Casa Corbu, clădirea situată gard în gard cu Parchetul Județean Neamț, monument istoric aflat în proprietate privată, se degradează pe zi ce trece, fără să-i pese nimănui. Casa a fost ridicată în 1898 de Dimitrie Corbu (fost primar al orașului Piatra Neamț în anii 1899, 1905, 1907 și 1913). Coloanele, capitelurile, ornamentațiile, camerele înalte, forma clădirii în sine și forma acoperișului trădează un arhitect cucerit de stilul baroc. Cine anume a fost este mai greu de aflat, pentru că nu există nicăieri o fișă a monumentului. Complexul Muzeal Neamț, prin vocea directorului Dorin Nicola, ne-a informat că atribuțiile instituției pe care o conduce sunt limitate în această privință, deși pe site-ul CMN apar referiri la gestiunea și protecția patrimoniului: „Noi nu mai avem atribuții pe clădirile de patrimoniu, ci doar Direcția pentru Cultură, dar, din câte știu, fișa monumentului este la d-na Luminița Moscalu, care a și făcut un material despre casele din Piatra Neamț”.
Luminița Moscalu, directoarea Liceului ”Victor Brauner” a făcut, într-adevăr o prezentare, în care a inclus câteva din casele vechi și importante din oraș. Pentru Casa Corbu a avut, însă, foarte puține date:
„Situată în strada Mihai Eminescu nr. 20, realizată în anul 1898. Construcțire tip parter în formă de «L». Intrarea principală prezintă un portic amplu, două coloane ionice, capiteluri cu volute, doi piloni masivi cu două coloane angajate, legate prin arce în plin cintru. Ornamentația cartușelor din stuc este realizată în stil roroco. Specifică arhitecturii eclectice cu dominantă barocă”.
Nici la Direcția pentru Cultură Neamț nu există mai multe date. O doamnă, arheolog la bază, ne-a explicat că, în 2001, când instituția s-a separat de Complexul Muzeal Neamț, toată arhiva a rămas la muzeu. De fapt, fișele de monument nu există, pur și simplu, pentru că nimeni nu le-a făcut. Iar dacă ar fi ca fiecare clădire de patrimoniu să fie semnalizată și să aibă o plăcuță cu un istoric minim, ar fi o muncă de lungă durată până să se strângă date de acum 100 de ani. Dacă se mai găsesc în toate cazurile.
„Eu am studiat arhiva Complexului Muzeal și, în materie de monumente, nu există decât niște pomelnice”, ne-a declarat dr. Vitalie Josanu, ofițerul de poliție care se ocupă cu protejarea patrimoniului județului Neamț. „S-au făcut niște liste și atâta tot. Când am de anchetat o intervenție neautorizată asupra unui monument, mă dau cu capul de pereți să aflu cum era înainte. Numai dacă-l găsesc pe cel care l-a clasat și-mi povestește, pot să-mi dau seama. Nu înțeleg ce fel de cercetare se face pe istoria modernă și contemporană, cât timp eu nu am găsit cadastru și planuri decât pe Casa Albu. Mi se pare o neglijență de neiertat să nu existe un inventar pe fiecare clădire, să nu existe planuri, nimic, nimic. De multe ori ai dorința să faci, te trezești că nu ai cu ce să faci și nici nu vine nimeni lângă tine să te sprijine și atunci rămâi tu cu dorința”.
Proprietarul Țocu și chiriașii săi
Casa Corbu a fost naționalizată, la fel ca mai toate clădirile impozante care le stăteau în „coastă” comuniștilor. A găzduit Fundația pentru Tineret Piatra Neamț și apoi a ajuns în proprietatea firmei Infobusiness SA, ai cărei reprezentanți erau, în acte, Daniela Stroe și Cristian Hurgheș. În fapt, societatea este a lui Iulian Costel Țocu, și se află în insolvență de câțiva ani. Câțiva ani în care în Casa Corbu au fost diverși chiriași, inclusiv, sau mai ales, Agenția de Dezvoltare Nord-Est. Lipsa de interes s-a manifestat până la nivelul acut. Nu numai că nu s-a obosit nimeni să încropească un proiect, care ar fi avut șanse de finanțare – dacă tot era Agenția locatară –, dar toată lumea s-a uitat cum cade tencuiala de pe pereți și cum, pe zi ce trece, spărturile din burlane devin mai vizibile. Singurul lucru pe care l-au făcut angajații Agenției pentru a se proteja a fost un fel de pod din scândură, fixat la intrarea principală în clădire, pentru a împiedica bucățile de tencuială să le cadă direct în cap. Apoi, ADRNE s-a mutat pe Lt. Drăghescu, într-o altă clădire, un loc mai sigur din toate punctele de vedere. Întâmplător, clădirea este cumpărată tot de la Iulian Țocu. În casa Corbu au mai rămas doar un cabinet de proteze auditive și un cabinet de avocat. Al d-nei Hurgheș. Acum s-a mutat și cabinetul de proteze. Imobilul a rămas gol în partea din față, pradă sigură ploilor de toamnă care sapă, fără milă, în fațadă și în decorațiuni.
