Șeful Poliției Neamț și clanurile mafiote

Șeful IPJ Neamt, Paul Tablan, are 37 de ani și a absolvit Academia de Poliție în anul 1996. A activat doi ani în cadrul IPJ Constanța, iar la Neamț a venit în 1998. Din 2001 pînă în mai 2011 a lucrat în cadrul Serviciului de Investigații Criminale. După retragerea comisarului șef Dorel Manole, Paul Tablan este împuternicit la comanda IPJ Neamț pentru o perioadă de 6 luni. Despre ce, cum, cînd și mai ales cine, într-un interviu pentru Mesagerul de Neamț.

Siguranță și grupuri infracționale

Cît de sigur mai este Piatra Neamț din punct de vedere al polițistului?

Coordonînd și răspunzînd de activitatea poliției municipiului reședință de județ, eu spun că gradul de încredere al populației este ridicat, iar încrederea în poliție chiar există. Bineînțeles că ne confruntăm și cu mici evenimente de natură să mai tulbure din cînd în cînd liniștea comunității, dar – cel puțin în ultima perioadă – eu cred că au fost gestionate așa cum trebuie. Acum nu avem o situație deosebită cu care sa ne confruntăm în ceea ce privește ordinea publică în Piatra Neamț.

Unde intervine delimitarea între ceea ce poate fi considerat folclor public, dar de fapt este conștiința publică, și ceea ce ia și poliția în evidență?

Nu este o mare diferență între frontiera publicului și frontiera pe care o avem noi. În schimb, din moment ce se vorbește de grupuri infracționale și avem minimul de date necesar, sîntem obligați să luăm în evidență și să monitorizăm.

Există sau nu clanuri mafiote în Piatra Neamț?

Nu putem spune “clanuri”. Noi monitorizăm activitatea unor grupuri infracționale. Presa și opinia publică au avut cunoștință, mai mult sau mai puțin complet, de aceste grupuri. Ele există, plecînd de la aceste mici găști de cartier și pînă la grupurile infracționale care au o structură bine definită. Activitatea lor nu a încetat, dar s-a restrîns în ultima perioadă.

Cîte astfel de grupuri monitorizați?

Dacă vorbim doar de Piatra Neamț, sînt deocamdată trei grupuri. La nivel de județsînt mai multe și cu perspectivă. Vorbesc de grupurile importante. Mai sînt și grupuri infracționale care sînt monitorizate de alte structuri. La nivel de județ sînt patru grupuri importante, deocamdată.

Cîte dintre ele au conexiuni transfrontaliere?

Din acestea patru? Toate! Nu putem să spunem că mai sînt grupuri de sine stătătoare. O să depindă de priceperea noastră să le probăm activitatea infracțională.

Mai sînt polițiști care se ocupă cu informarea acestor grupuri?…

Nu! Avem polițiști care se ocupă cu informarea noastră. Personal, în momentul de față, nu am date, nu știu dacă sînt. Noi am făcut prelucrări și reprelucrări de acest gen. Sînt infracțiuni. Ca să pleci la luptă cu unul care te trădează, nu-i colegul tău. Dacă vor fi, vor sta pe prima pagină, nu-i nici un fel de problemă, dacă aflăm de genul acesta de corupție sau scurgere de informații. În prezent sînt destule structuri care să ne supravegheze și să aibă grijă de activitatea aceasta a noastră.

Dumneavoastră ați prefera o pace, o înțelegere cu aceste grupuri?

Pace între poliție și grupuri nu are cum să fie. Este mai degrabă o liniște aparentă. Este în activitatea poliției să-i chemăm, să încercăm un dialog cu ei, pentru că poliția nu acționează numai în forță.

Cum se face că în mod constant protagoniștii unor reglări de conturi scapă și îi căutăm pe afară?

Nu cred că ar trebui să-mi adresați mie această întrebare. Eu îmi văd de oala mea. Dacă dăm timpul înapoi, autorii pe care acum noi îi căutăm au fost introduși de către poliție în arest pentru alt scandal, în aceeași zonă (de conflict n.a.). Poate puteam să facem și noi mai mult, nu știu, încercăm acum să mergem și mai în forță, și pe latura preventivă. Deci n-aș vrea să dăm exclusiv vina pe alte organe, gen Parchet, Judecătorie sau altceva, să fac referire la alte instituții ale statului…

Reorganizare, finanțare, comandă

Schimbînd registrul, cum vă afectează reorganizarea în poliție?

Astea sînt condițiile în care trăim și lucrăm. Nu a vrut nimeni o astfel de reorganizare neapărat. Cred că ar fi putut fi și binevenită, pentru că mai putem elimina și din punctele noastre slabe. Noi, pe raza județului, nu am avut persoane disponibilizate. Nu a rămas nimeni fără loc de muncă. Au plecat unii natural, la pensie. Și acum, în ultimele zile, ne-am confruntat și cu două demisii. Ca orice manager din orice instituție ai vrea să ai cît mai mulți lucrători.

Cum resimțiti reorganizarea aceasta la nivel macro? E mai mult o decizie politică sau una administrativă?

Dacă n-aș fi din sistem, aș înclina să cred că e mai mult o decizie politică. Dar în sistem vă spun că era necesară, pe plan administrativ. Dacă nu ai fonduri să-i plătești pe toți, pe unii trebuie să-i trimiți în altă parte. Nu a fost neapărat voința Inspectoratului General de Poliție să dăm lumea afară, dar din moment ce acestea sînt fondurile, trebuie să ne încadrăm în limita de indicatori finanțați.

Ce facem cu posturile de poliție de la țară?

