Mîncatul și bolile lui

Mîncatul îngrașă!

Românul mănîncă mult prin definiție. Și prost. O fi din cauza mîncărurilor grele care stau la baza moștenirii tradiționale sau, pur și simplu, e prea sărac să-și permită calitate în farfurie. Foarte rar ajunge la medicul nutriționist, iar acest lucru se întîmplă cînd deja sînt probleme grave, atît de sănătate, cît și fizice. Medicul nutriționist Manuela Olteanu ne vorbește despre dietele din reviste, despre mîncatul de sărbători și problemele de bulimie sau anorexie.

La cabinetul de nutriție ajung de obicei trei categorii de pacienți: cei care vin pentru frumusețe (au kilograme în plus și nu se simt bine în pielea lor), femei care vin după ce au născut și vor să revină la greutatea normală sau pacienți trimiși de medici pentru a ajunge la o greutate suportabilă și corespunzătoare pentru propria lor sănătate (fie îi trimite cardiologul, fie îi trimite ortopedul, de regulă). Foarte mulți sînt cei care au încercat o multitudine de diete, din reviste sau de pe internet, și nu au reușit să slăbească sau au reușit pe moment, iar după, au revenit la greutatea de dinainte.

Slăbitul din reviste și celebrul efect “yo-yo”

Toată lumea ține diete după ce le citește în reviste. Ce femeie nu a încercat măcar o dată în viață o cură de slăbire după ureche pentru a scăpa rapid de kilogramele în plus? Medicul Manuela Olteanu spune că unele sînt chiar bune, pentru că sînt făcute de nutriționiști, numai că “ei nu spun totul pînă la capăt pentru că trebuie să-și vîndă meseria”. Important este de știut că o dietă funcționează două, maximum trei săptămîni, după care nu mai are efect, chiar dacă persoana respectivă respectă întru totul regimul. “Metabolismul se adaptează la acel număr de calorii pe care l-a urmat cele două-trei săptămîni. După care, ajung la un platou și nu mai știu ce să facă. Atunci se apucă de mîncat în mod normal. iar în timpul acesta, celulele s-au adaptat să metabolizeze foarte puțin și tot ce este în plus se depune. Deci face mai mult rău decît bine”, ne spune doctorul.

De obicei, după dietă trebuie făcut și altceva înainte să dăm iama în mîncare. Este un program întreg, care ține cîteva luni bune. Depinde cît vrea omul să slăbească, de target-ul propus, cum s-ar zice. “Noi, de obicei, fixăm un target și îl urmăm. Ori ajungem la el, ori n-ajungem, important este să trecem la dietă de menținere. Dacă nu se trece pe dieta de menținere, apare efectul yo-yo. Se slăbesc 10 kilograme și se pun la loc 17. Multă lume nu știe acest lucru”, spune Manuela Olteanu.

Undeva în creierul nostru, printre atîtea, se află o zonă numită hipotalamus, creierul creierului, adică. Pe lîngă rolul ei de termostat (adică menține temperatura constantă a corpului indiferent de cea ambientală), are și rol de ponderostat, adică înregistrează o greutate a organismului și face tot ce poate să o mențină. De aceea, la orice dietă se slăbește, dar, fără menținere, hipotalamusul face tot ce poate ca organismul să revină la greutatea corporală pe care el o cunoaște și o recunoaște. Ca să înregistreze altă greutate corporală ca fiind fiziologică îi trebuie doi ani. “Noi trebuie să stăm la dietă de menținere doi ani. Sfaturi ca “mîncați iaurt light și brînză de vaci degresată” sînt cunoscute de toată lumea. Dar, după iaurtul light, de obicei românul intră în mîncăruri grele sau normale și acestea se depun de două ori ca la o persoană care nu a ținut o dietă”.

