre regiuni și, nu în ultimul rând să asigure creșterea nivelului de trai al populației, după o perioadă de austeritate și sacrificii financiare. Pentru a înțelege pe deplin direcția guvernamentală și modul în care marile priorități naționale se traduc în proiecte concrete pentru comunitățile locale, ziarul nostru a realizat un interviu extins cu deputatul PSD de Neamț, Ciprian Șerban. Din dubla sa calitate, de lider al Grupului Parlamentar PSD din Camera Deputaților și fost ministru al Transporturilor, parlamentarul nemțean analizează arhitectura noului program de guvernare, subliniind prioritățile de relansare economică și reformă administrativă, precum și impactul direct al marilor investiții rutiere și feroviare asupra județului Neamț și întregii regiuni a Moldovei.
– Domnule deputat Ciprian Șerban, românii în general și nemțenii în special urmăresc cu deosebit interes semnalele și deciziile care se iau în această perioadă în Parlament și la nivel guvernamental. Ne aflăm în fața unui nou program de guvernare care își propune o schimbare radicală de abordare față de politicile din trecut. Care este punctul de plecare al acestei viziuni și care sunt axele principale pe care le aveți în vedere?
Vă mulțumesc pentru ocazia de a purta o discuție amplă și aplicată despre viitorul comunităților noastre. Este datoria noastră, ca reprezentanți ai cetățenilor, să explicăm deschis și fără ocolișuri unde ne aflăm, care au fost erorile trecutului și care sunt pașii concreți pe care îi facem pentru a redresa direcția țării.
Strategia pentru perioada următoare pornește de la o diagnoză extrem de onestă asupra realității economice moștenite. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: România intră în această nouă etapă după o perioadă în care deciziile greșite au dus economia într-o zonă extrem de vulnerabilă. Chiar dacă pe hârtie cifrele arată că deficitul bugetar cash s-a ajustat de la 4,51% la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, această scădere s-a făcut într-un mod haotic și pur contabil, iar costurile reale au fost aruncate direct pe umerii economiei reale și ai populației.
Efectele acelei gestionări defectuoase s-au văzut imediat: producția industrială a scăzut dramatic cu 3,7% în primele șapte luni ale anului, s-au pierdut aproximativ 70.000 de locuri de muncă, dintre care trei sferturi chiar în industrie, iar prognozele instituțiilor financiare internaționale indică o încetinire temporară a economiei. De fapt, problemele de competitivitate ale României s-au acumulat și au fost ignorate, fiind doar mascate temporar de infuzia de fonduri din PNRR și de o îndatorare publică scapată sub control.
Această ecuație falimentară trebuie schimbată în mod fundamental. Noul guvern nu mai poate continua pe o formulă de austeritate brută sau de ajustare predominant cantitativă, care taie din resurse și sugrumă inițiativa privată. Trecem la o consolidare bugetară calitativă: reducem deficitul prin eficientizarea strictă a cheltuielilor publice, prin digitalizarea colectării și prin combaterea fermă a evaziunii fiscale, protejând în mod categoric investițiile, producția internă și puterea de cumpărare a populației.
Activitatea imediată se va orienta astfel pe două priorități majore de la care nu ne abatem: prima este relansarea economică axată pe producție, investiții strategice și predictibilitate pentru firme, iar a doua este reforma administrativă, înțeleasă ca o modernizare necesară a statului în slujba cetățeanului, pentru servicii publice de calitate superioară la costuri chibzuite.
– Se vorbește despre o economie bazată pe producție internă. Cum se realizează trecerea de la modelul anterior, dependent de importuri și forță de muncă ieftină, la o economie puternică și tehnologizată?
Schimbarea modelului economic nu este o simplă lozincă, ci o condiție de supraviețuire și dezvoltare pe termen lung. Prea multă vreme, România a fost împinsă să consume mai mult decât produce, acoperind diferența din importuri scumpe și bazându-se pe avantajul conjunctural al forței de muncă ieftine – un model epuizat care a sărăcit populația.
Tranziția către o economie bazată pe producție internă, tehnologie și inovare se sprijină pe atuurile reale și incontestabile pe care țara noastră le are și pe care puține state din Europa le dețin la un asemenea nivel. În primul rând, vorbim despre independența și diversitatea energetică: avem un mix echilibrat format din energie nucleară, hidroenergie, gaze naturale și surse regenerabile aflate într-o extindere rapidă. În plus, exploatarea gazelor din proiectul offshore Neptun Deep va aduce o capacitate suplimentară uriașă în sistemul național din 2027. În al doilea rând, avem un sector de tehnologie a informației și comunicațiilor foarte dinamic, care a ajuns să genereze aproape 7% din PIB. În al treilea rând, avem o rețea de autostrăzi și drumuri expres aflată într-o expansiune accelerată – de la circa 900 de kilometri în urmă cu câțiva ani, la peste 1.400 de kilometri aflați deja în circulație și aproape 1.000 de kilometri aflați în execuție directă -, alături de un beneficiu net uriaș de peste 72 de miliarde de euro din fondurile europene atrase de la aderare până în prezent.
