Pe cuvîntul meu, chiar sîntem tîmpiți!- declară deputatul Rădulescu

“Campania m-a adus înapoi în satul românesc și realitățile lui”

La trei luni după campania electorală, acum deputatul Adrian Rădulescu ne-a acordat, conform promisiunii din campanie, un scurt interviu, pentru a prezenta cum au decurs lucrurile de atunci.

– Ați cîștigat voturi cu declarația că Neamțul a devenit a doua dvs casă. La trei luni după alegeri mai simțiți același lucru?

Mă simt din ce în ce mai mult nemțean. Încerc să mă integrez. dar asta nu are legătură neapărat cu politica. Uite, vă mărturisesc că nu știu dacă la alegerile următoare voi mai candida. Nu știu dacă voi mai face politică. Pentru mine e un an în care voi lua niște decizii. Și nu vreau să mint electoratul, să-l jignesc sau să fac promisiuni deșarte. Dacă nu voi reuși să fac niște lucruri din cele pe care mi le-am propus în acest interval, cu siguranță voi lua o decizie în consecință.

– Simt o notă de pesimism în glasul dvs?

Dacă voi mai candida, cu siguranță voi candida la Neamț, pentru că nu sînt un trădător. În cele trei luni care au trecut de la alegeri, n-am stat degeaba. M-am întîlnit cu toți primarii, am încercat să merg la ei cu lucruri rezolvate deja, așa cum am promis. Am încercat, și-am reușit zic eu, să aduc niște bani în zonă, inclusiv cheltuielile de capital pe care le-am primit ca deputat și pe care le-am dat în colegiu. Am discutat acum cu mai mulți primari vizavi de niște proiecte pe care să le derulăm. Săptămînal mă întîlnesc cu trei-patru-cinci primari, în funcție de cum îmi permite timpul, și discutăm punctual, de la localitate la localitate, de la primărie la primărie. Eu știu exact ce să le spun și ce să le cer, pentru ca împreună să alegem și să facem cîteva investiții în fiecare comună, prin Fondul European de Dezvoltare Rurală (FEADR).

– Toată lumea vorbește despre un an agricol care a fost foarte bun. În calitate de fost responsabil din Ministerul Agriculturii, dvs ce părere aveți?

Sîntem tîmpiți, domnule! Pe cuvîntul meu, chiar sîntem tîmpiți, pentru că ne-am canalizat numai pe producția vegetală. Avem un an bun la ceea ce înseamnă cereale. Punct. Haideți să vedem ce-am văzut în zootehnie, pe toate speciile, să vedem ce am făcut în horticultură, în legumicultură și să vedem per ansamblu ce am făcut. I-am auzit pe unii că se laudă cu atragerea fondurilor europene. Vreau să-i anunț că ei trebuie să se laude cu ce au făcut ei, nu cu ce au făcut alții. Degeaba se laudă acum cu fondurile, pentru că ei acum beneficiază de munca și proiectele făcute în 2009. Vom discuta despre roadele muncii din 2011 abia în 2014. Haideți să nu ne lăudăm cu ce au făcut alții. Plus de asta, trebuie înțeles, că ne-a ajutat Dumnezeu. Anul agricol este al lui Dumnezeu și al agricultorilor, în nici un caz nu este meritul nostru, al celor care guvernăm. Trebuie să ne uităm dincolo de ce înseamnă producția agricolă, că nu producția agricolă înseamnă meritul și atributul nostru, ci ceea ce facem acum pentru perspectiva dezvoltării satului românesc, al agriculturii și al fiecărui sector în parte. Dacă facem o analiză coerentă și obiectivă, eu vă spun că stăm foarte prost la toate capitolele. Inclusiv la producția vegetală, dacă mă întrebați pe mine, pentru că banii nu s-au dus la agricultori. S-au dus la cîțiva, cei care fac comerț cu cereale, intermediarii, marile companii, marii traderi internaționali care nu întotdeauna sînt români. Nici unul nu e român.

– Care sînt măsurile prin care se pot pune bazele unei dezvoltări viitoare?

Cel mai important în acest an e să definitivăm Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Ca să gîndim în perspectivă, ar trebui să facem o analiză clară a ce am făcut în anii de pre-aderare, unde sînt problemele, cum dezvoltăm fiecare sector, cum intervenim. Pentru că sînt anumite programe care nu merg. Le-am abandonat, luăm banii de acolo și le mutăm la alte programe care ar merge, dar nu ne întrebăm de ce-am mai făcut atunci acel program. Noi, în loc să vedem de ce nu merge, dacă a fost necesar sau nu, pur și simplu luăm banii de acolo. Sîntem la începutul lanțului trofic în privința asta, nu dezvoltăm decît chestiunea primară, nu vedem mai departe. Noi trebuie s-o luăm invers decît pînă acum. Spuneam pînă acum că facem o fermă și pe urmă vedem noi ce facem cu produsele de la fermă. Facem, cutare, vedem noi cum facem, facem o ciupercărie, vedem noi ce facem cu ciupercile. Ideea este să pornim de la cererile pieței. Nu să faci ceva pe care să te chinui după-aia să-l bagi pe piață. Din păcate nu există o piață, există oamenii care stau cu 3 ouă, 5 mere, roșii, vin și rachiu. Aici este problema capitalului: noi nu ne-am aplecat cu adevărat asupra ceea ce se întîmplă în realitate. Din acest punct de vedere și eu am ce să-mi reproșez. Poate am fost superficial, crezînd că sînt buricul pămîntului și dacă am făcut niște lucruri, știu tot. De fapt, ăsta e lucrul cel mai important pe care l-am cîștigat în campanie: m-a adus înapoi în satul românesc și realitățile lui.

Valentin BĂLĂNESCU