Vest prin Est: Cine are nevoie de o nouă Constituție?

Pentru întrebarea din titlu există un răspuns simplu și sec: românii. Participanții la referendumul popular organizat de Președintele României, la 22 noiembrie 2009, au optat pentru trecerea la Parlament unicameral (72,31%) și pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane (83,31%). Mai departe lucrurile se complică, fiindcă de la acest pretext legitim și punctual se dezvoltă și o serie de alte modificări semnificative ale Constituției din 2003. Pe de altă parte, confuziile și neînțelegerile fac ravagii în continuare. Referendumul anterior menționat este o dovadă grăitoare. Astfel, Parlamentul unicameral este o temă constituțională, pe cînd dimensiunea, alegerea și funcționarea Parlamentului sînt subiecte de lege organică. Cert este că drumul pînă la un nou referendum, pentru o nouă Constituție, e lung și anevoios, susținerea prealabilă din partea a două treimi din actualii parlamentari fiind obligatorie.

Pînă astăzi, Proiectul de revizuire trimis recent de Președinție Consiliului Legislativ nu a reușit să stîrnească așteptatele valurile de contestări. Celebrii constituționaliști, care în alte ocazii ocupau studiourile de televiziune, au fost suspect de cuminți. Tehnic vorbind, se poate aprecia că a contat și proiectul de revizuire propus de Guvernul Boc, în aprilie 2010, însă și o simplă lectură comparată a propunerilor ne conturează un președinte-jucător care, între timp, a devenit și antrenor, deși lumea bănuia că îi place să fie arbitru.

O serie de prevederi se referă la reorganizarea Parlamentului, ședințele secrete, conferirea și retragerea de decorații, adoptarea legilor și nu voi insista asupra lor. Altele sînt ajustări ce decurg din calitatea de țară membră a NATO și a UE, ceea ce în 2003 reprezentau încă proiecte. Firește, sînt multe corecturi de natură tehnică impuse de dispariția unei camere a Parlamentului. Alte teme sensibile, precum reorganizarea administrativ-teritorială a României, au fost omise.

Am ales, pentru astăzi, doar unele dintre subiectele interesante, fără pretenția de a fi epuizat subiectul. Scurtele comentarii sînt mai degrabă opinii de cetățean. Este timp suficient pentru a aduna și opinii de la specialiști și politicieni. Fiindcă e limpede și de necontestat că revizuirea nu-i tot una cu reforma constituțională.

(Viorel COSMA)

* Diferențele între actuala Constituție, propunerile Guvernului și cele ale Președinției

ARTICOLUL 23

Libertatea individuală

Actuala Constituție

(3) Reținerea nu poate depăși 24 de ore.

Propuneri Guvern – nu a fost cazul

Propuneri Președinție – nu a fost cazul.

(3) Reținerea nu poate depăși 48 de ore.

Comentariu: Reținerile pentru 24 de ore degeneraseră deja într-un circ mediatic. Sînt foarte multe spețe pentru care și 48 de ore sînt insuficiente pentru întemeierea unei arestări. Dar, cum reținerea și arestarea reprezintă excepții, iar nu reguli, problemele reale par a fi în altă parte decît într-un număr de ore.

ARTICOLUL 44

Dreptul de proprietate privată

Actuala Constituție

(8) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată.

Caracterul licit al dobîndirii se prezumă.

Propuneri Guvern – nu a fost cazul

Propuneri Președinție

(8) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată.

Comentariu: Într-o țară în care actele de corupție și averile ilicite se probează doar prin efecte, în principal din cauza Sistemului ineficient și corupt, desființarea prezumției de nevinovăție este o satisfacție populistă ieftină care are mari șanse să degenereze în interminabile abuzuri.

ARTICOLUL 52

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

Actuala Constituție

(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență.

Propuneri Guvern – nu a fost cazul.

Propuneri Președinție

(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților pentru erorile judiciare savîrșite.

Comentariu: E bine spre foarte bine. Era practic imposibil să dovedești magistratul a… dovedit rea-credință sau gravă neglijență.

ARTICOLUL 72

Imunitatea parlamentară

Actuala Constituție

(2) Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lîngă înalta Curte de Casație și Justiție.

Competența de judecată aparține înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) În caz de infracțiune flagrantă, deputații sau senatorii pot fi reținuți și supuși percheziției.

Ministrul justiției îl va informa neîntîrziat pe președintele Camerei asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Propuneri Guvern:

(2) Parlamentarii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legatură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în

exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionați, reținuți sau arestați decît după încuviințarea Camerei Reprezentanților și după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lîngă înalta Curte de Casație și Justiție.

