Mihaela Achiroaie – omul care descoperă județul Neamț

Este în online din 2006 și crede că internetul, informarea, este viitorul. Turist de weekend, cum îi place să se considere, iubește fotografia, șofatul și croșetatul. Sînt pasiunile ce îi ocupă mai tot timpul liber. La atît de mult simț artistic și dragoste pentru frumos, aproape că nu i-ai ghici meseria de bază: economist. Pînă la ora 16 se ocupă de cifre, iar după aceea se delectează cu “frumosul”, sub orice formă ar fi el.

Mihaela Achiroaie a copilărit în Breaza (Bîrgăuani) și aici s-a îndrăgostit de aerul curat, de peisaje, de tot ce oferă natura. A fost un copil bun la carte, mîndria părinților, și a încercat să-și dezvolte abilitățile pe mai multe planuri. Așa se face că a pictat (în clasele gimnaziale), a făcut sport, iar în clasa a XI-a a fost olimpică la geografie, faza națională. Chiar dacă toate acestea prevesteau o latură umană la liceu, a absolvit “Calistrat Hogaș“, secția “Industrie ușoară”, în 1991. De aici pînă la Contabilitate și Informatică de Gestiune, în cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nu a fost decît un pas. Își face meseria cu plăcere, dar profesia de “turist” îi vine mănușă.

În anii trecuți nu exista sfîrșit de săptămînă fără să se urce în mașină cu părinții, cu prietenii și să pornească la drum prin tot județul, în căutare de locuri neexplorate. Așa s-a legat sufletește de tot ce înseamnă Neamț. Schituri, biserici, mănăstiri, parcuri, rezervații, case memoriale, stațiuni, toate au fost vizitate și imortalizate pe hîrtie sau, mai nou, pe memorie digitală. Dacă era de plecat la cules de alune, de hribi, fructe de pădure, în drumul lor se opreau și la un parc, o cetate sau orice se ivea în cale. {i așa s-au strîns fotografii. Multe fotografii adunate din drumețiile pe plaiurile nemțene.

  Descoperă-județul-neamt.ro, începuturile

În căutare de locuri care merită vizitate, Mihaela a căutat pe internet o listă a monumentelor istorice și niște poze cu biserici catolice. Nu a găsit. De aici i-a venit ideea unui site prin care să promoveze tot ceea ce înseamnă județul Neamț. {i pînă la crearea site-ului, Mihaela Achiroaie era foarte activă pe partea de online. Pe domnuleprimar.ro, pe forumuri, pe obiective-turistice.ro. A început colaborările. Dădea pozele făcute de ea pentru diferite site-uri, pentru a îmbunătăți imaginea județului. Aceste colaborări nu i-au adus bani, dar i-au adus împlinire și aprecierea muncii depuse întru promovarea locurilor. Pentru biserici.org, de exemplu, a dat peste 200 de imagini cu lăcașe de cult pînă în 2010.

Din dorința de a oferi o altă viziune asupra județului unii oameni au profitat de acest lucru și au “șterpelit” pozele postate pe internet pentru a-și face publicitate (Class Media, Primăria Piatra Neamț sau Parking S.A.), fără să menționeze autorul pozelor. După email-uri și explicații cerute, Mihaela Achiroaie a făcut pace cu ei și s-au pus bazele unei prietenii frumoase, consolidată de țelul de a îmbunătăți imaginea Neamțului.

Deși pozele din natură sînt pe sufletul Mihaelei, nu s-a dat în lături nici de la poze electorale. I-au fost apreciate și au dat bine pe prima pagină a ziarelor.

  “Am prea multe imagini ca să le țin doar pentru mine”

Ca să nu le mai posteze pe diferite site-uri, Mihaela a hotărît să adune toate imaginile la un loc, pe o singură pagină web, unde, ca turist în Piatra Neamț sau localnic dornic de drumeții, se găsesc toate detaliile. Așa s-a născut site-ul www.descoperă-județul-neamț.ro, la dispoziția tuturor din 2009.

