Acasă Actual România pitorească: 3 tablouri cu 2 miniştri şi un preşedinte prin Neamţ

România pitorească: 3 tablouri cu 2 miniştri şi un preşedinte prin Neamţ

DISTRIBUIȚI

Pe 9 august, zi de apariţie pentru săptămânalul nostru, am fi avut prilejul – în condiţii normale de activitate – să căutăm, de pildă, ştiri despre sărbătorirea unei legende a tenisului de câmp, australianul Rod Laver. A împlinit 80 de ani. Sau să ne gândim la defuncta Whitney Houston, născută în urmă cu 55 de ani. Fără îndoială, măcar preţ de câteva secunde, cei cu şcoala făcută la şcoală îşi vor fi amintit de 9 august 1945 şi bomba atomică de la Nagasaki. Atomică am spus? Asta are legătură cu energia. Poate de pe-aici să fie ”interconexiunea”, desigur una tare ocolită, cu supliciul de-a o aştepta şi îndura pe Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministru peste Mediu şi vicepremier din partea ALDE, cu prilejul unei operaţiuni organizate, de fapt, de Hidroelectrica, operaţiune care a pornit mai curând de la două pretexte decât de la două evenimente. Acumularea deşeurilor în lacul de… acumulare de la Bicaz nu constituie niciun fel de eveniment, iar semnarea unui oarece protocol, care vizează Defileul Jiului, într-o conferinţă de presă la Stejaru, nici atât. (Cândva, dacă nu vom avea altceva de scris, ne vom apleca şi asupra ciudăţeniilor, aşa cum au fost prezentate, din proiectele cu finanţare nerambursabilă.)

Dar… datoria presei e datorie.

Norocul, ce-i drept, a funcţionat câteva ceasuri. O parte a programului a fost dominată de Bogdan Nicolae Badea (preşedintele Directoratului Hidroelectrica) şi Anton Anton (ministrul Energiei din partea ALDE şi universitar de carieră cu acte în regulă). Discret şi dispus să depene amintiri uluitoare, pentru ascultătorul neavizat, a fost Viorel Gafiţa, preşedintele ROMELECTRO, companie implicată la vârf în retehnologizarea de la CHE Stejaru. Emoţiile l-au marcat pe Cornel Melinte, directorul SH Bistriţa. Stăpân pe el a fost Romică Grigoriu, inginer-şef al uzinei electrice. Iar eleganţa a avut şi ea loc, personificată fiind de dr. ing. Daniela Comănescu, managerul proiectului de retehnologizare.

N-a fost să fie până la capăt. Cu o întârziere grosolană faţă de ora anunţată pentru conferinţa de presă, a apărut şi madam de la Mediu, pornită să ne ţină un soi de seminar de partid. Era însoţită de un personaj din fruntea Gărzii Naţionale de Mediu şi, inevitabil, de Jan de la Han, căpitanul de plai al partidului lui Călin Popescu Tăriceanu.

Să râdem cu şi de vicepremierul Gavrilescu

Despre Gavrilescu se ştia, nu e un secret, că îi place să vorbească fără cap şi coadă şi mai ales să se-asculte vorbind. Că o face la partid, e fix treaba celor de la ALDE. Dacă-i la televizor, te salvează telecomanda. Însă, într-o conferinţă de presă, fie ea şi atipică, una c-un întreg prezidiu de vorbitori, lucrurile se complică, e greu să scapi.

După ce a ţopăit printre schimbări climatice, forţe unite, biodiversitate, ploi abundente şi milioanele de PET-uri văzute de ea, a intrat în temele zilei apucând-o de la OUG 74 din acest an.

