Acasă Actual Aduceri-aminte: Colosul dintre munți

Aduceri-aminte: Colosul dintre munți

1
0
DISTRIBUIȚI
pietricica turism

Despre realizarea Complexul Hidroenergetic de la Bicaz, proiectat de inginerul Dimitrie Leonida, s-au scris tomuri întregi. S-a relatat la fel de mult, după 1989, și despre enormele sacrificii, dar și despre prea multa suferință pricinuită de ridicarea colosului dintre munți. ”În fapt, amenajarea lacului de la Bicaz ascunde tragediile unor oameni cărora le-au fost retezate rădăcinile, peste 20 de sate fiind rase de pe fața pământului”. La ridicarea barajului de la Bicaz, a tunelului de aducțiune și a uzinei electrice de la Stejaru au participat peste 15.000 de oameni, între ei și deținuți politici. În timpul lucrărilor, s-au produs nenumărate accidente, cauzate în special de condițiile dure de lucru, dar și de lipsa de experiență.

Bazinul hidrocentralei ”V.I. Lenin”, Bicaz, 23 octombrie 1962

Actul de naștere a Barajului de la Bicaz s-a semnat la 13 noiembrie 1950, când Consiliul de Miniștri al RPR a hotărât:

«Art. 1 – Construirea pe râul Bistrița în regiunea Bicaz a unui baraj pentru crearea unui lac de acumulare cu o capacitate de circa 1.200.000.000 m.c. apă, care să asigure compensarea debitelor râului între anii secetoși și ploioși.

Art. 2 – Construirea unei centrale hidroelectrice pe Bistrița la Stejar, cu o putere de 210.000 Kw. și cu o producție de aproximativ 430 milioane Kw. ore anual, care se va numi ”Centrala Hidroelectrică VLADIMIR ILICI LENIN”. Prin folosirea apelor acumulate la Bicaz și la celelalte amenajări hidraulice de pe râul Bistrița, care se vor proiecta și executa ulterior, se va ridica puterea electrică instalată la cel puțin 450.000 kw. iar producția de energie electrică într-un an normal la aproximativ 1.000.000.000 Kw. ore.

Art. 3 – Amenajarea pentru irigații în lunca Siretului și în Nordul Bărăganului, a unei suprafețe de cca. 300.000 hectare. Pe terenurile irigate se vor amenaja culturi intensive, în special de plante industriale și se va folosi energia electrică la mecanizarea muncilor agricole.

Art. 4 – Crearea unei căi navigabile în valea Siretului și recuperarea pentru agricultură a terenurilor inundabile din bazinul acestui râu.

Art. 5 – Energia electrică produsă de centrala hidroelectrică de pe Bistrița va fi distribuită în primul rând în Moldova, pentru alimentarea industriilor prevăzute a se crea în perioada planului cincinal, precum și a orașelor și satelor din Moldova. Se vor construi linii de 220.000 și 110.000 volți, care vor lega uzina hidroelectrică de pe Bistrița cu Transilvania, Muntenia și Moldova.

Art. 6 – Ministerul Electrificării și Industriei Electrotehnice este însărcinat să proiecteze și să execute, în cadrul planului de amenajare integrală a bazinului râurilor Bistrița și Siret, atât barajul de la Bicaz, cât și hidrocentrala de la Stejar, precum și rețelele electrice de transport ale întregului sistem energetic, alimentat de această centrală. Lucrările de construcție a barajului, a hidrocentralei, precum și stațiilor de transformare și conexiune și a liniilor de transport care vor lega uzina Stejar de Transilvania și Muntenia, precum și lucrările de alimentare a centrelor industriale din Moldova vor începe în 1951 și vor fi terminate în 1955, când se va da în exploatare o putere instalată de 100.000 kilowați. Puterea finală de 210.000 kilowați va fi pusă în funcțiune cel mai târziu în anul 1957.

Art. 7 – Ministerul Agriculturii va studia și proiecta lucrările necesare, pentru folosirea în irigații a apelor acumulate și pentru punerea în valoare a terenurilor ce se vor recupera din zonele inundabile ale râurilor Siret și Bistrița.

Art. 8 – Ministerul Comunicațiilor va studia și elabora proiectul de amenajare a Siretului pentru crearea unei căi navigabile de-a lungul Moldovei până la Galați.

Art. 9 – Ministerul Silviculturii, Industriei Lemnului și Hârtiei va întocmi proiectele și va realiza până în 1955, lucrările de împădurire și de stingere a torenților din bazinul de recepție a râului Bistrița și va executa defrișarea pădurilor din zona inundată de lacul artificial de la Bicaz. De asemenea va studia și executa până la începutul anului 1954, în colaborare cu Ministerul Electrificării și Industriei Electrotehnice, lucrările necesare transportului materialului lemnos din bazinul Bistriței.