Am stat de vorbă și cu colegii noștri. Este repulsia omului față de nou, la început. Avem ca termen 30 septembrie pentru operaționalizarea celor 14 secții de Poliție Rurală de pe raza județului Neamț. Încă de la începutul lunii septembrie am făcut pași mari pentru operaționalizare, bineînțeles că mai sînt mici lucruri de pus la punct. Trebuie să privim și partea plină a paharului pentru că s-au adunat mai multe forțe la același nivel, o să fie o mai mare mobilitate și vizibilitate. Înainte, după ora patru nu mai găseai pe nimeni la postul de poliție. Acum o să fie o echipă de intervenție 24 din 24 de ore, chiar dacă o să fie la nivelul a 4-5 comune. Bineînțeles, sînt și vulnerabilități. Mă refer la cunoașterea populației. O să fie un pic mai greu, cel puțin la început. Trebuie să dăm o șansă și acestui sistem. Și în alte state se merge pe acest gen de reorganizare de poliție rurală. Au fost programe-pilot în Bihor și Argeș și au mers foarte bine. Nu pleacă polițistul de la post, rămîne cel puțin un polițist la nivelul postului. Va ține permanent legătura cu populația. Plus ceilalți, care erau ajutoarele lui, care merg la secția de poliție rurală și fac activități de patrulare, intervenție la evenimente. Nu se pune problema să vindem secțiile. Toată activitatea o să depindă foarte mult de capacitatea șefului de secție, care deocamdată este împuternicit. În timp o să dea examen și o să fie definitiv.

Este adevărat zvonul că vor fi dați afară polițiștii cu burtă?

Perioada de reorganizare s-a terminat, nu am cunoștințe de o altă reorganizare. Iar polițiști cu burta mare, pe la noi, la Piatra Neamț, nu am văzut. Or fi, unul, doi, trei. Dar marea majoritate, nu spun că-s trași prin inel, dar nici burtoși. La sfîrșitul fiecărui an se dau probe fizice. În ultima perioadă de timp chiar s-a ținut la respectarea baremelor. Chiar cu burtoși nu avem probleme. Lucrăm mai mult pe caracter, ținută, pe alte aspecte.

Cîți polițiști neoperativi aveți?

În operativ sînt foarte mulți. Ca procente, la noi, neoperativii reprezintă în jur de 9 la sută. Un procent scăzut și în comparație cu Uniunea Europeană (15%- 16%), și pe plan național. Datorită reorganizării am disponibilizat și am radiat funcțiile, în principal din neoperativ.

Care este ponderea polițiștilor formați înainte de ’90?

Foarte puțini mai sînt. Maxim 10-15 la sută. Numărăm pe degete în sediul inspectoratului. Media de vîrstă este de 35 de ani, maxim. Au fost și alte oportunități, lumea a ieșit la pensie atunci cînd s-au dat indemnizații compensatorii.

Ce criterii de selecție au mai rămas în alegerea șefului de poliție?

Depinde doar de priceperea celui care candidează. S-au făcut vreo trei, patru concursuri și la Poliția Municipiului Piatra Neamț, acum sîntem la al doilea sau al treilea concurs la Tîrgu Neamț. Din punctul meu de vedere, nu au fost nici un fel de piedici. L-am ales, spunem noi, pe cel care a meritat. S-a pus accentul pe minimul de cunoștințe necesare ocupării postului și caracter, disciplină, punctualitate. Am văzut note și de 2 și 3, dar și de 6,95 la concursuri din anii trecuți. Dacă aducem un plus de valoare fiecare, ultimul dintre noi va avea de beneficiat. Și mie mi-ar fi convenit să vin acum douăzeci sau treizeci de ani cînd nu erau probleme și legislația era cum era. Dacă nu am fi nemulțumiți, nu am evolua.

Vara crește de regulă numărul de infracțiuni. S-a observat și în această vară?

Nu neapărat. Într-adevăr, în ultima perioadă de timp, analizînd evoluția situației operative pe ultimii ani, s-ar putea să aveți dreptate, dar sînt și condițiile favorizante. Avem un mare aflux de turiști, ne-am confruntat cu tîlhăriile prin smulgerea obiectelor purtate la vedere, dar nu putem spune că este un fenomen care ne îngrijorează, pentru că și iarna se comit destule fapte. Nu este o regulă numai vara.

Educație și limbi străine la polițiști

Poliția are oficial o componentă educativă și prevenitivă în activitate. Dar pe polițiști cine îi educă?

Polițiștii vin educați deja din academie sau din școlile de agenți. Avem în fiecare lună întîlniri în cadrul cărora încercăm să corectăm, nu neapărat să educăm. Am avut de corectat, într-adevăr, la comportament, la punctualitate, la ținută. Una este să vorbești cu un polițist îngrijit, mă refer la cei de la Ordine Publică și Poliția Rutieră, care sînt oglinda Poliției, și alta e să vezi polițistul nostru cu uniformă în dezordine. Prima imagine contează. Peste ceea ce face, contează în primul rînd cum arată. Am văzut procese verbale cu greșeli gramaticale, încercăm să le atragem atenția, dar este imposibil să facem ore de gramatică cu ei. Fiecare șef de structură și de serviciu este obligat să-și verifice actele. Și eu semnez o grămadă de documente și semnez pentru legalitate.

Cum se descurcă polițiștii cu limbile străine?

Cei care sînt interesați, cunosc cel puțin o limbă străină la nivel mediu. Cei care sînt delăsători, nu cunosc. Dar, majoritatea celor din zona urbană cunoaște limbi străine. Stabilim anumite teme obligatorii de cunoaștere, dar ține și de caracterul lui dacă și le însușește sau nu. La sfîrșitul anului verificăm. Nu îi împiedică nimeni să facă un curs de limbi străine în mediu organizat. Cei care merg în misiuni în Kosovo, știu limba engleză la perfecție.

a consemnat Oana IOSUB-TOMA