Nutriționistul – ultima soluție

“Oamenii vin greu la medicul nutriționist pentru că preferă de obicei să nu dea bani, să nu-i coste, chiar dacă-și fac rău singuri. Vin ca la stomatolog, într-o ultimă fază, cînd doare.” – Manuela Olteanu, medic nutriționist

Bărbatul fără burtă e ca berea fără alcool

Obiceiurile gastronomice ale rom=nului ar intimida celelalte neamuri. Spre comparație, francezii au un regim alimentar extraordinar și de invidiat, sînt rafinați în bucătărie, dar mănîncă cel mai puțin. La ei o friptură este străvezie. Italienii au șansa climei mediteraneene și a meniului aferent, iar asiaticii au mîncarea tradițională plină de pește și de fructe de mare. “Noi avem și o bucătărie defectuoasă, foarte grea. Se mănîncă enorm. Am avut un musafir care a suferit un infarct acum cîțiva ani și îmi povestea zilele trecute de cît de mîndru era de burta lui cînd era tînăr. Acum este nefericit pentru că i-a scăzut măreția burții din cauza dietei impuse de medic, a slăbit vreo 10 kilograme. Pentru el, și mulți ca el, burta este un simbol al bunăstării”, spune dr. Olteanu.

După sărbători, apă plată cu lămîie

Nutriționistul este primul la care se dă năvală după sărbători. “Vin din ce în ce mai mulți pacienți la nutriționist în această perioadă”, spune Manuela Olteanu, “Și foarte mulți vin după sărbători, în general. Este principiul “mă duc la nutriționist după Revelion, ca să mă pot îndopa pînă atunci”. Asta nu înseamnă că nu au venit chiar și în postul Crăciunului sau între Crăciun și Revelion. Cine este cu adevărat motivat și chiar vrea să facă ceva, vine oricum și oricînd. Dar, de obicei, amînă pînă după sărbători, să poată mînca în voia cea bună”. “Nici asta n-ar fi rău, pînă la urmă, dacă se conștientizează că trebuie făcut ceva. Este ca lăsatul de fumat. Lumea fumează mai mult atunci cînd se întîlnește la evenimente. Dacă te lași de fumat exact în ziua în care te duci la un botez sau la o nuntă, lăsatul de fumat e sortit eșecului. Ori, dacă trece acel eveniment social și știi că ai o pauză, începi să te lași de fumat și ai mai multe șanse. Așa e și cu dieta. Dacă vrei să intri la dietă înainte de Revelion, vine Revelionul, toată lumea face bunătăți, sînt puține șanse și trebuie să reziști la niște tentații fenomenale”, spune Manuela Olteanu.

Țigara și greutatea – mituri false

“Fumatul ajută prea puțin la slăbit. A fuma este o stereotipie, pînă la urmă. De cele mai multe ori, cine se lasă de fumat înlocuiește o stereotipie cu alta. Omul se duce direct la frigider. Înlocuiește fumatul cu mîncatul. Mîncarea îngrașă pînă la urmă, nu lăsatul de fumat.” – Manuela Olteanu, medic nutriționist

Înfometare după ora 18? NU!

Există o anumită repartiție a principiilor nutritive, pe diferite momente ale zilei. O felie de tort mîncată dimineața îngrașă mai puțin decît aceeași felie de tort mîncată seara. Fructele, mîncate seara, îngrașă. Dacă spune cineva “nu mănînc seara decît fructe”, ar trebui să știe că asta nu îi aduce decît kilograme în plus. “Iar ideea de “nu mănînc nimic după ora 18” este destul de greșită. Corect este “nu mănînc greu/ o anumită categorie de alimente/ nu stau la masă după 6 seara”. Se poate mînca o supă de legumă după ora 18, se poate bea un ceai. Nu e bine nici să ducem o dietă la extreme”, ne sfătuiește medicul.

“Monștrii” din spatele greutății corporale

La medicul nutriționist vin și oameni cu probleme deosebite de greutate, în special cele două extreme – bulimia și anorexia. Cei mai mulți sînt tineri, fete și băieți, în egală măsură. “Sînt copii care au avut la un moment dat probleme, au fost grași și care și-au fixat în creier că trebuie să slăbească. Apoi nu au mai știut să se oprească la timp. De obicei sînt copii foarte ambițioși. Toți erau de nota zece la liceu. Ambiția pe care o au în a învăța, au demonstrat-o și în a slăbi, motiv pentru care nu au mai știut să spună stop. Părinții sînt disperați. De aceea și apelează la un specialist. Au încercat întîi ei să-i convingă să mănînce, dar fără succes. Eu le dau o anumită listă, cam cum ar trebui să fie masa lor. Nu pot să le impun lucruri, pentru că ei refuză pur și simplu să mănînce. ~ncerc să-i conving că o masă sănătoasă, care să cuprindă toate elementele nutritive de care organismul are nevoie, nu îi îngrașă”, încheie medicul Manuela Olteanu.

Oana IOSUB-TOMA