Art. 10 – Ministerul Afacerilor Interne – Departamentul Gospodăriei Comunale și Industriei Locale – împreună cu Ministerul Construcțiilor, Ministerul Sănătății și cu Соmisiunea pentru Aplicarea Legii Sfaturilor Populare, va întocmi un plan general de sistematizare a regiunii Bicaz și va construi noi așezări pentru populația ce va fi mutată din zona inundată de lacul artificial, precum și drumurile de acces ale acestora la șoselele naționale.

Art. 11 – Ministerul Comunicațiilor – Departamentul CFR va proiecta și executa până la finele anului 1952 calea ferată Pângărați-Baraj.

Art. 12 – Ministerul Construcțiilor va proiecta și executa pe noul traseu până la finele anului 1952, șoseaua Piatra Neamț-Galu, precum și acele părți din șoselele laterale, ce vor fi inundate de lacul artificial.

Art. 13 – Toate ministerele vor executa cu precădere utilajul, instalațiile, echipamentele, materialele și în general sarcinele care privesc construcția ”Centralei Hidroelectrice Vladimir Ilici Lenin”».

* Adunarea de la Dodeni

În presa vremii, a rămas consemnat ”entuziasmul” constructorilor hidrocentralei de la Bicaz, pentru că mărețul edificiu purta numele lui Lenin: «Duminică după amiază, pe drumurile din jurul șantierului hidrocentralei de la Stejar, era o agitație neobișnuită. Muncitori, tehnicieni, funcționari, țărani, muncitori din împrejurimi se îndreptau către baracamentele de la sectorul Dodeni, unde era convocată o adunare de către sindicat. Fiecare știa de-acum rostul adunării. Prin agitatori, prin șefii de echipă, fiecare muncitor știa că CC al PMR a hotărît să propună Consiliului de Miniștri ca hidrocentrala de la Bicaz să capete numele marelui Lenin. Muncitorii își treceau unul altuia ”Scânteia” în care era publicată la loc de cinste această știre».

Peste 1.000 de constructori umpleau hala mare din Dodeni, ornată cu lozinci și cu un tablou mare al lui Vladimir Ilici Lenin. În aplauzele însuflețite ale participanților, echipa artistică nr. 4 a Armatei a scandat lozinca de deschidere a adunării: ”Vom munci și vom lupta, electrificarea vom realiza!”. Apoi, echipa Armatei «a intonat Imnurile RPR și URSS. Adunarea a avut loc în prezența tovarășilor Florea Dumitru, secretarul Comitetului regional PMR Bacău, Pașcu I. de la regionala PMR Bacău, Costescu Al., președintele Comitetului Provizoriu regional Bacău, Baltagiu Balaș, prim secretar al Comitetului raional PMR Piatra Neamț și tovarășul Crăciun Gh., președintele Comitetului Provizoriu raional.

După cuvântul de deschidere rostit de tov. Andreescu Popovici, președintele sindicatului șantierului, a luat cuvântul tov. Crăciun Gh., care a arătat importanța deosebită a mărețului plan de electrificare a țării. El a adus apoi la cunoștință celor prezenți că CC al Partidului Muncitoresc Român a hotărât să propună Consiliului de Miniștri ca hidrocentrala de la Bicaz, principala construcție în cadrul primei etape în planul de electrificare, să poarte numele marelui geniu al omenirii muncitoare, Vladimir Ilici Lenin. Cuvintele tov. Crăciun Gh. au fost acoperite de aplauzele furtunoase ale celor prezenți, care au văzut în această propunere o mare cinstire ce se acordă oamenilor muncii de la acest șantier.

După aceasta, tov. Pintilie D., secretarul organizației de partid a șantierului, și-a luat angajamentul ca organizația de partid să fie în fruntea luptei oamenilor muncii de pe acest șantier, pentru construirea barajului și a uzinei, pentru a face cu adevărat cinste numelui pe care-l va purta uzina. ”Pe acest șantier, comuniștii vor fi în frunte, vor mobiliza masele de muncitori, vor stimula inițiativele lor creatoare, pentru a pune în fapt cuvântul măreț al Partidului pentru electrificarea țării”, a spus tov. Pintilie.