Misiunea noilor politici guvernamentale este să conecteze aceste resurse: energie ieftină și accesibilă pentru procesarea internă, infrastructură modernă pentru transport rapid și digitalizare pentru reducerea birocrației. Astfel, sprijinim firmele românești să producă valoare adăugată aici, acasă, creând locuri de muncă bine plătite pentru tinerii noștri.
– Să detaliem prima prioritate – relansarea economică. Premierul și liderii guvernamentali au subliniat că reducerea deficitului nu trebuie făcută prin adăugarea de noi poveri fiscale. Cum rezonează această filosofie cu mediul de afaceri și ce măsuri legislative sunt avute în vedere din partea grupului parlamentar PSD?
Poziția noastră este absolut fermă: mediul de afaceri nu poate și nu trebuie să mai fie tratat ca o sursă inepuizabilă de acoperire a deficitelor generate de proasta gestiune a statului. Reducerea deficitului fiscal nu se poate face prin sugrumarea companiilor private care susțin locurile de muncă și plătesc salarii. Dacă sufoci mediul privat sub munti de taxe și reglementări birocratice sterile, obții efectul de bază contrar: firmele își reduc activitatea, investițiile se blochează, iar încasările reale la buget scad.
Am avut și continuăm să avem un dialog constant, aplicat și extrem de deschis cu toate marile structuri patronale și asociații reprezentative din România – de la Concordia, Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România, Romanian Business Leaders și Asociația Oamenilor de Afaceri din România, până la IMM România. Mesajul comun al mediului de afaceri și al Parlamentului este limpede: statul trebuie să devină un partener corect și predictibil.
Ce înseamnă un partener corect? Înseamnă respectarea strictă a calendarului de rambursare a datoriilor și a plăților către companii, asigurarea stabilității cadrului fiscal, debirocratizarea reală a procedurilor de autorizare și crearea de pârghii de stimulare a investițiilor în sectoarele strategice. În Parlament, grupul social-democrat va susține doar acele inițiative legislative care oferă predictibilitate și permit mediului privat să respire și să se dezvolte. Consolidarea bugetară trebuie realizată prin îmbunătățirea colectării, prin combaterea marii evaziuni fiscale și prin digitalizarea completă a administrației fiscale, nu prin modificări tarifare sau fiscale arbitrare.
– Ați deținut portofoliul Transporturilor și cunoașteți în detaliu provocările marilor șantiere. Programul actual de guvernare stabilește priorități extrem de ambițioase pentru sectorul de infrastructură. Cum vedeți atingerea obiectivului de peste 2.000 km de autostrăzi și drumuri expres până în 2028?
Perioada în care am condus Ministerul Transporturilor mi-a întărit convingerea că infrastructura de transport este motorul principal al oricărui proces durabil de relansare economică. Nu poți vorbi despre atragerea de mari investitori sau despre creșterea competitivității produselor românești dacă mărfurile rămân blocate în trafic sau dacă regiuni întregi sunt izolate.
Programul de guvernare stabilește ținte clare și realist eșalonate. Ne propunem ca până la finalul anului 2026 să dăm în exploatare aproximativ 185 de kilometri noi de autostradă și drum expres pe secțiuni cruciale din Autostrada Moldovei A7, A0 Nord, A3, A1 și Drumul Expres DEx6 Brăila–Galați. Prin avansul susținut al lucrărilor pe coridoarele majore: Sibiu-Pitești pe A1, centura Capitalei A0, Autostrada A7 și Autostrada Unirii A8, rețeaua națională va depăși pragul de 2.000 de kilometri până în 2028, urmând ca coridoarele principale TEN-T să fie complet închise până în 2030.
Finanțarea acestor proiecte de anvergură este asigurată dintr-un mix inteligent de resurse: Politica de Coeziune prin Programul Transport 2021-2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și noul instrument european SAFE. Foarte important, ne-am asigurat că proiectele care depășesc termenul de eligibilitate din PNRR la 31 august 2026 vor continua fără nicio întrerupere sau costuri inutile de conservare, fiind preluate direct pe celelalte surse de finanțare europene și naționale.
– Care este impactul direct al acestor proiecte mari de infrastructură asupra regiunii Moldovei și, în special, asupra județului Neamț?
Pentru Moldova și pentru județul Neamț, aceste prevederi din capitolul Transporturi nu sunt simple cifre pe o hârtie, ci reprezintă linia de demarcare între stagnare și dezvoltare accelerată. Decenii la rând, Moldova a suferit din cauza decalajelor de infrastructură rutieră. Astăzi, recuperăm într-un ritm fără precedent.
