Pruteanu și Ignatovici Lazăr, în formă maximă

Avem noi dovezi

În primul episod dedicat supremației secretarului județului asupra nemțenilor, intitulat “MIHAELA IGNATOVICI, DIE KREISFÜHRERIN”, precizam – printre altele – că după mari eforturi, întinse pe parcursul unei bune bucăți de zi, președintele Vasile Pruteanu declara că există o decizie de pensionare a “doamnei” încă din 2009, dar și o dispoziție de prelungire a activității după data pensionării. Pruteanu spunea în clar că temeiul legal pentru dispoziția dată de el vine din Legea 329/2009, mai precis de la art. 17. A refuzat să arate documentele și a zis să-i scriem, să așteptăm răspunsul. De fapt Pruteanu voia să cîștige timp – el este într-o cumplită competiție cu timpul pentru a-și șterge urmele și a deturna investigațiile de la potlogăriile descoperite și prezentate de “Mesagerul de Neamț”.

Legea invocată se referă la „reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional”. A fost publicată în Monitorul Oficial pe 9 noiembrie 2009!

La o zi după ce Ignatovici Lazăr sărbătorise onomastica, la 8 după ce împlinise 59 de ani și la 4 luni și 8 zile după ce trebuia să iasă la pensie!!! E limpede că dacă era „pensionară cumulardă” (ăsta-i termenul legal pentru cei care iau și salariu, și pensie – n.a), dispoziția de prelungire a activității trebuia să fie anterioară Legii 329 și, evident, nu avea cum să invoce ceea ce nu exista. La fel de limpede e că o decizie de pensionare nu poate zăbovi pe drum peste 4 luni de zile, pe-o distanță de vreo 800 de metri între Casa de Pensii și CJ Neamț, chit că în joc intră și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) pentru că secretarul județului e funcție publică de conducere.

Între timp, după cum am arătat săptămîna trecută, ne-a băgat în seamă Agenția. Fără fente și fără tocmeală ne confirmă că se aplică prevederile art. 98, al. (2) din Legea nr. 188/1999: “Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică. Actul administrativ prin care s-a constatat încetarea de drept a raporturilor de serviciu se comunică Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui”.

Incredibil este că legea nu prevede sancțiuni dacă nu este aplicată.

* O lege la București, alta la Neamț

Cum Vasile Pruteanu a cerut să-i scriem, am făcut-o. Răspunsul primit de la Consiliul județean Neamț are numărul 11.290/214 din 30.09.2011 (vezi facsimil 1) și este demn de o cronică a sfidării totale, desăvîrșite.

Mai întîi ni se reconfirmă că există o decizie de pensionare a Mihaelei Ignatovici Lazăr. Doar că n-o putem vedea și nu se spune de cînd datează. Iar pentru continuarea activității se bate toba pe aceeași Lege 329. În aceste condiții, nu ne rămîne decît să dăm drumul la presupuneri. Dacă s-a respectat legislația privind pensionarea și Die Kreisführerin a ieșit la pensie în iunie 2009, ea fiind născută în noiembrie 1950, cum se face că drept temei pentru menținerea în activitate este invocată o lege care nu exista? Apoi, dacă anterior apariției legii, ar fi cumulat pensia cu leafa, de ce nu regăsim nimic la capitolul venituri în declarația de avere pe 2009? Dacă nu a ieșit la pensie la termen, Pruteanu închizînd ochii și știind foarte bine că nu poate fi sancționat, de ce nu se recunoaște deschis această situație? Ce altceva mai au Pruteanu și Ignatovici de ascuns în privința raporturilor de muncă și încă nu ne-am prins? Decizia de pensionare este sau nu, la limită, din noiembrie-decembrie 2009, doar Pruteanu – în prima declarație – a pomenit anul 2009? În fine, mergînd pe varianta că prezidentul a mințit inițial, iar decizia este mai proaspătă, de ce ANFP face totuși trimitere la altă lege? Dacă juriștii de la CJ Neamț sînt mai deștepți, vrem să știm asta!…

 * Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional

 Capitolul IV – Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare

Art. 17
(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparținînd atît sistemului public de pensii, cît și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, (…) pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2) Prevederile alin. (1) sînt aplicabile persoanelor care:
a) la data intrării în vigoare a prezentului capitol sînt pensionari cumularzi;
b) după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.
Art. 18
(1) Pensionarii prevăzuți la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfășoară activități profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcție au obligația ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să își exprime în scris opțiunea între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășește nivelul salariului mediu brut pe economie (…).
(2) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligația ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situației de cumul, să își exprime în scris opțiunea între suspendarea plății pensiei pe durata exercitării activității și încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcție, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depășește nivelul salariului mediu brut pe economie (….).

