NEMȚI înșelați de NEMȚENI

pietricica turism

Centrul de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Păstrăveni dispune de un pavilion central și 6 pavilioane mai mici (case). Pavilionul central cuprinde 12 garsoniere de tip familial, atelier pentru terapie ocupațională, săli de mese, grupuri sanitare moderne etc., în timp ce fiecare casă are 36 de locuri. Acestora li se adugă propria microfermă, hala pentru mașini agricole, blocul alimentar modern, terenul de sport și o serie de facilități pentru îmbunătățirea confortului termic.

Potrivit datelor valabile la nivelul anului 2008 (vezi „Constelația destinelor”, volum de memorialistică semnat de Mihai Hanganu, fost director al DGASPC Neamt – n.a.), valoarea investiției de la Păstrăveni se ridica -atunci! – la 82 miliarde lei vechi, din care 71,2 miliarde lei fonduri externe. Se adăugau dotări de peste 15 miliarde lei vechi și donații de aproape 42 miliarde.

În ultimii ani, acest centru a beneficiat de proiectul pompos denumit Reabilitarea și modernizarea Centrului de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Păstrăveni. Finanțarea a fost asigurată prin deja celebrul Program Operațional Regional (în cadrul Axei 3, Măsura 2) și a avut o valoare totală de 3.216.284,02 RON. Finanțarea nerambursabilă s-a ridicat la nu mai puțin de 2.647.526,84 lei! La prima vedere, n-ar fi nimic rău, însă noi am descoperit în spate o afacere locală, cu punte regională la ADR Nord-Est și binecuvîntare la ministerul Elenei Udrea în care ai noștri și-au bătut joc de nemți. Cum așa? Foarte simplu! Din 2001 există o convenție de cooperare germano-română în care e prevăzut și modul de luare a deciziilor în cadrul unui Curatoriu. Trupeții puși pe jaf ai lui Pruteanu și Ignatovici Lazăr numai grija asta n-au avut-o. Altfel spus, Curatoriul e bun cînd nemții au ceva de adus; cînd trebuie să le ceri acordul, nici o șansă de respect. Drept este, o avertizare asupra situației de la Păstrăveni o primisem în toamnă din partea unui… absolvent al Liceului Petru Rareș, în prezent membru al Curatoriului, Franz Schullerus pe numele său. Confirmarea a venit în decembrie, cu ocazia vizitei efectuate la Păstrăveni de Barbara Stamm, președintele Parlamentului Bavarez. A trecut aproape o lună de atunci… (Mesagerul de Neamț)

Bomba cu efect întîrziat e în acte

 Nu este deloc exagerat să considerăm că relațiile oficial germano-române sînt puse în pericol de prezidentul Vasile Pruteanu, răstălmăcitoarea de legi Mihaela Ignatovici Lazăr și trupa lor cea imună la rigorile legii. Centrul de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Păstrăveni este serviciu de interes public aflat în directa subordine a Consiliului, nu a Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului. În aceste condiții Pruteanu, Ignatovici & Co erau obligați să respecte cele prevăzute în Convenția de Cooperare germano-română încheiată în 2001 între Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Sănătății și Familiei și Inspectoratul pentru persoane cu handicap Neamț, ca parte română, și Reprezentanta Guvernului Bavariei pentru România și Bayerischen Kinderhilfe Rumanien e.V. (Asociația bavareză pentru ajutorul copiilor din România), reprezentînd partea germană (vezi facsimil ).

Scopul convenției este clar ca lumina zilei: „Părțile contractante colaborează în vederea realizării unor țeluri sociale și medicale în domeniul sprijinului umanitar pentru România. Unul din obiectivele cooperării este îmbunătățirea condițiilor din domeniul recuperării copiilor și tinerilor cu handicap din Centrul pilot (…) din Păstrăveni”.