Iată un pasaj generos, ilustrativ din spusele vicepremierului: ”Noi am dat o valoare deşeului pe care noi îl producem, care noi suntem unicii proprietari a deşului şi în felul acesta, pe toată trasabilitatea deşeului, responsabilitatea fiecăruia dintre noi trebuie să fie cunoscută atât de noi, proprietarii deşeului, adică noi, toţi cetăţenii acestei ţări, până la autorităţile publice locale, la (neinteligibil), la producătorii de ambalaje, la reciclatori, la colectori, dar şi celor care le putem îngreuna la un moment dat toată activitatea, cum ar fi de exemplu Hidroelectrica, care desfăşoară activitate în această zonă, unor autorităţi publice locale care se trezesc, care au în aria administrativ-teritorială acest lac de acumulare şi care se trezesc cu imagini dezastruoase şi nu sunt ei, să spunem, autorii principali a acestui dezastru. Ei pot deveni indirect beneficiari şi de aceea m-am gândit de la bun început, ţinând cont de o foarte bună colaborare cu Ministerul Energiei, cu care mai desfăşurăm încă proiecte şi unul extrem de important şi vreau să vi-l prezint astăzi, este în cinstea şi în respectul înaintaşilor noştri, proiectul în cinstea Centenarului, numit Centenarul Luminii. Ne unim forţele, Ministerul Energiei cu Ministerul Mediului, ca-n viitoarea imediat, să zicem, pe 2-3 ani, cele 9.000 de locuinţe care nu sunt legate la curent electric să le dăm posibilitatea să intre-ntr-o normalitate, să poată oricând să intre pe un canal TV să vadă o ştire, să aibe (sic!) posibilitate să alimenteze propriul frigider la curent electric şi atunci, în cadrul proiectului Centenarul Luminii, aprobat de Guvernul PSD-ALDE, este că noi, din banii Administraţiei Fondului de Mediu, vom monta celule fotovoltaice pe casele acestor cetăţeni, ajutaţi bineînţeles şi de către autorităţile publice locale. Persoanele respective vor putea să folosească curentul electric produs de acestea, care o să aibă putere de instalare suficientă, atât pentru propria gospodărie dar şi ca mic producător de energie electrică introducând, bineînţeles, surplusul în reţeaua naţională. Şi al doilea proiect la care sau, să zic, unul dintre poate al doilea, al treilea proiect la care noi împreună ne-am gândit cu Hidroelectrica încă de la primul, de la prima noastră întâlnire, când aveau probleme pe Valea Jiului cu tot ce se întâmplă în aria naturală protejată, cu modul în care trebuie să ne uităm foarte bine la tot ce înseamnă biodiversitate, la specii protejate, dar în acelaşi timp să preîntâmpinăm şi să putem să ne defăşurăm o activitate corespunzătoare pentru a aduce un venit foarte mare la PIB-ul României, cum îl aduce Hidroelectrica, este că împreună vom demara un proiect pe care, bineînţeles, nu aveam de unde să luăm banii decât după, decât din fonduri europene, îl vom depune în perioada următoare. Avem 10 milioane ca să avem posibilitate, de euro, ca să putem să desfăşurăm acest proiect, iar în continuare cred că domnul director şi domnul ministru o să ne spună cum s-au gândit aici, la Bicaz, tot împreună cu Ministerul Mediului să accesăm bani pe fonduri europene şi exact titulatura proiectului o să vă fie prezentată când o să semnăm protocolul din dorinţa de a proteja mediul în strânsă concordanţă cu dezvoltarea economică a României, cu crearea de locuri de muncă, fiind miniştri într-un guvern PSD-ALDE care suntem responsabili, care ştim de la preluarea mandatului exact ceea ce avem de făcut, care suprapunem foarte bine peste proie… programul de guvernare proiectele noastre, ale fiecărui minister şi, în afară de acestea, după cum vedeţi, venim cu proiecte noi ca să ducă, bineînţeles, într-un final, imaginea României pe culmile pe care noi ni le dorim, să fim în primele ţări ca şi construcţie economică şi nu numai – şi în zona turistică, şi în zona, bineînţeles, nu în ultimul rând, de protecţie a mediului” (…). E suficient, nu­?

A comis şi altele, ba a insistat să ne facă pe toţi românii vinovaţi de gunoaiele care se adună pe lac. Un singur participant o privea şi o asculta cu sinceră şi expresivă veneraţie. Asaftei, Ion Asaftei îl cheamă.

Peste toate, am fost marcaţi de aiureala cu miile de acoperişuri dotate cu celule fotovoltaice care vor furniza energie (şi) în ”reţeaua naţională”. Noroc că n-a întrebat-o nimeni cum se face exact, că vorbea şi azi fără să ştie ce spune.

Un cadou şi o dezvăluire zguduitoare de la un universitar de soi!