Prioritizarea finalizării tronsoanelor din Autostrada Moldovei A7, în special sectorul Bacău-Pașcani, deblocarea și avansul pe tronsoanele din A8 care leagă Moldova de Transilvania, alături de lansarea procedurilor pentru legăturile rutiere de mare viteză, cum este drumul expres Bacău – Piatra-Neamț, sunt pilonii principali ai strategiei noastre regionale. Conectarea municipiilor Piatra Neamț și Roman la rețeaua națională și europeană de autostrăzi va reduce semnificativ timpii și costurile de transport pentru producătorii locali. Odată ce drumul expres Bacău-Piatra-Neamț va deveni realitate și va fi conectat direct la A7, județul Neamț devine o destinație extrem de atractivă pentru parcurile industriale, pentru companiile de logistică și pentru investițiile din turism.
– Programul de guvernare acordă o atenție deosebită și sectorului feroviar, transportului intermodal și simplificării administrative în construcții. Ce măsuri concrete sunt prevăzute aici?
Transportul feroviar reprezintă viitorul mobilității sustenabile și al logisticii moderne. Ne-am propus un program multianual ambițios de ridicare a restricțiilor de viteză și extindere a tronsoanelor feroviare reabilitate de la 137 km la cel puțin 500 km, cu viteze de circulație de minimum 100 km/h, inclusiv prin finalizarea rapidă a celor peste 300 km de lucrări de tip „Quick Wins”. De asemenea, prin contractul de activitate CFR SA 2026-2030, ne propunem să implementăm sistemul european de management al traficului feroviar ERTMS nivel 2 și să electrificăm magistralele principale.
În paralel, aducem schimbări profunde în modul de gestionare al proiectelor. Un principiu cheie din programul de guvernare este continuitatea șantierelor și plata la timp a lucrărilor. Vorbim de decontarea situațiilor de lucrări certificate în termenul contractual strict de 30 de zile și garantarea bugetară multianuală înainte de lansarea achizițiilor, astfel încât niciun contract să nu mai sufere din cauza lipsei de finanțare.
Pentru a accelera ritmul de execuție, operaționalizăm o platformă digitală unică pentru avizele de infrastructură (silvice, mediu, descărcare arheologică și utilități), cu termene obligatorii de răspuns și aprobare tacită în caz de depășiri nejustificate. În plus, introducem regula ca lucrările de șantier să înceapă doar după finalizarea completă a exproprierilor, protejând constructorii de blocaje birocratice și oferind mediului de afaceri garanția că statul își respectă angajamentele.
– A doua mare prioritate aflată pe agenda publică este reforma administrativă. În spațiul public se vorbește intens despre necesitatea ajustării aparatului bugetar. Cum este definită această prioritate în programul de guvernare?
Reforma administrativă a devenit o cerință obiectivă a societății românești. Cetățenii și mediul de afaceri solicită de la stat nu doar responsabilitate fiscală, ci și o calitate net superioară a serviciilor publice. Nu mai putem menține structuri rigide sau proceduri depășite de timp. Necesitatea reformei administrative este de netăgăduit, iar scopul ei final este simplu: servicii mai bune pentru oameni și o gestionare chibzuită a fiecărui leu din fondurile publice.
Conceptul central pe care îl promovăm este cel al unui stat dimensionat strict după atribuțiile sale reale. Aceasta înseamnă eliminarea suprapunerilor de atribuții între diverse instituții, simplificarea schemelor organizatorice și crearea unei administrații agile, moderne și profund digitalizate.
O administrație modernă înseamnă o interfață unică și digitală în relația cu cetățeanul. Ne dorim ca identitatea electronică, semnătura digitală, plățile și furnizarea de documente publice să funcționeze într-un sistem integrat. Oamenii nu trebuie să mai fie purtați de la un ghișeu la altul sau de la o instituție la alta pentru adeverințe pe care statul le deține deja în bazele sale de date.
– Ce efecte directe va produce această reformă asupra comunităților din județul Neamț și asupra modului în care sunt alocate resursele la nivel local?
Pentru cetățenii din Piatra Neamț, Roman, Târgu Neamț, Bicaz sau din comunele județului nostru, eficientizarea aparatului administrativ înseamnă mai puțin timp pierdut și mai mult respect din partea instituțiilor publice.
Însă beneficiul cel mai mare constă în reorientarea resurselor financiare. Prin reducerea cheltuielilor inutile de funcționare și prin eficientizarea structurilor administrative, economiile realizate sunt direcționate direct către bugetele de investiții de interes comunitare. Vorbim despre mai mulți bani pentru modernizarea spitalelor și a cabinetelor medicale de familie, pentru reabilitarea și dotarea școlilor, pentru extinderea rețelelor de apă, canalizare și gaze naturale în mediul rural, precum și pentru asfaltarea drumurilor județene și locale.