Pentru realizarea proiectelor comune, părțile au convenit să înființeze un Curatoriu ale cărui decizii au caracter obligatoriu. Pînă la a vedea ce-i cu acest curatoriu, două amănunte: 1. la originea convenției din 2001 se afla o alta din 1998; 2. după data aderării României la UE, nu a fost nevoie să se schimbe nici o virgulă din Convenție.

În privința acestui Curatoriu (vezi facsimil 2), în componență intră un număr egal de reprezentanți din partea română și cea germană. Rețin atenția, pentru partea română, Episcopul catolic al diocezei Iași și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. În total 10 persoane, ceea ce-a determinat partea germană ca dintr-un foc să „echilibreze” cu 6 membri numiți de către reprezentantul sau reprezentanta „Guvernului Landului liber Bavaria pentru România”. Deciziile se iau cu o majoritate de 2/3 din voturi, iar la fiecare 2 ani se alege un președinte și doi adjuncți care constituie Comisia de lucru.

Facsimil nr. 2

În privința atribuțiilor acestui organism „pentru sprijinul umanitar în domeniul social și medical”, litera Convenției e limpede (vezi facsimil ).

Iată-le pe cele două pe care partea nemțeană le-a călcat în picioare:

-Verifică folosirea și respectarea scopului pentru mijloacele puse la dispoziție de către partea germană.

–   Colaborează cu toate autoritățile competente și cu persoane juridice sau fizice pentru îndeplinirea atribuțiilor.

De aici mai departe, spusele lui Joseph Eichert capătă altă încărcătură, altă dimensiune.

 Un salut din 2003

 „Cînd am vizitat în 1990 pentru prima dată căminul-spital pentru copii cu handicap de la Păstrăveni m-a cuprins groaza și o milă profundă pentru nenorocirea de nedescris pe care am întîlnit-o. (…) Copiii care stăteau pe atunci apatici în paturile lor murdare, copii agresivi legați de paturile lor, copii înfometați și înghețați s-au transformat în acei copi care astăzi pot rîde și cînta deși suferă de un handicap, în copiii care se joacă și aleargă pe afară, în copiii care își găsesc satisfacția în activități din atelierele și gospodăria anexă. Centrul de la Păstrăveni a devenit pentru ei toți un adevărat cămin, pe care dorim cu orice preț să-l păstrăm ca atare.

Pentru a continua consecvent ceea ce am realizat, am construit «pavilionul central» care va fi predate. În el se găsesc bucătăria centrală, spații pentru terapie, birouri și spații de depozitare, o sală de festivități. Această sală, precum și spațiile sanitare prevăzute cu căzi de baie, dușuri și toalete sînt puse la dispoziție și localnicilor, în special a cetățenilor mai în vîrstă. (…)”

Barbara Stamm

Centrul pilot de recuperare a persoanelor cu handicap – Păstrăveni

Pavilionul central – inaugurat în 2003

 O selecție de date tehnice, date despre firmele executante, despre planificarea și supravegherea lucrărilor, la care avem acces grație rigorii și transparenței nemțești, spune multe. Mai ales în condițiile în care datele despre Reabilitarea și modernizarea Centrului de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Păstrăveni, proiectul de peste 32 miliarde lei vechi care a scandalizat reprezentanții bavarezi, sînt bine dosite.

 

Cost total                                                                              1.500.000 Euro

Durata construcțiilor                                                         16 martie 2002-4 aprilie 2003

Suprafață teren                                                                  82.465,70 mp

Nr. Nivelelor                                                                        3

Suprafața unui nivel                                                          1.888,27 mp

Suprafața utilă                                                                    1.652,24 mp

Antreprenor                                                                        Asociația „Bayerischen Kinderhilfe Rumanien e.V.”