Competența de judecată aparține înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) În caz de infracțiune flagrantă, parlamentarii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntîrziat pe președintele

Camerei Reprezentanților asupra reținerii și a percheziției. În cazul în care Camera Reprezentanților constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

Propuneri Președinție

(2) Urmărirea, percheziția, reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatură

cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se pot face numai de către Parchetul de pe lîngă ~nalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține ~naltei Curți de Casație și Justiție.

(3) Abrogat.

Comentariu: Se termină, în sfîrșit, cu această „rasă superioară” a parlamentarilor. Cazurile în care își apărau cu ferocitate colegii infractori s-au terminat. Greu a fost…

ARTICOLUL 76

Adoptarea legilor și a hotărîrilor

Actuala Constituție

(1) Legile organice și hotărîrile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.

(2) Legile ordinare și hotărîrile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.

(3) La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de

urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.

Propuneri Guvern – nu a fost cazul.

Propuneri Președinție

Se introduce alin. (4)

(4) Propunerile legislative și proiectele de legi vor fi dezbătute și votate în plen în două lecturi succesive, la cel puțin 30 de zile distanță. În cadrul primei lecturi, dezbaterile și votul se vor face pe articole. În cadrul celei de-a doua lecturi, dezbaterile și votul se vor face pe articole, urmate de votul final pe întreaga lege. În mod excepțional, Parlamentul poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, reducerea termenului de 30 de zile și adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgență.

Comentariu: Între Constituție și un viitor Regulament de funcționare a Parlamentului e un hău imens. Cine nu crede să se uite la știri.

ARTICOLUL 89

Dizolvarea Parlamentului

Actuala Constituție

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Propuneri Guvern

(2) Parlamentul nu poate fi dizolvat decît după trecerea a cel puțin un an de la ultima sa dizolvare.

Propuneri Președinție

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (Se susține actuala prevedere, împotriva propunerii Guvernului)

Fără comentarii.

ARTICOLUL 109

Răspunderea membrilor Guvernului

Actuala Constituție

(1) Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate.

Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.

(2) Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvîrșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție.

Competența de judecată aparține ~naltei Curți de Casație și Justiție.

(3) Cazurile de răspundere și pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sînt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială.

Propuneri Guvern

(1) Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate.

Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.

(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabilește prin lege organică.

Propuneri Președinție

(1) Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate.

Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.

(2) Abrogat.

(3) Răspunderea penală a membrilor Guvernului, pentru fapte săvîrșite în exercițiul funcției lor, se stabilește prin lege organică. Competența de judecată aparține înaltei Curți de Casație și Justiție.

Orice comentariu este prematur. În materie de legi inaplicabile, politicienii români sînt imbatabili.

ARTICOLUL 114

Angajarea răspunderii Guvernului

Actuala Constituție

(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Propuneri Guvern

(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului, în ședință comună, asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.

Propuneri Președinție

(1) Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului, o singură dată pe sesiune, asupra unui program, a unei declarații de politică

generală sau a unui proiect de lege.

(1′) Limitarea angajării răspunderii prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul proiectului bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale de stat.

Comentariu: Este o decizie de bun simț. Guvernul Boc transformase repetatele angajări a răspunderii într-un veritabil instrument de opresiune.

ARTICOLUL 124

Înfăptuirea justiției

Actuala Constituție

(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii.

(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

(3) Judecătorii sînt independenți și se supun numai legii.

Propuneri Guvern – nu a fost cazul.

Propuneri Președinție

(3) Judecătorii sînt independenți și se supun numai Constituției, legii și deciziilor Curții Constituționale.

(4) Răspunderea judecătorilor și procurorilor se reglementează prin lege organică.

Comentariu: Daunele aduse României de Curtea Constituțională riscă să ia o și mai mare amploare.

ARTICOLUL 126

Instanțele judecătorești

Actuala Constituție

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar. Instanțele de contencios administrativ sînt competente să

soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale.

Propuneri Guvern – nu a fost cazul

Propuneri Președinție

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, a actelor de comandament cu caracter militar, precum și a celor care privesc politicile fiscale și bugetare. Instanțele de contencios administrativ sînt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale.

Comentariu: Am reținut părerea unui specialist în drept constituțional: cea mai bună cale de a promova acțiuni și prevederi neconstituționale.

SECTIUNEA a 3-a

Consiliul Superior al Magistraturii

ARTICOLUL 133

Rolul și structura

Actuala Constituție

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:

a) 14 sînt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat;

aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua

din 5 procurori;

b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat;

aceștia participă numai la lucrările în plen;

c) ministrul justiției, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lîngă înalta Curte de Casație și

Justiție.

(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistrații prevăzuți la alineatul (2) litera a).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.

(5) Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.

(6) Președintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

(7) Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii sînt definitive și irevocabile, cu excepția celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2) (atribuțiile de instanță ale CSM – n.r.).

