Acasă Actual Tradiții și obiceiuri uitate de praznicul Sfântului Ioan cel Nou de la...

Tradiții și obiceiuri uitate de praznicul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava

DISTRIBUIȚI

Sfântul mare mucenic Ioan cel Nou a viețuit în veacul al XIV-lea. Este pomenit de Biserica Creștin-Ortodoxă Română la 2 iunie, precum și la 24 iunie, când este comemorarea aducerii moaștelor sale la Suceava.

Localitatea sa de baștină era Trapezunt, un oraș-port la Marea Neagră. Când Ioan era la Cetatea Albă, ocupată atunci de tătarii nogai, negustorul Reitz l-a mințit pe eparhul cetății că Ioan dorește să treacă la religia cea străveche a tătarilor, tengriismul. Ioan a refuzat să renunțe la Hristos, ”care l-a ocrotit și i-a dat deplina bucurie a credinței și a iubirii”. Legat de un cal și târât pe caldarâm, Sfântul Ioan cel Nou a primit mucenicia cu rugăciunea pe buze. A fost îngropat creștinește, dar moaștele sale au ieșit miraculos la iveală. Rămășițele sale pământești, neputrezite și răspândind bună mireasmă, au fost considerate sfinte moaște, iar vestea minunilor ce se săvârșeau prin s-a răspândit în toată Țara Moldovei, al cărui ocrotitor a fost socotit, pe atunci, evlaviosul domn Alexandru cel Bun.

În anul 1402, Alexandru cel Bun a adus moaștele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou la Suceava. La locul numit ”Poiana Vlădicăi”, în apropiere de Iași, alaiul cu moaștele a fost întâmpinat de domnitor și soția sa, de mitropolitul Iosif, de marii dregători, egumeni, călugări, preoți și credincioși, care l-au însoțit până la Suceava. Acolo, au fost așezate în biserica Mirăuți, care, cu multele refaceri de mai târziu, dăinuiește până azi. Moaștele au rămas în biserica Mirăuți până în 1589, când au fost mutate în noua catedrală mitropolitană din Suceava – cu hramul Sfântului Gheorghe.

* Obiceiuri populare de Sfântul Ioan cel Nou

Țăranii de altădată țineau ziua Sfântului celui Nou de la Suceava ”pentru că i s-a tăiat capul” și o prăznuiau pentru sănătate. ”Se ținea pentru că are moaște și e făcător de minuni”, scria etnologul T. Speranția.

E apărător de toate relele”, șopteau țăranii pe la porți. ”Sf. Ioan de la Suceava, numit și Bulți, se ținea pentru viermi. Acest sfânt, ca și Cuviosul Nichifor Mărturisitorul, deschide glasul la păsări. Sfântul Ioan de la Suceava e rău de diferite primejdii”, ziceau babele.

Celor care vor lucra în această zi li se sucește corpul sau vor fi schimonosiți. În unele sate, se ținea pentru ca ciuma să nu-i lovească pe oameni.

Se ținea și pentru a fi feriți de piatră.

Femeile tămăduitoare culegeau astăzi buruieni pentru leac.

 

pietricica turism

Lasă un răspuns