Timp de un an și o săptămână, din conturile Primăriei Mărgineni au plecat, prin zeci de ordine de plată, bani care nu aveau legătură cu vreo cheltuială reală a instituției. Potrivit procurorilor, schema aparținea contabilei primăriei, care odată descoperită și-a recunoscut faptele. Motivările celor două instanțe care au judecat arestarea ei arată cum a funcționat schema, pe ce s-au dus banii și de ce, deși a fost arestată preventiv, inculpata își așteaptă procesul în libertate. Întrebarea firească pe care și-ar pune-o oricine este cum un om cu cunoștințe de specialitate și cu experiență a putut crede că va scăpa neobservată o asemenea activitate ilicită. De ce a făcut-o, este o întrebare care are răspuns în motivarea deciziei de arestare preventivă, pronunțată de magistrații Judecătoriei Piatra Neamț. De menționat este că, în fața judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța de fond, inculpata C.A.D. a recunoscut faptele pentru care a fost pusă sub acuzare și a promis că va acoperi paguba. Decizia instanței de fond nu a fost definitivă: a fost contestată, iar, după deliberări, Tribunalul Neamț a înlocuit cea mai severă măsură preventivă, arestul, cu controlul judiciar. Între cele două există și alte măsuri, printre care arestul la domiciliu, dar nu a fost cazul în această speță.
Bani transferați în contul personal și în contul bunicii
În referatul de propunere a arestării preventive, procurorii au arătat că faptele ar fi avut loc timp de aproximativ un an, în perioada 27 februarie 2025-6 martie 2026, când inculpata era încadrată pe o funcție publică de execuție, de consilier principal în cadrul Compartimentului Financiar-Contabil al Primăriei Mărgineni. În acest interval, ea ar fi comis 61 de fapte de delapidare și 94 de fapte de fals informatic. Potrivit procurorilor, cu prilejul întocmirii ordinelor de plată și al transmiterii lor electronice către Trezorerie, în vederea efectuării viramentelor bancare, inculpata ar fi introdus în aplicația informatică date false, fără legătură cu operațiuni reale. Scopul ar fi fost însușirea sumelor transferate: stingerea datoriilor pe care le avea la mai mulți executori judecătorești și acoperirea altor cheltuieli personale, de zi cu zi. Cercetările au stabilit că, în paralel, ar fi folosit o a doua metodă de fraudare a bugetului primăriei. Ar fi introdus în aplicația electronică date nereale și ar fi întocmit multiple ordine de plată pe care ar fi aplicat semnătura electronică a primarului, fără știrea acestuia. În acest fel ar fi efectuat viramente bancare din conturile primăriei, deschise la Trezorerie, în contul personal. Prin aceeași modalitate, contabila ar fi transferat bani publici și în contul bunicii sale, cont pe care era autorizată să efectueze operațiuni.
„În perioada […], a introdus în aplicația electronică […] date necorespunzătoare adevărului, întocmind mai multe ordine de plată electronice pe care a aplicat fără drept semnătura electronică a primarului […] prin care a efectuat viramente bancare din conturile Primăriei Comunei […] deschise la Trezoreria […] în contul bancar al bunicii sale […] pe care […] era împuternicită, în scopul însușirii sumelor transferate cu titlul de salarii, deși aceasta își încasa lunar drepturile de natură salarială în numerar prin casieria unității”, se arată în motivarea Judecătoriei Piatra Neamț.
Din suma sustrasă, aproximativ 19.400 de lei au ajuns, prin aceeași modalitate, în conturile unor executori judecătorești, în dosarele de executare silită în care contabila avea calitatea de debitor. Prin toate aceste metode, bugetul Primăriei Mărgineni ar fi fost prejudiciat cu 383.758 de lei.
Darul mirilor, din banii comunei
Relevant este că suma considerabilă din bugetul unei primării de comună ar fi fost folosită integral în interes personal. „Inculpata […] a confirmat folosirea modului de operare expus mai sus, precizând totodată că a recurs la comiterea faptelor întrucât avea datorii către diverse persoane fizice, a făcut cumpărături în interes personal, și-a plătit utilitățile la casa în care își are domiciliul, a avut niște nunți și cumătrii la care a participat cu o parte din banii sustrași și din care a oferit darul mirilor, iar sumele de bani virate în conturile executorilor judecătorești le-a folosit pentru acoperirea datoriilor pe care le avea în dosare de executare silită”, mai arată sursa citată.