De-o fi una, de-or fi altele, certe sînt cele probate în paginile noastre: toate combinațiile de afaceri din care a prosperat fiica lui Pruteanu sînt indisolubil legate nu doar de tăticul ei, ci și de Ignatovici Lazăr.

*Joaca de-a datele personale

Bătaia de joc la adresa noastră este consolidată în partea a doua a răspunsului primit de la Consiliu. Pe 21 septembrie a.c. solicitasem explicit copii după acte și decizii în speța cu pensionarea secretarului de județ. Negru pe alb, deasupra unei semnături  “pentru președinte” ni se răspunde după cum urmează: «În conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare “se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale”. Potrivit Hotării Guvernului nr. 432/2004 privind dosarul personal al funcționarilor publici, cu modificările ulterioare, documentele solicitate în copie de dumneavoastră conțin date cu caracter personal și professional, ce se eliberează în condițiile actului normative mai sus menționat». Sună impresionant, pare o punere la punct. Așa să fie?

Buclucașul articol, într-adevăr, trimite la date personale, numai că este citat incomplet. Formularea riguroasă este alta și cuprinde două cuvinte în plus: “informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii”. Este foarte important fiindcă, un articol mai departe – ghinion, are numărul 13! – dăm de o excepție semnificativă: “Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public”. Natural, citim și ce scrie la art. 14, al (1): “Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice”. Păi, tocmai capacitatea de exercitare a funcției publice de către Mihaela Ignatovici Lazăr – în sensul  și spiritul legii și al interesului public general – am pus-o la îndoială și am demonstrat ulterior că favorizează interese de familie! Beleaua e că oferirea acestor informații trebuie dispusă exact de “favorizat”, fără a mai ține cont de altă coincidență remarcabilă. De răspunsurile scrise la solicitări de informații se ocupă însăși ea, “doamna”, secretarul județului. Omenește sînt de înțeles: nu se pot da singuri în vileag. Astfel că degeaba desemnează ei un purtător de cuvînt “pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public” (conform art. 16), dacă tot ei îl “filtrează” corespunzător. Mai mult, descurajarea instituțională e perfectă. În caseta alăturată veți descoperi ce scrie la capitolul despre sancțiuni.

* CAPITOLUL III

Sancțiuni

Art. 21. – (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.

(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atît informațiile de interes public solicitate inițial, cît și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Art. 22. – (1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plîngere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile (…).

(2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.

(3) Hotărîrea tribunalului este supusă recursului.

(4) Decizia Curții de apel este definitivă și irevocabilă.

(5) Atît plîngerea, cît și apelul se judecă în instanță în procedură de urgență și sînt scutite de taxă de timbru.

În traducere ar veni s-o reclamăm pe secretară președintelui și să așteptăm cercetarea disciplinară a secretarei. Bănuiți cine coordonează cercetarea disciplinară în CJ Neamț? Ați bănuit bine, e chiar “doamna”. Culmea ar fi să sancționeze purtătorul de cuvînt!…

* În loc de final, încă o lege tare

Din 2001 datează și Legea nr. 677 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. O lege extrem de sensibilă și importantă, din pachetul de bază pe Justiție și Afaceri Interne, dacă e să vorbim în termenii legislației comunitare europene. Ne reține atenția prima definiție de la articolul 3. Se referă la datele cu caracter personal: orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulți factori specifici identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Bună definiție. Le sugerăm (și) juriștilor de la CJ Neamț să studieze această lege măcar în timpul liber, pentru propria conștiință. Vor descoperi că și admițînd că am fi solicitat date personale acestea trebuie să ne fie furnizate, fără consimțămîntul persoanei vizate, pentru că ducem la îndeplinire un interes public. Oricum ar da-o, legea și dreptatea nu-s de partea lor. Legea și dreptatea încă pălesc în fața puterii.

(Viorel COSMA)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.