Președinte                                                                            Prof. Dr. Wolfgang Schramm

Președintele Curatoriului                                     Barbara Stamm, Ministru de Stat (la acea dată – n.red.), Reprezentantă pentru România a Guvernului Bavariei

Responsabil construcție                                       Av. Winfried Birkner

Planificare generală și coordonare proiect     ing. Josef Eichert

 În privința firmelor executante și a furnizorilor, treaba a fost făcută doar de firme germane, cu excepția subsolului, a spațiilor verzi, căilor de acces și a lucrărilor de faianțare unde am descoperit o firmă din Piatra Neamț și una din Iași.

Barbara Stamm – diplomație, eleganță, detașare

Barbara Stamm (n. 29 octombrie 1944, Bad Mergentheim) este un important om politic german, cu activitate desfășurată preponderent în landul Bavaria. A început cu activitățile de tineret, a fost și consilier local la Wurzburg pînă în 1987. A activat în cadrul unui singur partid, Uniunea Social Creștină, partid cu specific și reprezentare bavareză. Alte repere: 1976 – membru al Parlamentului Bavariei; 1987-1994 – secretar de Stat în Ministerul Bavarez pentru Muncă și Ordine Socială, Familie, Femei și Sănătate; după 1990 – reprezentantă a Guvernului Bavarez pentru ajutorarea României; 1994-2001 – Ministru de Stat la Ministerul Bavarez pentru Muncă și Ordine Socială, Familie, Femei și Sănătate. În prezent este președinte al Parlamentului landului Bavaria.

-În dialogul și parteneriatul cu CJ Neamț au existat sincope sau drumul a fost presărat cu flori?

-Nu a fost presărat cu flori, dar ne-am dat silința să găsim soluții comune. Sînt convinsă că acesta este lucrul cel mai important, să se vadă întotdeauna țelul care l-am urmărit peste tot. Acesta este viitorul celor 200 oameni. Pentru a se ajunge la acest țel, important este ca părțile să se apropie. Au existat perioade cînd contactul cu județul a fost foarte intens și fructuos. Desigur, au fost și perioade mai grele în care pașii au fost mai înceți, dar ne-am apropiat. Pînă la urmă, întotdeauna am găsit soluții comune.

 –În acest centru, în ultima vreme, a fost derulat un proiect de circa 800.000 euro. Sînteți mulțumită de proiect, de calitatea execuției ?

-Noi avem un arhitect care face parte din grupul nostru și este membru pentru partea germană. El vă poate da relații mult mai exacte. El știe unde sînt deficiențe și unde sînt lucruri bune. Este foarte important pentru noi să se mențină substanța, clădirile, deoarece, în acest centru, s-au făcut investiții de milioane de euro din partea germană, prin landul Bavaria. Bani bugetari și donații. Din acest motiv, noi sîntem foarte atenți ca aceste investiții, realizate de partea germană, să se mențină.

 –Ce proiecte aveți, în continuare, pentru Păstrăveni?

-Să menținem calitatea Centrului, să dezvoltăm și să promovăm tinerii din Centru, să aibă plăcerea vieții.

Dimensiunile înșelăciunii

  • interviu de groază cu Joseph Eichert

 * CJ Neamț nu a cerut acordul partenerilor germani în legătură cu proiectul finanțat prin Programul Operațional Regional * informarea nemților s-a făcut în bătaie de joc * nici astăzi nu au cunoștință despre costurile reale ale lucrărilor * inițial, scurgerea de pe acoperișuri ducea nicăieri, iar ferestrele nu se puteau rabata * sînt și multe alte nereguli privind înlocuirea a ceea ce era nou doar de dragul de a se da de lucru unor constructori *

 

Inginerul Joseph Eichert este de loc din Timișoara. A fost „arhitectul” pavilionului central, dar și al altor lucări începînd cu anul 1999.

 –Din informațiile pe care le deținem, partea germană ar fi cheltuit aici 71 miliarde lei vechi, cam 2 milioane euro….

Este mai mult de 2 milioane euro. Pavilionul central a costat cam 1,8 milioane euro, plus casele, care ajung la 4-5 milioane euro.

