Trăsătura comună a competitorilor politici înscriși în cursa pentru Parlamentul European – aceea de a discuta și dezbate orice altceva decât temele relevante – a fost confirmată la începutul acestei săptămâni de un sondaj de opinie realizat de INSCOP, în perioada 1-7 mai, la comanda unui cotidian național. Potrivit datelor date publicității, peste jumătate din români s-au declarat neinformați în legătură cu activitatea PE. E vorba de nu mai puțin de 69% care susțin că sunt mai degreabă neinformați. Totodată, 68, 4% dintre români spun că nu știu cu ce s-au ocupat europarlamentarii noștri. Pe această cale, cu doar 26,9% în dreptul celor mai degrabă informați despre eurodeputați, respectiv 26% despre PE, a venit și confirmarea eșecului campaniei politice, una desfășurată într-un deplin dispreț față de români și trecută în contul jocurilor ce țin de alegerile prezidențiale din toamnă. Al treilea „lot” de eurodeputați va fi ales în necunoștință de cauză. Dacă prezența la urne se va situa în jurul a 26-27%, măsurătoarea făcută de INSCOP se va înscrie în lista coincidențelor stranii de tot.
Odată cu acest episod, serialul „Mesagerul de Neamț” ajunge la final. Cititorii au aflat în săptămânile din urmă date din istoria Parlamentului European, cum funcționează acesta, cum este organizat, care sunt grupurile politice și componența sa. Au fost prezentate detalii despre redefinirea rolului PE prin Tratatul de la Lisabona și elemente utile de dicționar european pentru a elimina confuziile stârnite de regulamente, directive, decizii și altele. Nu au lipsit exemplele de „consemn al tăcerii” din partea euronavetiștilor atât de bine plătiți. Pur întâmplător, discuțiile interne legate schimbarea regulilor europene în sectorul achizițiilor publice s-au coagulat la câtva timp după ce noua Directivă de referință a fost pomenită în aceste pagini. Apoi, în ultimele două episoade am insistat pe importanța și profunzimea activității desfășurate în cadrul comisiilor de specialitate ale PE, odată cu descoperirea competențelor acestora. Au fost publicate suficiente date care să arate cam ce caută ai noștri acolo și cine (nu) îi bagă în seamă. În continuare, materialele pot fi recuperate de la www.mesagerulneamt.ro. (Viorel COSMA)
Dacă te uiți pe sondaje…
INSCOP Research, se arată pe site-ul oficial, este o structură privată de cercetări sociale și marketing. Activitatea este susținută de o echipă multidisciplinară formată din sociologi, analiști politici, specialiști în comunicare publică și economiști cu experiență.
Din cercetarea sociologică întreprinsă la începutul acestei luni se desprind și alte date relevante legate de percepția românilor privind Uniunea Europeană:
► 68,6% dintre români se consideră cetățeni europeni. 27,7% nu își atribuie această calitate în timp ce procentul celor care aleg opțiunea ”nu știu/ nu răspund” este relativ mic (3,8%).
► 41,5% dintre români consideră că integrarea țării noastre în UE nu a adus nici avantaje, nici dezavantaje (33,9% credeau acest lucru la sondajul din aprilie 2013). 35,2% consideră că aderarea a adus mai degrabă avantaje (35% în aprilie 2013), în timp ce 19,9% au ajuns să asocieze apartenența la UE mai degrabă cu dezavantaje (față de 21,4% în 2013).
Procentul de nonrăspunsuri este mult mai mic în mai 2014 comparativ aprilie 2013 (3,4% față de 9,6%).
► 73,4% dintre români asociază UE cu dreptul la libera circulație, acesta fiind de fapt și punctul în care Uniunea prezintă cel mai mare interes și, probabil, cel mai palpabil avantaj. 55,1% o văd ca un spațiu al democrației și drepturilor omului, ceea ce este consonant cu imaginea pe care comunitatea europeană o are și o promovează despre sine. 54% o asociază cu pacea (fapt care capătă valențe unice în contextul geopolitic actual din zonă), 46,7% cu dezvoltarea economică și, cumva paradoxal, 45,7% cu răspândirea crizei. 42,5% dintre români asociază UE cu subordonarea față de Vest, 42,1% cu exploatarea resurselor naturale, iar 41,7% cu ideea de locuri de muncă. Două imagini negative încheie clasamentul, și anume pierderea controlului asupra economiei (35,8%), respectiv pierderea identității naționale (30,5%).
Dacă te iei după statistici și raportări…
Canalele oficiale de comunicare ale Uniunii Europene nu au încetat în perioada din urmă să prezinte acele pachete cumva standard de informații comunitare, dar și naționale. Interesant este că dinspre Bruxelles nu se grăbește nimeni să folosească informații proaspete. Selecția datelor este subiectivă și din acest motiv, în special în acest moment, nu vor fi comentate. Unele sunt atât de surprinzătoare încât chiar te lasă fără cuvinte.
► Parlamentul European și Uniunea se prezintă cu:
• 751 de membri ce urmează a fi aleși în 2014,
• 4.284.730 kmp suprafață,
• 503,7 milioane locuitori.
► România înseamnă
• 32 de membri ai PE aleși în acest an,
• 237.500 kmp suprafață,
• 21,5 milioane locuitori (atenție la acest număr, curând îl vom reîntâlni! N.a.)
• 49% din media UE este PIB/ persoană (locul 27 în 2011)
• 12.000 euro este PIB/ persoană (locul 27 în 2011)
• 3,3% din PIB este suma provenită din impozitul pe veniturile persoanelor fizice (locul 25 în 2011),
• 14,8% este cota medie de impozitare efectivă pe veniturile întreprinderilor (locul 22 în 2012),
• 54% din gospodării au acces la internet în bandă largă (locul 26 în 2012),
• 7% este numărul total al șomerilor în 2012 (locul 22),
• 20,4% este procentul tinerilor sub 20 de ani (locul 17 în 2012), 27,8% este populația sub 25 de ani (locul 16 în 2012),
• 15% este populația peste 65 de ani (locul 23 în 2012),
• 71 de ani este speranța de viață a bărbaților (locul 25 în 2011),
• 78,2 ani este speranța de viață a femeilor (locul 27 în 2011).
Dacă ne uităm unde trimitem eurodeputați…
Merită reamintit că, la început, în 1952, a fost Adunarea Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. Apoi, în 1958, și-a schimbat numele în Adunare Parlamentară Europeană, pentru ca din 1962 să devină Parlament European. Primele alegeri directe pentru eurodeputați au avut loc în 1979.
Începând cu 1 decembrie 2009, ziua intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, s-a pus capăt unor discuții interne care au culminat cu eșecul Tratatului Cosntituțional. Tratatul de la Lisabona, semnat de statele membre la 13 decembrie 2007, amendează două tratate ce stau la baza Uniunii Europene: Tratatul privind Uniunea Europeană (cunoscut ca Tratatul de la Maastricht) și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene (Tratatul de la Roma), redenumit ca Tratatul privind funcționarea UE. De aici mai departe, ne întoarcem la primul episod al serialului…