La început a fost o adresă primită de către șefii de secții din Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț. Cu punct și virgulă, respectând regulile gramaticale, conducerea spitalului îi anunța de reducerea numărului de paturi din unele secții. Prinși între pacienți, lipsa de medicamente, de materiale sanitare, cu salarii reduse, șefii de secție au realizat că se întâmplă ceva. Așa că, s-au vorbit și au încercat să înțeleagă unde e buba… poate cineva aplică tratamentul. Concluzia: nimeni, niciodată, de la nivelul conducerii, de la nivelul Casei și DSP-ului, de la nivelul Consiliului Județean nu a catadicsit să stea de vorbă și să explice celor care intră în contact direct cu pacienții de ce s-a ajuns la această situație, de ce Neamțul are spitale mai puține, cine sunt artizanii acestui dezastru, că despre “răspunzători” vom avea noi grijă să-I devoalăm opiniei publice. De unde a pornit totul: conducerea nouă, reprezentată de d-na Zamfir, dl. Dr. Koszeghi și d-na Murariu, a anunțat secțiile că au fost reduse (încă odată) paturi în secții precum Obstetrică Ginecologie, Neonatologie, Neurologie, Pediatrie (Distrofici), Hematologie, Ortopedie, etc. Reducerea numărului de paturi determină în mod direct și reducerea numărului de pacienți care pot beneficia de servicii medicale pentru specialitățile respective, în condițiile în care populația deservită de spitalul județean este aproape dublă în urma desființării spitalelor Roznov și Bicaz. Vom vedea în cele ce urmează cum s-a ajuns în această situație:
Ministerul Sănătății reduce paturile
În iunie 2010, numărul de paturi din structura Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț a fost diminuat de la 1039 paturi la un număr de 883 paturi. Aceasta a determinat o scăderea a finanțării din partea Casei de Asigurări de Sănătate în valoare de aproximativ 250.000 ron lunar.
Guvernul desființează spitalele
Desființarea spitalelor orășenești din Bicaz și Roznov a făcut ca Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț să preia un număr de 145 cadre medicale (98% din personalul celor două spitale), a căror salarii sunt estimate la aproximativ 350.000 ron lunar. Preluarea personalului din cele două unități sanitare a făcut ca spitalul județean să nu respecte prevederile legale, unde se stipulează că procentul cheltuielilor de personal nu poate să depășească 70% din veniturile obținute de la Casa de Asigurări și Ministerul Sănătății. Noroc că legea nu prevede deocamdată nicio sancțiune clară pentru cei care nu o respectă. Așa că, trai neneacă, pe banii și munca “proștilor”! Banii vin de la… Casa de Asigurări de Sănătate Neamț.
Casa de Asigurări de Sănătate Neamț, la ordin, își bate joc de nemțeni
Ordinul Ministrului Sănătății 208 din 31.03.2011, aloca județului Neamț un număr de 2420 paturi, pentru care Casa de Asigurări de Sănătate Neamț poate să încheie contract de finanțare. În anexa 2 a aceluiași ordin, sunt nominalizate județele în care numărul de paturi alocat va fi împărțit cu alte case de asigurări (CASAOPSNAJ, casa de asigurări a Ministerului Transporturilor). Județul Neamț nu apare în această anexă. Cu toate acestea, prin adresa nr. 5595/7231 din 04 aprilie 2011, adresă transmisă spitalului în data de 06 aprilie 2011 (la o zi după angajarea personalului din Roznov și Bicaz, cu toate că fusese semnată cu două zile înainte) , Casa de Asigurări de Sănătate Neamț informează conducerea spitalului că numărul de paturi finanțat este doar de 819 în loc de 883 paturi, câte sunt în structura actuală. Această nouă reducere înseamnă o scădere a finanțării cu aproximativ 320.000 ron pe lună, ceea ce reprezintă în medie 229 cazuri lunar. Această reducere a fost făcută de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate contrar prevederilor Ordinului 208/31.03.2011 care spunea că în județul Neamț nu vor fi alocate paturi altor case de asigurări. De fapt, din totalul de 2420 de paturi alocate județului prin ordin de ministru, CAS Neamț a împărțit spitalelor 2095 paturi. Restul de 325 paturi au fost alocate probabil CASAOPSNAJ (casa de asigurări a apărării, ordinii publice, siguranței naționale și justiției), pentru stațiunea Bălțătești, unitate care nu furnizează servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă așa cum cere legea. Încă odată, legea este călcată în picioare. Dacă-i place…
Angajări de personal fără finanțare
Angajarea personalului din unitățile sanitare transferate/desființate a fost făcută ținând cont de adresa domnului Secretar de Stat Raed Arafat nr. RA 671 din 04 aprilie 2011, adresă în care se spune foarte clar că unitățile sanitare care vor prelua personal din spitalele desființate vor avea “finanțarea majorată corespunzător după finalizarea distribuirii, astfel încât să fie acoperite cheltuielile suplimentare cu personalul preluat, iar procentul cheltuielilor de personal ale unităților spitalicești raportat la sumele decontate … să nu fie influențat de preluarea personalului respectiv”. Banii au venit pentru două luni. De aici înainte, nimeni nu știe nimic.
Datorii de 130 miliarde la spital. Cine răspunde?
Chiar dacă Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1043 din 2010 prevede clar că spitalul trebuie să factureze casei de asigurări depășirile de contract, conducerea Casei stă cu dosul la ministrul sănătății, nu recunoaște prevederile acestui ordin deși sunt legale și nu primește respectivele facturi. Din această cauză, s-a ajuns în situația în care Spitalul Județean nu este plătit pentru toți asigurații pe care îi tratează. Sumele despre care vorbim sunt de ordinul miliardelor de lei vechi. Are vreo responsabilitate domnul Frățilă pentru aceste datorii? Da, dacă nu aplică prevederile legale.