 –Partea română cît a investit?

-Numai la casa nr. 6, cam 200.000 de euro, în total.

 –Aminteați de două proiecte derulate de partea română.

-În ultimii doi ani s-a mai investit de către partea română în două proiecte – unul, finanțat de UE, a constat în amenajarea caselor 1-5. Asta înseamnă amenajare completă la casele 1-3 și acoperișuri și ferestre la casele 4-5. A mai fost un al doilea proiect, care nu a fost finanțat de UE, ci de București (prin Ministerul Mediului -n.red.).

 -Stiți ce valoare a avut primul proiect?

-Nu știu nici o valoare. Ambele proiecte au fost făcute de CJ Neamț, mie mi s-au arătat numai devizele, dar fără preț! Eu nu știu ce s-a plătit sau ce s-a executat din proiect. Eu am văzut doar niște devize, fără preț, la care am luat o atitudine scrisă, în care am scris județului care este părerea mea. Nu am primit răspuns din partea județului. Eu am inițiat și o întîlnire la fața locului cu proiectanții, dar ea nu a avut loc. Totuși, noi am insistat, am fost de mai multe ori aici cînd au demarat lucrările și am cerut să se schimbe unele lucruri care au fost prinse în proiect.

 –Aveți niște exemple convingătoare?

-Un exemplu a fost canalizarea pluvială. În proiect, acoperișurile nu erau prevăzute să fie legate de canalizare. Erau făcute să se scurgă apa liber. Noi nu am fost de acord. Totuși, pînă la urmă, dirigintele de șantier, care a fost aici, a ținut cont de solicitarea noastră. În rest, mi s-a spus că nu poate să schimbe, este un proiect făcut de un proiectant, trebuie executat așa cum a fost aprobat. Aici a fost greșeala, noi trebuia să fi fost consultați, era bine dacă aș fi fost consultat înainte de a se aproba proiectul.

 –În curatoriu, cu atîtea instituții , personalități ale județului și din țară nu s-a discutat?

-Nu am fost consultați…

 –De ce?

-Probabil au spus că partea română plătește sută la sută cofinanțarea ce-i revine și o face fără să ne întrebe.

 –Dacă nu s-a respectat înțelegerea și partea germană nu și-a dat acordul, măcar v-au informat ai noștri despre ce se întîmplă?

-Noi am fost informați, dar prea tîrziu, după ce a fost aprobată lucrarea. Am înțeles că regulile UE nu permit schimbarea proiectului. Asta este problema: noi am fost informați abia după ce proiectul a fost aprobat.

 –Considerați că este un gest mai puțin elegant din partea CJ Neamț, lipsit de diplomație, în condițiile în care partea germană a investit milioane de Euro?

-Elegant ar fi fost să ne anunțe și să stăm de vorbă cu proiectantul. Am înțeles că a fost un proiectant de la Iași, m-am întîlnit cu el la Iași și am stat de vorbă o jumătate de oră. I-am spus care sînt problemele, a spus «Da, da!», dar n-a făcut nimic! A spus că nu poate să schimbe proiectul.

 –Poate partea română să facă un alt proiect pentru a se corecta anomaliile?

-Da. Si acum au mai corectat, au montat la casa 1 ferestre care se deschid, dar nu se rabatează! Este un lucru care nu se poate. În proiect a fost scris numai fereastră. Cum se deschide nu a fost pus…

A fost după aceea o soluție și s-a putut constata că acum se deschid. Anul acesta am înțeles că s-a corectat. S-au făcut și rabatabile, dar după ce am revenit noi și am insistat. Nu pot să spun nimic despre cît a costat, pentru că ce s-a decontat sau ce nu s-a decontat nu am fost consultați și nu știu.

 -Stiți cine a cîștigat licitația, cine a executat lucrarea?