În educație, spre exemplu, programul de guvernare își propune o școală care garantează egalitatea de șanse, astfel încât viitorul unui copil să nu fie condiționat de venitul părinților sau de mediul rezidențial în care s-a născut. În sănătate, obiectivul strategic este mutarea treptată a centrului de greutate de la spitalizarea costisitoare către prevenție, medicina de familie și serviciile ambulatorii de proximitate, astfel încât fiecare nemțean să aibă acces la diagnostic și tratament rapid, aproape de casă. Bugetele publice trebuie calibrate astfel încât să răspundă nevoilor reale ale oamenilor, nu să întrețină birocrația.
– Mulți cetățeni sunt sceptici când aud despre programe și reforme, întrebându-se dacă acestea vor fi cu adevărat puse în practică. Cum este structurat procesul de guvernare pentru a garanta că măsurile anunțate devin realitate?
Scepticismul cetățenilor este pe deplin justificat dacă privim la greșelile din trecut, când s-a pus prea mult accent pe declarații politice și prea puțin pe execuție reală. Tocmai de aceea, noul program de guvernare este conceput ca un manual de execuție: cu direcții clare, termene precise și rezultate care pot fi verificate direct de către populație.
Ne-am asumat patru reguli de fier în modul de guvernare:
În primul rând, responsabilitatea bugetară strictă. Orice măsură cu impact financiar va fi introdusă în bugetul anual numai pe baza unei fundamentări publice transparente a costurilor și a surselor de acoperire, respectând traiectoria de reducere a deficitului pe termen mediu.
În al doilea rând, dialogul continuu cu partenerii sociali. Nicio decizie majoră din economie sau din administrație nu va fi luată din birou, fără consultarea prealabilă a mediului de afaceri, a sindicatelor și a autorităților locale.
În al treilea rând, deciziile bazate pe date clare și standarde internaționale. Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă ancora noastră de reformă. Preluăm cele mai bune practici și rapoarte de evaluare ale OCDE pentru a moderniza instituțiile statului. În plus, schimbăm indicatorii de evaluare: măsurăm succesul unei politici publice prin rezultatele obținute pentru cetățeni, de exemplu: kilometri de drum finalizați, locuri de muncă create, spitale utilate, nu prin simplul număr de contracte semnate pe hârtie.
În al patrulea rând, monitorizarea riguroasă și periodică. Ne-am stabilit un mecanism de evaluare cel puțin lunară a stadiului de îndeplinire a fiecărui obiectiv asumat în programul de guvernare. Acolo unde apar întârzieri sau blocaje, se intervine rapid pentru corectare. Trecem definitiv de la administrarea formală a proiectelor la gestionarea orientată pe rezultate palpabile.
– Privind în ansamblu toate aceste axe, relansarea economică, marile șantiere de infrastructură, aderarea la OCDE și reforma administrativă, cum se sintetizează această viziune pentru județul Neamț?
Județul Neamț are toate premisele pentru a deveni un pol economic și social de prim rang în regiunea Moldovei. Avem o industrie prelucrătoare diversificată, un potențial turistic de excepție, resurse naturale valoroase și, cel mai important, oameni muncitori și bine pregătiți.
Atunci când cuplăm aceste resurse locale cu o politică națională de predictibilitate fiscală, cu deschiderea piețelor internaționale prin OCDE și cu infrastructura rutieră de mare viteză, și amintesc aici drumul expres Bacău – Piatra-Neamț, autostrăzile A7 și A8, obținem rețeta unei dezvoltări sustenabile. Companiile nemțene vor putea să își extindă producția și să exporte mai ușor, vor apărea investiții noi în regiune, iar tinerii noștri vor avea motive reale să rămână sau să se întoarcă acasă, găsind locuri de muncă bine plătite și un nivel de trai ridicat.
Dimineți și seri polare, cu brumă în județul Bacău- Moșii de toamnă: ziua în care îi pomenim pe cei adormiți. Tradiția, simbolurile și ce se pune în coșul de pomană
- Liga 3, Seria 1. Etapa a XII-a: Aerostar a învins Adjudul, FC Bacău II a pierdut la Pașcani, iar azi Viitorul Onești joacă la Piatra Neamț
- Regal sportiv la Onești: cei mai buni luptători ai României se bat pentru titlurile naționale U23 la Sala Polivalentă „Nadia Comăneci”
- (Foto/Video)/UMB dă ritmul pe Autostrada Moldovei: constructorul român se apropie cu asfaltul de nodul rutier Roman-Sud