Datoriile istorice ale spitalului erau în luna aprilie 2011 de peste 130 miliarde lei vechi, datorii compuse din obligații către furnizorii spitalului, penalități și cheltuieli de judecată. Aceste datorii nu trebuiau să mai existe în condițiile în care, pe parcursul anului 2010 au fost trei Ordine comune Ministerul Sănătății – Casa Națională de Asigurări de Sănătate care au stabilit condițiile în care trebuiau plătite aceste datorii. Dacă primul Ordin restricționa plata datoriilor la serviciile raportate, celelalte au fost mai “îngăduitoare” așa că mai toate spitalele din țară au rămas fără datorii. Nu a fost cazul la Neamț pentru că cei din comisia comună DSP-CJASN au interpretat legea într-un stil aparte, corect din punctul lor de vedere. Din comisie au făcut parte președintele CJAS Neamț, domnul jurist Frățilă, directorul Direcției de Sănătate Publică Neamț, domnul doctor Morenciu și alți specialiști de birou. Concluziile lor au dus de râpă, sau sunt pe cale să o facă, un spital. Până la urmă, ei sunt bine-sănătoși.
Încadrarea în categoria a III-a
După cum am aflat cu toții, Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț a fost încadrat în categoria a III-a, categorie pe care a obținut-o și Spitalul Municipal de Urgență Roman. Această încadrare înseamnă o altă reducere a finanțării spitalului județean, reducere care se adaugă la problemele de mai sus acutizând subfinanțarea. Fosta conducere a spitalului a încercat obținerea gradului II însă demersurile lor s-au oprit la nivelul Direcției de Sănătate Publice Nemț. Lipsea un indicator care se referă la procentul de 5% de pacienți care ar fi trebuit să provină din alte județe. Chiar dacă alte spitale au luat categorii superioare “cu plan de conformare” pentru că nu îndeplineau toți indicatorii, spitalului nostru nu i-a fost acordată această șansă. Avem un exemplu chiar în Neamț și anume Spitalul Roman care a primit inițial gradul IV după care Ministerul Sănătății a revenit asupra deciziei și le-a fost acordat gradul III “cu plan de conformare”, chiar dacă deficiențele lor erau destul de mari. A fost o șansă extraordinară pentru romașcani, care vor beneficia de servicii de calitate pentru că vor avea o finanțare care le va permite funcționarea în condiții decente.
Conducerea spitalului nu cunoaște legea?
Noua conducere a spitalului a acceptat o finanțare de 41,8 miliarde lei vechi pentru luna iunie 2011 chiar dacă în aceste condiții deficitul lunar asumat este peste 10 miliarde lei vechi. Această acceptare a situației a dus la anumite reacții în lanț: reducerea numărului de internări alocat fiecărei secții, o nouă reducere a paturilor și probabil alte măsuri despre care se vorbește numai pe la colțuri.
Reducerea numărului de internări alocat secțiilor a dus la unele situații de-a dreptul absurde, cum ar fi limitarea nașterilor la 100 pe lună în condițiile în care media lunară se apropia de 150 de nașteri. Astfel, secții precum Oncologia, Neurologia, Medicina internă, Pediatria, etc. au aflat că numărul pacienților va fi redus considerabil, sub mediile lunare.
În legătură cu noua reducere a numărului de paturi, pe lângă consecințele grave pe care le-am discutat deja, mai există și o problemă de natură legală: în adresele către secții, conducerea actuală motivează reducerea în baza adresei CJASN prin care se repartizează spitalului doar 819 paturi finanțate. De fapt, Legea Sănătății 95/2006 precizează clar că toate schimbările de structură sunt apanajul Ministerului Sănătății și nu al caselor de asigurări. Astfel, structura de paturi a Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț este dată prin Ordin de Ministru al Sănătății. Conducerea spitalului poate cel mult să facă propuneri către Consiliul Județean, propuneri care trebuie aprobate în ședință și mai apoi trimise spre aprobare Ministrului Sănătății. Cum nu există niciun Ordin de Ministru care să modifice structura în sensul reducerii numărului de paturi la 819, înțelegem că cineva a sărit peste etape. Părerea noastră este că cei din conducere cunosc legea , e nevoie de un impuls ca să o și aplice.
Există totuși vreo ieșire?
Rezolvarea acestei situații nu ține foarte mult de deciziile de la Neamț ci mai ales de intervențiile și demersurile pe care cei responsabili le-ar putea face la Ministerul Sănătății. Fosta echipă de conducere a făcut demersurile necesare, s-a deplasat la Ministerul Sănătății și la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a informat asupra situației. Au eșuat și au demisionat. Actuala conducere va fi dispusă să meargă pe această cale, deja bătătorită? Deocamdată în spital se discută pe la colțuri de disponibilizări, reduceri de salarii și/sau bonuri de masă și alte măsuri care nu ar rezolva decăt parțial problemele reale ale spitalului. Nu mai vorbește nimeni de diversificarea serviciilor medicale, de stoparea exodului către alte centre medicale, de introducerea condițiilor de cazare îmbunătățite cu acces plătit, despre medicii care lucrează în cabinete sau centre medicale și care nu prea sunt atenți la leafa lor, etc. Avem personal calificat, avem condiții logistice, ne lipsește viziunea și voința politică. Locală și națională.
Radu Nastasă & Valentin Bălănescu