Ironic, ministrul Anton a punctat că ”să vorbeşti după doamna vicepremier e un efort, trebuie să fii foarte antrenat”, anunţând că nu va spune lucruri aşa spectaculoase şi nu va vorbi aşa de bine. De fapt, a fost taman pe dos.

Directorul Cornel Melinte (stg.), documentul istoric şi ministrul Anton Anton

De la bun început, ministrul a umblat la cutia cu emoţii: ”Am şi o surpriză pentru domnul directorul de aici, un studiu pe care l-am găsit în biblioteca mea, care-i din 1961. Şi care a fost întocmit la cererea Ministerului Minelor şi Energiei Electrice – Departamentul Energiei Electrice şi completează procesul-verbal cu privire la rezultatul celei de-a doua etape a probelor de garanţie efectuate la hidroagregatele 1, 2, 3 şi 4 din CHE «V. I. Lenin» Bicaz, în perioada 6-11 august 1961”. S-a gândit că locul documentului e aici. Studiul a fost întocmit de acad. prof. dr. ing. Ioan Anton, dezvoltatorul şcolii româneşti de maşini hidraulice, fost rector al politehnicii timişorene şi tatăl ministrului de azi.

A făcut prima vizită la această hidrocentrală când nu împlinise 12 ani. Acum a revăzut-o şi reţinem că avea ceva de aniversat, căci, pe 9 august 1961, se afla la Stejaru.

A mărturisit, apoi, că are la suflet o investiţie periodic invocată, de ani de zile, dar unde nu se mişcă încă nimic serios. E vorba despre Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpusteşti, cu o putere instalată de 1.000 MW, echipată cu 4 hidroagregate reversibile şi pe care îşi propune măcar s-o înceapă. Vestea deloc bună este că, fără această centrală, nu doar că ne vom chinui în continuare cu compensarea turbinelor eoliene, a căror putere instalată începe să conteze, dar nu vom putea folosi nici viitoarele grupuri 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, chiar dacă vor fi numai bune de pus în funcţiune!…

Preşedintele Badea a spart gheaţa

Pe partea de Hidroelectrica, s-a început cu un pelerinaj la baraj şi clasica vizionare a mizeriei plutitoare. A urmat o plimbare până mai sus de Potoci, traseu pe care nu ne-am lămurit ce-au căutat oaspeţii. Lămuriri au primit ei, în schimb, de la gazetari, fiindcă în multe privinţe li s-a ”vândut” constant altă realitate. În centrală, nu s-a văzut mare lucru, dar nici lumea n-a insistat.

Preşedintele Badea a oferit, însă, nişte clarificări importante când ceilalţi se sfiau prin tăcere. Pe scurt, în conferinţa de presă, s-a amintit o temă neabordată clar, net de autorităţi, în legătură cu marea de gunoaie de la Bicaz. Râurile şi un lac de acumulare precum Izvorul Muntelui sunt domeniu public al statului administrat de Apele Române. Există contract cu clauze, cu obligaţii. Mai departe, lacul este exploatat de Hidroelectrica, tot pe bază de contract, ei având şi un regulament precis de exploatare. Nimeni nu ne-a spus ce scrie în acele contracte, cine şi ce răspunderi are. Dar Bogdan Nicolae Badea a spart… gheaţa, cel puţin în dreptul companiei sale: ”Regulamentele de exploatare sunt documente extrem de voluminoase, care surprind toate elementele care ar putea să se întâmple în exploatarea unei centrale. În acelaşi timp, din punct de vedere al activelor, terenurile care se află sub lacuri, terenurile care se află sub diguri, sub baraje sunt domeniu public al statului. Sunt concesionate de Hidroelectrica şi Hidroelectrica administrează aceste bunuri, plătim redevenţă pe ele. Din punct de vedere al apei, apa este proprietatea Apelor Române şi plătim taxă pentru apa uzinată în toate centralele. (…) Deci, în mare, cam aşa stăm cu drepturile şi obligaţiile”.

Cu nedisimulat interes, aşteptăm ca onor factorii responsabili din inventarul comitetului care se ocupă cu situaţiile de urgenţă să descopere şi ei această abordare, cu ce scrie în contracte. Nu rezolvă problemle cu totul, dar sigur ajută.

Viorel COSMA

pietricica turism

Lasă un răspuns