Land of Vasîli/Pușculița lui Andrei
Andrei Dăscălescu a apărut pe piața beneficiarilor de fonduri publice din generosul buget al județului Neamț la nici 25 de ani. Pe lîngă regizorul de film pietrean ieșea din anonimat un srl înregistrat la București. Vasile Pruteanu & Co au supralicitat de la prima ediție a Festivalului de film de scurt-metraj “Filmul de Piatra”, punînd la dispoziția asociatului Dăscălescu, în 2009, un miliard de lei vechi. În timp ce personalități publice incontestabile și performeri autentici, care au substanță și dau consistență reprezentării noastre (cel puțin) prin artă și sport, se umilesc pentru finanțări derizorii, noi am descoperit și am arătat cum se încheie un contract de asociere în bătaie de joc. Am dovedit și cum președintele Pruteanu a girat plata a aproape 900 milioane lei vechi înainte de a primi documente justificative. Ce hal de documente a acceptat la plată CJ Neamț din partea lui Dăscălescu și a SC FILMLAB SRL, descoperiți în cele ce urmează.
Nu trebuie să fii expert pentru a înțelege că evaziune fiscală înseamnă totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul cărora cei interesați se sustrag – în totalitate sau în parte – de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale. Noi prezentăm doar înfășurătoarea, acoperirea a ceea ce a operat Dăscălescu în parteneriat cu Pruteanu. Cîtă vreme Fiscul nu-și bagă nasul în dosare, iar consilierii județeni sînt străini de responsabilitate, președintele și regizorul pozează pe mai departe în oameni cinstiți și promotori neprihăniți.
Pentru srl-ul înregistrat de Andrei Dăscălescu în 27 noiembrie 2007, la București, anul 2009 a fost unul ce poate deveni obiect de studiu. Istoria dedulcirii la banii publici locali are însă o altă tentativă de debut, anterioară cuplării cu CJ Neamț în decembrie 2008. FILMLAB apăruse mai devreme pe ordinea de zi a ședinței Consiliului municipal Piatra Neamț din 31 octombrie 2008. Anunțul a fost publicat și în presă. Proiectul de asociere pentru festivalul Filmul de Piatra avea nr. 31, pe o listă cu 37 de poziții, dar n-a ajuns la vot în ședința prezidată de Cornelia Tudorancea. Nu putem confirma în liniște, dar nici infirma categoric (asta-i pentru perspectiva unui proces – n.red.) legătura regizorului de film Andrei Dăscălescu cu Ana (Alina) Monda în rol de promotoare. Monda este viceprimar PDL pe funcția și cu atribuțiile avute pînă-n 2008 de Vasile Ouatu și provine din vestita rezervă de cadre cu activiste PSD reconfigurate politic. S-a remarcat la DRUPO și trudea cu zor pentru a PSD-ului cinstire, cînd director era Constantin Teșinschi. Pruteanu o remarcase – politic cel puțin – din rolul de prefect PSD. Radu Monda (soțul Anei) avea să ajungă peste ani director la DRUPO, cu Pruteanu președinte de județ, înaintea lui Leonard Cadăr, cel cu viloiul din curtea Clubului Copiilor.
Dacă n-a fost să prindă atunci bani de la Piatra, Dăscălescu a mers la județ și, în împrejurările prezentate în episodul precedent, a “tras” 89.175,84 lei (din suta de mii de lei noi avută la dispoziție). Încă 25.000 lei a primit de la Centrul Național al Cinematografiei – este un subiect separat, cu extensie peste ani, dar reținem suma. Ca extensie sînt și sumele ce-au fost asigurate, la următoarele ediții ale festivalului, de consiliul local pietrean. Gabriel Muraru, șeful serviciului Comunicare și Management Integrat din primărie, evită să ne pună la dispoziție documentele justificative solicitate, în ciuda demersurilor noastre constante. Mai reținem că, deși au fost cerute explicit, nu ne-au fost prezentate nici următoarele documente esențiale: proiectul cultural depus la CJ Neamț, din care să rezulte și obiectivele festivalului, nu doar niste costuri; raportul final către asociatul “județul Neamț”, din care să reiasă explicit toate veniturile și cheltuielile acțiunii. Proiectul și raportul sînt obligatorii, așa scrie la lege și regulamente.
Pe 21 ianuarie 2009, la o zi după ce primise o desagă de bani de la CJ Neamț, Dăscălescu a depus un fel de decont justificativ. În calitate de asociat prin firmă plătitoare de TVA din 30 noiembrie 2007. O copie a dosarului, cu file oarecum numerotate, ne-a fost transmisă în cele din urmă de la CJ. Cum de-a știut trupa lui Pruteanu cît are de plătit înainte de a vedea vreo hîrtie ștampilată de FILMLAB, ar trebui să (nu) știe Curtea de Conturi, care taman pentru 2009 nu a efectuat un control de fond.
Simpla răsfoire atentă a dosarului, conduce la observații care nu i-au tulburat pe subalternii lui Neculai Cojocariu (director executiv în CJ Neamț, în fapt directorul economic al județului – n.a.). După cum se vede în grupajul de documente din facsimilul 2,
Dăscălescu a adunat facturi cu TVA, dar nu l-a evidențiat în centralizatoare. Din tabelul anexat, un document oficial, ce vedem noi? Vedem că FILMLAB a avut venituri totale de 166.075 lei și cheltuieli de 196.556 lei, în 2009, semn că facturile purtătoare de TVA au fost înregistrate în contabilitate. Cum deducerea TVA la o firmă plătitoare de TVA nu este facultativă, le urăm mult spor la treabă celor de la ANAF!
