Ghindăoani – prin vremuri și colbul timpului

Despre satul Ghindăoani s-ar putea scrie o uriașă carte de istorie. Așa cum preciza, cu decenii în urmă, regretatul înv. Mihai David, “satul Ghindăoani a intrat pe poarta cea mare a istoriei neamului românesc. Pe aceste locuri a avut loc, la anul 1395, prima bătălie care a consființit independența statulului moldav, cu hotarele cuprinse între Carpați, dincolo de Nistru și marea cea mare. Atunci, domnitorul Ștefan I Mușat l-a învins, la Hindău (astăzi Ghindăoani), pe Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, care emitea pretenții de suzeranitate asupra Moldovei”.

De altfel, primarul de astăzi al comunei, prof. Iuliu Savin, amintea că Ghindăoanii sunt “o adevărată Podasă a Moldovei”, locul de unde, practic, s-a dat startul formării unui principat care avea să joace un rol formidabil în creionarea statului românesc de astăzi.

Din păcate, satul Ghindăoani, ferit de privirile celor care tranzitează vechiul Ținut Neamț, a avut parte de puține bucurii, poziția sa geografică, la doar o alergătură de cal de Cetatea Neamț, fiindu-i potrivnică secole de-a rândul.

Cu toate aceastea, satul a dat acestei țări personalități importante – scriitori, doctori, ingineri, profesori universitari etc, dar și pe Vasile Conta, marele filozof al secolului al XIX-lea.

Asfaltare cu unitate de măsură – 1 km

* interviu cu prof. Iuliu SAVIN, primarul comunei Ghindăoani

 Dezvoltarea infrastructurii

– Domnule primar, ce se întâmplă cu drumul comunal, parțial asfaltat?

– Dacă vă referiți la DC 15C, care face legătura dintre centrul civic al comunei până la Bălțătești, pentru asfaltarea lui am avut un program de realizare în anii 2006-2007, printr-o Hotărâre de Guvern, investiția realizându-se prin grija Ministerului Transporturilor de atunci. Convenția s-a realizat cu Consiliul Județean Neamț, printr-un parteneriat cu primăria Ghindăoani, privind modernizarea a 2,78 km de drum comunal. A fost asfaltat aproximativ 1 km, pentru că banii care au venit de la acest minister au fost repartizați pentru 11 comune care făceau obiectul acelui program. Și, funcție de bani, Consiliul Județean a repartizat doar 1 km. Remarc faptul că într-o fază au fost alocate câteva sute de mii lei, apoi câteva milioane, iar după, s-a sistat lucrarea. La noi, drumul a avut o particularilate aparte, pentru că relieful nu favorizează constructorii de drumuri. ~n primul rând, drumul a avut nevoie de lucrări ample de consolidare, nivelare, construire de rigole de pământ, betonarea acestora și multe altele. Există pe drum un parapet, pentru care am intervenit la CJ Neamț, pentru că acolo este pericol de producere a accidentelor rutiere. Ce era aprobat pentru 2007 s-a făcut, la insistențele noastre, abia în acest an.

Modernizarea drumurilor

– Cât privește drumul județean?

– Lucrările de asfaltare au demarat anul trecut, modernizându-se 1 kilometru.

– Să înțelegem că aveți baftă, din când în când, la numai 1 kilometru?

– Nu știu, poate așa a fost să fie. Din ceea ce știu, Consiliul Județean Neamț urmează să mai repartizeze bani pentru încă 1 kilometru în acest an. Am discutat cu dl. director Adrian Iancu, de la Consiliul Județean Neamț, care mi-a spus că suntem în așteptare și că intenționează să asfalteze 2 kilometri la Ghindăoani în acest an, din zona școlii, până în deal, “la fag”. ~n această situație, vom avea un segment important asfaltat, de la primărie la drumul național. Problema cea mai importantă a comunei este că drumul județean care traversează comuna trebuie modernizat, iar cel comunal, în limitele posibilităților și a resurselor locale, și el modernizat. Avem proiecte pentru drumul care leagă centrul civic al comunei Ghindăoani de Grumăzești, prin Valea Mare, pe Măsura 3.2.2. A fost acumulat un punctaj de 52 puncte și stă tot în așteptare. Inundațiile din 2010 au produs mari necazuri acestui drum, fiind răvășit puternic. A venit o comisie de la județ care să constate dezastrul, dându-se undă verde pentru refacerea a 1,4 km. Din păcate, acum stăm la punctaj, pentru că, prin ghidul respectiv, nu se știe dacă se va moderniza tot drumul, 2,78 km, care era pe Măsura 3.2,2., sau 1,4 km, care se referă la Măsura 3.2.2.D. Pe drumul spre Grumăzești se poate circula, dar foarte greu. De obiecei, pe acest drum circulă mașini cu tonaj mare, formează șanțuri, și este greu pentru deplasarea altor mijloace auto. Noi nu avem calitatea și nici puterea de a opri circulația acestor mijloace, calea având statut de drum județean.