Propuneri Guvern

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: a) 10 sînt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Parlament; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusă din 5 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;

b) 6 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală: 3 numiți de Parlament și 3 de către Președintele României;

c) ministrul justiției, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lîngă înalta Curte de Casație și Justiție.

(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuți la alineatul (2) literele a) si b).

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.

Propuneri Președinție

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:

a) 10 sînt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Parlament; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una

pentru procurori; prima secție este compusă din 5 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;

b) 6 reprezentanți ai societății civile, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală: 3 numiți de Parlament și 3 de către Președintele

României;

c) ministrul justiției, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lîngă înalta Curte de Casație și

Justiție.

(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales dintre membrii prevăzuți la alineatul (2) literele a) si b), pentru un mandat

de un an, ce poate fi înnoit o singură data.

Mandatul acestuia nu poate fi prelungit.

(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani și nu poate fi prelungit sau înnoit.

(5) Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot public și se

motivează.

(6) Abrogat.

(7) Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii sînt definitive și irevocabile, cu excepția celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).

Comentariu: Este un exemplu perfect de cum trebuie încurcate lucrurile, astfel încît „societății civile” aservite Puterii să meargă totul strună, evident și în beneficiul Puterii.

ARTICOLUL 138

Bugetul public national

Actuala Constituție

(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării

Parlamentului.

Propuneri Guvern – nu a fost cazul

Propuneri Președinție

(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le transmite instituțiilor Uniunii

Europene, după informarea prealabilă a Parlamentului asupra conținutului acestora.

(2′) Guvernul supune spre aprobare Parlamentului, separat, proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat.

ARTICOLUL 138′

Politica financiară

(1) Statul trebuie să evite deficitul public excesiv. Deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din produsul intern brut, iar datoria publică nu poate depăși 60% din produsul intern brut.

(2) Împrumuturile externe pot fi contractate numai în domeniul investițiilor.

(3) În cazul producerii unei catastrofe naturale sau ivirii unor situații excepționale cu impact negativ semnificativ asupra finanțelor publice,

valorile maxime prevăzute la alineatul (1) pot fi depășite, cu acordul majorității membrilor Parlamentului, numai dacă depășirea poate fi

compensată în maximum trei ani.

(4) Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2), pentru prevenirea consecințelor unei calamități naturale sau ale unui dezastru deosebit

de grav, cu acordul majorității membrilor Parlamentului, pot fi contractate și alte împrumuturi externe.

Comentariu: Aștept să îmi explice cineva ce se întîmplă dacă revine criza. Doar atît.

ARTICOLUL 146

Atribuții

Curtea Constituțională are următoarele atribuții:

Actuala Constituție

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României;

Propuneri Guvern – nu a fost cazul.

Propuneri Președinție

h) dă aviz obligatoriu pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României.

Comentariu: La ce mai trebuie Parlament dacă ai Curte Constituțională?

ARTICOLUL 155

Dispozitii tranzitorii

Actuala Constituție

(1) Proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat și se adoptă potrivit dispozițiilor constituționale anterioare intrării în

vigoare a legii de revizuire.

(2) Instituțiile prevăzute de Constituție, existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire, rămîn în funcțiune pînă la constituirea celor noi.

(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 (durata mandatului președintelui – n.r.) se aplică începînd cu următorul mandat prezidențial.

(4) Dispozițiile cu privire la înalta Curte de Casație și Justiție vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a legii de revizuire.

(5) Judecătorii în funcție ai Curții Supreme de Justiție și consilierii de conturi numiți de Parlament își continuă activitatea pînă la data expirării mandatului pentru care au fost numiți.

Pentru asigurarea înnoirii Curții de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi aceștia vor putea fi numiți pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani.

(6) Pînă la constituirea instanțelor judecătorești specializate, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi vor fi soluționate de către instanțele judecătorești ordinare.

Propuneri Guvern

(1) Proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat și se adoptă potrivit dispozițiilor constituționale modificate prin legea

de revizuire.

Propuneri Președinție

(1) Proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat și se adoptă potrivit dispozițiilor legii de revizuire.

(2) Instituțiile prevăzute de Constituție, existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire, rămîn în funcțiune pînă la constituirea celor noi.

(3) Dispozițiile legii de revizuire se aplică începînd cu următoarele alegeri parlamentare.

(4) Proiectele de legi și propunerile legislative adoptate sau respinse de către prima Cameră sesizată, potrivit dispozițiilor constituționale

anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire, se dezbat și se adoptă de către Parlament, într-o singură lectură, pe articole, urmate de votul final pe întreaga lege.

(5) Abrogat.

(6) Abrogat.

Fără comentarii.