Mihaela a vrut să facă o treabă serioasă, așa că, pentru mai buna informare a internautului, a petrecut ore întregi la biblioteca județeană, ca să completeze imaginile cu informații avizate. A studiat ghiduri turistice, a căutat observații, propuneri, orice, pentru ca site-ul să conțină lucruri reale și utile. Cea mai mare satisfacție o are atunci cînd primește mesaje de la oameni, care îi mulțumesc pentru fotografiile dintr-un loc anume. Cei din străinătate îi vizitează atît site-ul, cît și pagina de facebook foarte des, pentru a regăsi peisaje lăsate acasă. Întotdeuana îi trimit aprecierile și gîndurile lor bune.

Locuri bîntuite, amintiri de neuitat

Printre drumețiile care i-au rămas în minte și-n suflet, se află plimbarea la parcul dendrologic de la Văleni, Roman. A scos aparatul de fotografiat și a început să facă ce știe cel mai bine: a pozat locurile. Nu era nimeni în preajmă decît cei cu care venise. Nimic neobișnuit pînă aici. Poze cu parcul, peisaje…Doar că pe cameră nu se vedeau. Era negru. La copierea lor în calculator, apăreau niște figuri de oameni pe care nici azi nu și le explică. A fost la preotul de acolo, iar acesta i-a spus “nu ai fost singură, nu-i așa?”, dar alte explicații nu a primit. Ci doar că s-a mai întîmplat același lucru unor fotografi. Nu mulți…

  Taste, blitz, dar și croșetă

Pe lîngă meseria cu cifre, administratul site-ului și fotografierea locurilor inedite, Mihaela mai are o pasiune: îi place să croșeteze. {i o face foarte bine. Seara, cînd ajunge acasă, se relaxează prin croșetat. Întrebată cum se descurcă cu timpul, cum poate să facă atîtea, Mihaela spune că are ajutor într-ale casei de la mama ei. Așa are un pic mai mult timp pentru hobby-uri, deși niciodată nu are atît cît și-ar vrea. “Am învățat să țin croșeta în mînă înaintea pixului”, ne dezvăluie. Mînuiește cu dibăcie acul cu cîrlig și dă viață unor lucruri deosebite: flori, broșe, accesorii, fețe de pernă, jucării, fețe de masă. Este o femeie plină de surprize.

  Plus/ minus

Cum blogger-ul Mihaela Achiroaie este mereu cu ochii pe autoritățile locale, pentru a informa corect și pe alții, are anumite așteptări de la mai-sus-pușii în funcții. De-a lungul timpului, le-a apreciat realizările, dar le-a și criticat greșelile. Fin observator, Mihaela a făcut o listă cu punctele forte și mai puțin ale autorităților.

Așadar, la punctele forte (puține, de altfel) ea ar încadra:

– punerea recentă a indicatoarelor cu mănăstiri și biserici,

– semnalizarea popasurilor,

– proiectele de ecologizare a Cheilor Bicazului (fie ele private sau nu),

– atît primăriile, cît și mănăstirile au înțeles că imaginea este importantă și și-au creat pagini de prezentare,

– numărul de tîrguri a crescut (dar a scăzut în calitate),

– tabăra găzduită frumos de la Cozla.

Punctele slabe:

– lipsa atît a drumurilor bune, cît și a indicatoarelor,

– faptul că unele rezervații din județ sînt uitate și necunoscute publicului,

– unele biserici nu sînt deschise pentru ca oamenii să se roage oricînd,

– la Pîngărați sînt două biserici suprapuse,

– chiar dacă au site-uri, primăriile nu le actualizează periodic,

– la mănăstirea Bistrița, femeile sînt obligate să poarte batic și un fel de halat,

– anumite mănăstiri au taxe de intrare,

– turiștii au “o lipsă de civilizație fantastică”,

– Cheile Bicazului n-au lumini, n-au indicatoare,

– pensiunile nu vor să fie promovate, deși au găzduire gratuită pe site.

Oana IOSUB-TOMA