O altă observație elementară ține de cheltuielile de transport. Bonuri de benzină, bilete de tren și autocar, plus tabele cu persoanele care s-au deplasat la Piatra Neamț sînt (facsimil 3).
Lipsesc doar semnăturile celor care au primit banii, un mizilic de 7.965,34 lei! Apoi, dincolo de observații, cel puțin cîteva întrebări ar fi fost naturale:
– Este reală cheltuiala de 15.998,5 lei pentru materiale promoționale și printuri?
– De ce Consiliul județean a avut nevoie de intermediar pentru a plăti nu mai puțin de 36.256 lei (29.000 lei e partea Grand Hotel Ceahlău) pe cazare și masă?
– Pentru “pachet grafic, implementare și administrare site”, Dăscălescu a “spart” 10.000 lei. Unde este semnătura expertului Alexandru Lungu, unde sînt datele de identificare?
Avînd în vedere și ce spun experții contactați de noi, se ajunge lesne la concluzia că asocierea dintre CJ Neamț și FILMLAB cuprinde elemente constitutive ale altor… activități. Pruteanu a dat, Dăscălescu a luat, banul public fie lăudat!…
Analiza activității FILMLAB se poate extinde și pe anii ce-au urmat. Dar sînt șanse minime ca Fiscul bucreștean să se aplece cu dedicație asupra unei firme care, în 2009, avea o cifră de afaceri de numai 55.755 lei, cu o pierdere de 30.481 lei și 62.658 lei în casă și în conturi din bănci. Pe lîngă cele declarate public de experți, neoficial toți au spus că, dacă ai un contabil isteț și nu te doare capul de un control de la Fisc, vrăji legale pentru fentarea Statului se pot face în voia cea mare. Doar de-asta avem experți, nu?
Interesante de semnalat, pentru această etapă de “deslușiri”, ar fi alte două detalii. Mai întîi, anul 2009 marchează o majorare semnificativă a capitalului social al firmei regizorului-minune, de la 200 lei la 20.000 lei! Pentru credibilitatea firmei, pentru paticiparea la licitații – poți ști vreodată?… Anunțul a fost publicat în Monitorul Oficial (partea a IV-a) nr. 3740 din 13 iulie; decizia asociatului unic e din 20 mai. În al doilea rînd, ANAF nu ignoră FILMLAB cu totul (facsimil 3), dar meritul pare a fi exclusiv al unui calculator.
Cu un calculator conectat la internet, puteți viziona – via hotnews.ro sau direct pe blogul primarului Ștefan – ultima creație a lui Dăscălescu. Se numește Clip de prezentare turistică a municipiului Piatra Neamț. Noroc de internet că descoperim ce prezentări au alte orașe, alte județe…
(Viorel COSMA)
* O definiție: cifră de afaceri
Indicator care măsoară rezultatele la nivel microeconomic, reprezentînd volumul încasărilor din activitatea proprie într-o perioadă de timp, încasări efectuate la prețul pieței. Cifra de afaceri însumează toate încasările rezultate din acte de comerț: vînzări de bunuri materiale, prestări de servicii, depuneri la bănci și instituții financiare, acordarea de credite, operațiuni bursiere. În limbajul financiar-contabil cifra de afaceri mai este cunoscută sub denumirea de “vînzări” sau de “venituri brute”. Cifra de afaceri măsoară performanța economică a firmelor și este folosită drept criteriu pentru clasificarea acestora după importanța lor economică.
* Ce spun experții
Ioana Ropotică:
“Cîtă vreme documentele sînt înregistrate pe cheltuieli, este legal. Venitul (finanțarea de la CJ – n.a.) s-ar putea să fie înregistrat pe subvenții (în contabilitatea FILMLAB – n.a.)”.
“Firma e plătitoare de TVA, Consiliul nu. Nu aveau ce căuta banii din TVA în decont, chiar dacă a făcut plăți în numele clientului”.
Ion Nastasă:
“E ok, e acceptabil să prezinte așa-ceva pentru plată. La prima vedere, dosarul prezentat la CJ e ok.
Facturile trebuie să se regăsească în bilanțul firmei. Numai Finanțele, cei de la ANAF București pot face verificări. El (Dăscălescu – n.a.) poate invoca și eroarea contabilă. Controlul fiscal poate prinde unele facturi ca și cheltuială”.
„Da, poate fi dosar de evaziune fiscală”.
„Cei de la CJ sînt în culpă: beneficiarul nu a făcut dovada tuturor plăților. Poate fi o chestie penală! Trebuia să înregistreze venitul de la CJ ca o subvenție, treabă de interpretare. E de făcut verificarea plăților efective, trebuie (avute în vedere) toate elementele din care să rezulte cheltuielile efective”.
„Trebuie și un raport detaliat, explicit al activității desfășurate în asociere”.
„Nici unul dintre contractele de asociere (ale CJ) nu are o fundamentare a obiectului contractului”.
Petre Dorobanțu:
“Ce-mi arătați dumneavoastră… nu există. De fapt există, dar eu vă pot demonstra ilegalitățile”. (Petre Dorobanțu a oferit cea mai laborioasă și argumentată demolare a afacerii. Este atît de lungă și e construită într-un limbaj atît de specializat încît pur și simplu nu avem spațiu s-o publicăm. – n.red.)
Neculai Cojocariu (director exectiv CJ Neamț):
“Am acceptat tabelul. Nu am solicitat factură să nu ne încurcăm cu TVA-ul”.