La audieri, atât ca suspect, cât și după ce a fost pusă sub acuzare, femeia a recunoscut faptele și s-a arătat dispusă să acopere paguba prin contractarea unui credit.
Judecătoria a considerat că acuzata nu prezintă suficiente garanții
Magistrații Judecătoriei Piatra Neamț au concluzionat că amploarea fenomenului infracțional, perioada îndelungată pe care s-a întins activitatea ilicită, valoarea ridicată a prejudiciului și rezonanța socială a faptelor generează insecuritate în societate și afectează încrederea publicului în respectarea normelor de drept. La aceste argumente s-a adăugat faptul că totul ar fi fost motivat de satisfacerea unor nevoi personale obișnuite: acoperirea datoriilor, cumpărături, participarea la nunți și cumătrii. În aceste condiții, judecătorii au considerat că inculpata nu prezintă suficiente garanții pentru a fi cercetată în libertate și au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile. Măsura, care nu era definitivă, a fost contestată de contabilă, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Neamț. Instanța superioară a admis contestația și a înlocuit arestul cu cea mai blândă măsură preventivă, controlul judiciar, pentru 60 de zile. Pe durata controlului judiciar, femeia nu mai poate profesa ca contabil nici la unități de stat, nici la entități private. Mai există și alte interdicții, între care aceea de a părăsi țara. Cum s-a ajuns la înlocuirea celei mai severe măsuri preventive cu cea mai blândă rezultă din încheierea de ședință a judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunal.
5 zile de arest, suficiente pentru conștientizare și prevenție?
Instanța superioară a fost de acord cu probele și cu analiza făcută de instanța de fond, subliniind că „există probe suficiente care conturează bănuiala rezonabilă că inculpata contestatoare […] ar fi comis infracțiunile de care este acuzată, infracțiuni ce prezintă o gravitate ridicată”. Gravitatea reiese atât din limitele de pedeapsă, până la 7 ani de închisoare pentru delapidare și cel mult 5 ani pentru fals informatic, cât și din modul concret de comitere a faptelor, „cu atât mai mult cu cât faptele de sustragere a resurselor publice sunt numeroase în ultima perioadă și produc o tulburare însemnată în rândul opiniei publice”. Pentru luarea deciziei, magistrații au avut în vedere vârsta inculpatei, faptul că nu are antecedente penale și nu a avut contact cu mediul carceral. Ea mai fusese cercetată penal, dar pentru majoritatea acuzelor s-a dispus clasarea, iar pentru infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii s-a dispus renunțarea la urmărirea penală. Instanța a avut în vedere și faptul că, din momentul sesizării faptelor și până la formularea propunerii de arestare, contabila nu a mai comis alte fapte. Cumulate, aceste considerente au condus la concluzia că se poate aplica o măsură mult mai blândă decât arestul preventiv.
„Judecătorii tribunalului consideră, așadar, că în intervalul de 5 zile petrecut de inculpata contestatoare în detenție provizorie a fost suficient pentru a o ajuta să conștientizeze gravitatea infracțiunilor cercetate și pentru a se preveni implicarea sa în alte fapte ilicite, atitudinea inculpatei contestatoare, recunoașterea și regretul manifestat față de comiterea faptelor, precum și circumstanțele personale – existența unui sprijin familial, disponibilitatea de a munci pentru a putea acoperi cel puțin parțial prejudiciul cauzat […] – justificând luarea unei măsuri preventive mai blânde”, a concluzionat instanța.
Înlocuirea detenției provizorii cu controlul judiciar a fost motivată astfel: „Fără a minimaliza ecoul sau gravitatea faptelor, judecătorii de la tribunal rețin că inculpata contestatoare trebuie să beneficieze de posibilitatea de a fi cercetată în stare de libertate pentru a putea participa la creșterea și educarea fiului său […] pentru a avea grijă de starea de sănătate […] și pentru a putea presta activități lucrative și astfel să poată repara cel puțin parțial prejudiciul cauzat persoanei vătămate, dar mai ales pentru a o feri pe aceasta de contagiunea infracțională din mediul penitenciar”, au concluzionat magistrații Tribunalului Neamț.
Gabi SOFRONIA