Alimentare cu apă potabilă și canalizare

– Ce alt proiect de anvergură aveți în grafic?

– Avem un proiect de alimentare cu apă potabilă a satului, prin surse proprii, dar și cu ajutorul Ministerului Mediului. Avem izvoare în comună, dar sunt de suprafață, înșelătoare, însă, pentru alimentarea comunei, este nevoie de foraj la cel puțin 100 m adâncime, la a doua pânză de apă freatică, pentru a avea un debit puternic și constant. Bazinul de captare va fi în Pădurea cu pini, iar alimentarea gospodăriilor se va face prin cădere. Au fost idei ca să ne racordăm la sistemele de alimentare din Grumăzești și Bălțătești, dar era un cost în plus pentru buzunarul cetățeanului. Finanțarea se va face în proporție de 85% de la Ministerul Mediului și 15% din comună.

– Cu ajutorul Consiliului Județean Neamț?

– Nu, din fondurile noastre. Din nefericire, suprafețele de teren necesare ne-au ținut în loc un an, pentru că proprietarii erau în dezbatere succesorală, fiind nevoiți să cheltuim recent pe teren și avize aproape un miliard de lei. Mai mult, la licitația pentru execuția lucrărilor, contestarea acesteia de către o firmă din Iași ne-a dus la prelungirea termenului cu un an și jumătate. Am ajuns și la Curtea de Apel Bacău, dar acum suntem mulțumiți, pentru că în jurul datei de 1 iulie 2011 vom obține și avizul de execuție a lucrării din partea Consiliului Județean Neamț.

– Ce lungime va avea sistemul de alimentare și dacă va fi predat la Compania Județeană Apa Serv SA?

– 22 km, comuna fiind foarte ramificată. Deocamdată nu știu. Să vedem. Serviciul va fi organizat la nivel local, pentru că trebuie strânși bani. Sunt oameni care vor să aibă apă potabilă în curte. Apoi, vom avea nevoie de un alt proiect, de canalizare și epurare a apelor uzate, pentru că Ministerul Mediului ne obligă acest lucru. Realitatea este că trebuie să dăm drumul, prin conducte, la apa potabilă. Centrul, zona Valea Mare, Saivane, în general, estul comunei, duce lipsă de apă. Sunt cetățeni care au animale, nu au apă, și trebuie să o transporte cu căruțele de la șipote, în butoaie, pentru gospodăriile proprii.

Populația școlară, în regres

– Cât privește școala?

– Trebuie să finalizăm o investiție care treneaază datorită faptului că nu s-au putut plăti, la timp, lucrările. Este vorba de un grup sanitar (WC, fosă septică). Cu toate acestea, suntem bucuroși că avem încălzire centrală la școală.

– Alte lucrări?

– Acum se efectuează lucrări la sala de festivități. Vom repara fațada primăriei, iar imaginea actuală a clădirii va rămâne cu specificul tradițional moldovenesc. Pentru Ghindăoani, activitatea administrativ- teritorială este legată de această clădire, care, într-un fel sau altul, este emblema comunei. Noi nu vom face decât lucrări de consolidare a clădirii. Vor rămâne elementele specifice – stâlpii din lemn de la cerdac, în primul rând, dar și grinzile din stejar. Clădirea a fost construită în anii 1938-1939 și păstrează caracterul zonei. Cert este că actuala clădire a primăriei a beneficiat de anumite studii, iar noi trebuie să o menținem multă vreme de aici în colo.

– Amiteați că satul Ghindăoani a primit statut de comună acum un secol…

– Da, așa este, însă această aniversare nu putem să o sărbătorim cu festivisme, pentru că nu ne permitem financiar. Noi avem de realizat lucrări de o importanță vitală pentru oamenii locului. Oricum, comuna va arăta cu totul altfel dacă vom astalta drumurile principale, dacă va avea apă și canalizare. Sunt lucrări foarte importante pentru noi și cred că aceste servicii vor impulsiona revenirea tinerilor în satul nostru, care acum sunt plecați în număr foarte mare în străinătate. Dacă în anii trecuți ne lăudam cu populația preșcolară, acum abia de putem înființa două grupe la grădiniță. Acest fenomen a atins mai toate localitățile rurale din țară. (I.A.)

Parteneri

Mesagerul Bacău Jandarmii băcăuani în mijlocul copiilor: lecții de siguranță și bucurie la școlile de vară din Prăjești și Corbasca ZCH FOTO. Un motociclist a decedat, fiind strivit de o autocisternă. Accidentul s-a petrecut pe E 581, în Vaslui NewsEdge Contract de 55 de milioane de euro, întârziat șase ani. Ministrul Economiei cere disciplină la Avioane Craiova BusinessEdge Turismul a generat un deficit de 4,6 miliarde euro. Românii cheltuie în vacanțe aproape de două ori mai mulți bani decât reușește industria locală să atragă