„Eu l-am chemat, în 2012, pe proprietar și i-am explicat că are niște obligații”, a precizat Vitalie Josanu. „Casa Corbu este specială tocmai datorită decorațiunilor în stil baroc, care i-au și adus statutul de monument istoric, dar are în interior și sobe de epocă. De ani de zile s-a stricat sistemul de burlane, toată apa curge pe ziduri și distruge exact fațada care este foarte valoroasă. Am discutat cu dl. Țocu despre toate aceste aspecte și mi-a spus că așteaptă să vină ai lui la putere și să obțină niște proiecte de finanțare. E poveste veche cu proprietarii de monumente care cumpără tot ce pot cumpăra și apoi spun că nu au putere financiară și nu fac nimic din buzunarul lor. Pe la sfârșitul anului trecut, când era dl. Teodorescu director la Direcția pentru Cultură Neamț, i-am prezentat situația acestui imobil și dumnealui a făcut o adresă de atenționare a proprietarului. Este, însă, foarte dificil să comunicăm atât cu dl. Țocu, cât și cu fiul lui, care refuză să semneze de primire pentru orice tip de corespondență, iar adresele pe care le trimitem direct în Germania se întorc înapoi. Pentru că au trecut deja doi ani de când îl tot atenționăm pe proprietar fără niciun fel de efect, foarte curând va trebui să-i aplic o amendă, poate așa va înțelege că această construcție a ajuns într-o situație de plâns, iar dumnealui este direct responsabil”.
Prin adresa Direcției de Cultură nr. 407/9.12.2013, Iulian Țocu a fost atenționat că riscă să fie amendat cu o sumă între 4.000 și 8.000 de lei pentru că nu a luat măsuri pentru stoparea degradării fațadei. Pe 11 iunie 2014, IPJ Neamț i-a trimis domnului Țocu o altă adresă, prin care i-a cerut să precizeze ce a făcut în sensul respectării atenționării primite de la Direcția pentru Cultură. Până în ziua de astăzi nu a primit niciun răspuns. Iar numerele de telefon, pe care le-a lăsat proprietarul la poliție ca să poată fi contactat, au fost schimbate între timp, așa că nu mai sunt valabile.
Deși Casa Corbu a ajuns, în condiții neclare, în proprietatea firmei lui Țocu, Dimitrie Corbu are moștenitori. Tribunalul București a judecat un dosar, deschis în 2008, în care au calitatea de părți, pe de o parte, șase dintre moștenitorii proprietarului de drept, iar pe de alta Consiliul local Piatra Neamț, Fundația pentru Tineret Piatra Neamț, SC Printex (altă firmă care a funcționat în imobil) și SC Infobusiness.
Pe 13 octombrie 2010, instanța a decis: „Obligă pârâtul Consiliul Local Piatra Neamț să lase în deplină proprietate și posesie reclamantei și intervenienților terenul în suprafață de 860 mp situat în Piatra Neamț, str. M. Eminescu nr. 26, aflat în prezent în folosința Min. Agriculturii. Obligă pârâta SC Infobusiness să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților și intervenienților construcția situată în Piatra Neamț, str. Mihai Eminescu nr. 26, aflată pe terenul restituit în temeiul legii nr. 10/2001 interv. Ștefănescu Bogdan. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local P. Neamț. Menține restul dispozițiilor sentinței apelate, cu privire la revendicarea contractelor de vânzare cumpărare și cererea de intervenție formulată de interev. Corbu Mariana, Văman Magda și Vasile Delia”. Sentința a fost atacată, Curtea de Apel București a trimis dosarul spre rejudecare, iar procesul nu s-a soluționat nici acum definitiv. Lucru care nu pare a avea vreo influență asupra sentimentului de proprietar al domnului Iulian Țocu.
Cristina MIRCEA