Nu. A fost o firmă aici și un diriginte, dar nu știu dacă lucrarea a fost în subantrepriză. Nu cunosc și nu pot să spun nimic. Încă o dată, județul a fost cel care a condus lucrarea. Fiindcă a asigurat cofinanțarea, nu a găsit de cuviință să ne implice încă de la început. Aici a fost greșeala mare.

 –În aceste condiții, relațiile dintre cele două părți s-au răcit cumva?

-Nu. Eu am spus că la casele1-2-3, la care s-a făcut izolație și asta este foarte bine, mai trebuiau făcute și alte lucruri: încălzirea, calorifere, instalație electrică și băile. Nu sînt făcute. Dacă primești o casă și faci o remediere generală, faci totul! Asta am făcut și în scris la județ. Am scris ce să se facă, dar nu s-a făcut. Izolația tavanului, de pildă, a fost făcută de noi cu cîțiva ani înainte, era nouă! Puteau să ia banii alocați pentru schimbarea a ce era nou și să se folosească pentru  instalații, dar ni s-a spus că nu se poate. La noi, în Germania, devizele se fac mult mai exacte. Trebuie făcute planuri de detalii, cu poziții exacte în deviz. A fost superficial făcut. În Germania nu se fac așa și nu se admite. În momentul cînd sînt banii statului, trebuie descris și făcut cît mai exact. Eu nu cunosc legile din România și cum trebuia făcut aici.

 –Dacă UE este atît de riguroasă, de ce n-a intervenit?

-Aici nu pot să-mi spun părerea. Dacă eu nu cunosc cît a costat, eu nu pot să spun nimic. Nu știu cît a costat un metru pătrat de izolație și nu pot să fac nici o declarație pentru că nu știu. Eu am făcut un demers scris la președinte (Vasile Pruteanu – n.red.), am expus punctele mele de vedere, cum văd eu situația și cum trebuie făcut. Unele s-au rezolvat, unele nu s-au rezolvat, însă nu am primit un răspuns în scris. Cel mai important acum: de ce nu se fac baile, instalatia electrica, iar casele să fie gata? Acum, caloriferele sînt vechi, ruginite, noi le-am adus acum 15-20 de ani. Ni s-a spus că se face un alt proiect.

 –Cînd se va face?

-Nu știu cînd, asta este situația. În plus, proiectul cu panouri solare nu funcționează. Ei au tras o conductă și s-au legat la instalația noastră. Eu am rugat să nu facă nimic fără aprobarea noastră fiindcă noi am adus din Germania boilerele, cazanele. Partea română nu ne-a dat nici un euro, noi am plătit tot. I-am rugat să mă anunțe, dar proiectul așa cum este nu poate să funcționeze. Am stat de vorbă cu proiectantul, am făcut adrese și în scris, și ni s-a spus că nu se va face pînă nu se discută și cu mine. Am venit aici două luni mai tîrziu iar proiectul a fost, totuși, făcut! Dar nu funcționează nici la ora actuală! Am adus un inginer din Germania, a făcut o ședință, a spus ce trebuie făcut ca să funcționeze, dar nu va putea alimenta toate casele, ci numai o parte. Am primit, totuși, răspuns de la președinte și ni s-a spus că se va interveni acolo. Noi am spus să se ia aceste panouri și să se împartă pentru fiecare casă în parte. Atunci, randamentul este mare. Agentul termic vine direct de sus. Avem acum circa 600 metri de conductă și se pierde căldura.

 –Conductele sînt izolate?

-Ale noastre, da! Ale lor, nu știu! Ei au pus o conductă, iar proiectul nu funcționează. {i astăzi am spus: noi ajutăm și la instalație…

 –Cînd este vorba de prostie, mai ajutați?

-Așa ceva nu pot niciodată, să fie clar! Eu nu pot să spun mai mult, pentru că nu știu ce-au făcut. Eu am avut numai o descriere și un extras de materiale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.