Apoi a luat cuvântul tov. ing. Barbu Jack, șeful șantierului, care a arătat că această propunere a Partidului face cinste și tehnicienilor de pe acest șantier al centralei hidroelectrice, care va permite ridicarea nivelului industrial, agricol și social al Moldovei, rămasă în urmă din cauza politicii regimurilor burghezo-moșierești. Apoi își ia angajamentul să urmărească zi de zi bunul mers al lucrărilor, să acorde o grijă deosebită cazării muncitorilor și să deschidă o școală de calificare. ”Sunt mândru – a spus tov. Matei Gh. – șef de echipă – de faptul că lucrez pe șantierul hidrocentralei care va purta numele marelui Lenin, uriașă construcție a socialismului în țara noastră. De aceea, nu voi precupeți nici un efort pentru a fi la înălțimea numelui lui Ilici, ale cărui lămpi luminează drumul spre comunism al tovarășilor noștri sovietici”. Apoi tov. Matei a chemat la întrecere socialistă toate echipele de pe șantier și și-a luat angajamentul ca, în cinstea Congresului Mondial al Partizanilor Păcii și a alegerilor în Sfaturile Populare, echipa sa să depășească norma de lucru cu 50 la sută.

Au mai vorbit tovarășii Vartolomei C., directorul uzinei de la Stejar, Catrinoiu I. tehnician, precum și numeroși muncitori, care și-au luat angajamentul să lucreze cu același entuziasm ca la Salva-Vișeu pentru a îndeplini sarcinile trasate de partid, de a întări vigilența împotriva dușmanului de clasă și de a munci cu tot sufletul și cu toate puterile pentru realizarea acestei mărețe construcții».

Printre ultimii, a cuvântat Baltagiu Balaș, prim secretar al Comitetului raional PMR Piatra Neamț. «Tov. Baltagiu a felicitat pe constructorii hidrocentralei pentru cinstirea care le-o dă Partidul și le-a urat spor la muncă pentru îndeplinirea angajamentelor luate. ”Vom putea realiza acest măreț plan dacă vom primi cu încredere cuvântul Partidului, dacă vom învăța mereu din experiența oamenilor sovietici, constructori ai comunismului, care, sub conducerea Partidului Comunist (bolșevic) și a tovarășului Stalin, construiesc în prezent la Stalingrad și Kuibâșev, gigantice lucrări de electrificare. Să dezvoltăm în fiecare membru de partid, în fiecare constructor al șantierului, în fiecare țăran muncitor venit din regiunea noastră să lucreze aici, conștiința că lucrăm pentru construirea socialismului, pentru pace, împotriva ațâțătorilor la război, imperialiștii anglo-americani – lucrăm pentru a duce la îndeplinire sarcina Partidului nostru, pentru a transpune în viață mărețele idei ale lui Vladimir Ilici Lenin și ale tovarășului Stalin”. Tov. secretar a promis apoi tot sprijinul din partea Comitetului Raional de Partid».

În încheiere, echipa artistică a Armatei a încântat asistența cu un program de cântece, însă ”însuflețita adunare” a oamenilor muncii de pe șantierul hidrocentralei a luat sfârșit în sunetele Internaționalei: «Când adunarea a luat sfârșit, înserase de mult. Mergând spre baracamente sau spre casele din satele lor, muncitorii au mai vorbit multă vreme despre cele discutate la adunare și despre bucuria și mândria lor de a avea asemenea cinste. Mulți vedeau, de pe acum, mii și mii de lămpi ale lui Ilici aprinzându-se pe întinsul țării noastre, aducând lumină și bucurie celor ce muncesc. Constructorii acestui șantier sunt din ce în ce mai conștienți că, muncind aici, muncesc pentru lumină, pentru viață, pentru pace».

* Cum s-a săpat tunelul și cum se depășeau normele

Această prezentare necesită JavaScript.

La câteva zile de la începerea activității pe șantier, deja se anunțau ”însemnate depășiri de norme”. «Pe șantierul Hidrocentralei ”V.I. Lenin”, numeroase echipe de săpători, zidari și dulgheri obțin însemnate depășiri de norme, traducând astfel în fapt angajamentele luate în contractele socialiste de întreceri încheiate cu ocazia prelucrării Planului Cincinal și defalcării planului de producție pe primul trimestru al anului 1951. Brigada utemistă de săpători condusă de tov. Șerban Marin, care lucrează la sectorul tunel-intrare de la Cârnu, a obținut o depășire a normei cu 59 la sută în săptămâna 15-23 ianuarie 1951. Și echipele de săpători ale tovarășilor Petrița Vasile și Vancea Ștefan au depășit normele de lucru în această perioadă, cu 52 la sută și respectiv 54 la sută. Echipa de zidari a tov. Lupu Neculai a depășit normele de lucru cu 43 la sută și echipa dulgherului Țăranu Constantin, de la sectorul baracamente, a depășit norma cu 67 la sută. Antrenați în întreceri socialiste, constructorii hidrocentralei ”V.I. Lenin” muncesc cu avânt pentru a grăbi începerea lucrărilor de bază a măreței construcții a poporului nostru muncitor».

Lucrarea de bază era perforarea tunelului: «Muncitorii și tehnicienii de la sectorul tunel-intrare muncesc însuflețiți de dorința de a începe, încă în acest trimestru, atacarea lucrării de bază – perforarea tunelului. Pe șantierul hidrocentralei ”V.I. Lenin”, constructorii muncesc cu avânt pentru a termina înainte de termen drumul de acces spre intrare-tunel, pentru a se putea începe astfel atacarea lucrării de bază a șantierului – perforarea tunelului. Prima echipă care lucrează la poalele muntelui, la lucrările de apărare a terasamentului de la drumul de acces, este cea a tov. Tănase Mihai. Majoritatea muncitorilor din echipă sunt din Cârnu. Ei sunt bucuroși că iau parte la ridicarea acestei mărețe lucrări, care va schimba complet înfățișarea acestor meleaguri. Mai la deal, echipa de dulgheri a lui Paul Hubel lucrează la construirea de poduri, la drumul de acces. Această echipă harnică a depășit norma în luna ianuarie cu 98 la sută, datorită bunei organizări a muncii și disciplina tovarășilor din echipă, care nu lipsesc niciodată de la lucru.

Exploziile dinamitei răsună departe în vale. Minerii sparg muntele de piatră pentru a face drum de acces pentru transportul utilajului greu, al compresoarelor, al grupelor electrogene, al betonierelor, al locomotivelor electrice, etc., pentru începerea lucrării de perforarea tunelului. Aici lucrează echipele lui Gagy Samoilă și Sakely Ludovic. Echipa lui Gagy Samoilă este formată din mineri vrednici, din comuna Roșia Montană, regiunea Cluj, care s-au evidențiat la Salva-Vișeu.

David Ioan, miner din echipa lui Gagy, arată, plin de mândrie, carnetul de sindicalist, în care sunt trecute două evidențieri în întrecerea socialistă, în cinstea zilei de 7 noiembrie 1949 și 1 mai 1950. ”Nici aici nu voi rămâne de ocară” – spune el.

Echipa lui Gagy Samoilă lucrează acum la săpături până la terminarea drumului de acces, urmând ca, după aceea, să treacă la perforarea tunelului. În numele echipei sale, Gagy Samoilă a chemat la întrecere socialistă echipa lui Sekely Ludovic, semnând un contract socialist de întrecere cu următoarele obiective: îndeplinirea și depășirea planului de lucru, economii la explozibil, îngrijirea sculelor și disciplina în muncă. Muncind cu elan, ambele echipe au obținut depășiri importante de norme în primele 5 zile ale lunii februarie. Echipa lui Gagy a depășit programul de lucru cu 32 la sută, iar în ziua de 5 februarie a obținut o depășire de normă de 66 la sută. Și echipa lui Sekely a depășit programul de lucru pe primele 5 zile ale lunii februarie cu 20 la sută, iar în ziua de 5 februarie a obținut o depășire de normă de 39 la sută».

* 1 iulie 1960 – ziua în care omul a învins natura

Apele Bistriței au fost închise definitiv la baraj pe 1 iulie 1960. Momentul mult așteptat a avut loc fix la 19.20: «Scafandrii sunt lansați sub apă, pentru a verifica locurile unde vor fi coborâte giganticele vane – batardouri metalice grele, de câte 18 tone fiecare. E ora 19,20. Un semnal. Sudorii taie cablurile de susținere a uriașelor porți, care cad încetișor datorită intrării în funcțiune a frânelor hidraulice. În aer se ridică jerbe de apă. Bistrița caută furioasă porțile de scăpare. Dar ieșirile sunt închise. Constructorii și-au făcut datoria, așa cum s-au angajat față de cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român.

Această prezentare necesită JavaScript.

Pe lacul deja în creștere au și apărut primele ambarcațiuni. Atât constructorii, cât și lumea venită au trăit emoția victoriei omului asupra naturii. De acum începe o nouă etapă, decisivă : aceea a luptei pentru darea în exploatare a puternicei cetăți a luminii».

Ana MOISE

Sursa: Ziarul Flacăra

FOTO: Fototeca online a comunismului românesc și Muzeul Național de Istorie a României.

N.red.: Un documentar de arhivă, realizat în 1962, puteți vedea în materialul video de mai jos:

Lasă un răspuns