Neologisme rare
Mi-am îngăduit să-mi exprim, în mai multe rânduri, părerea despre fenomene lingvistice uzuale, inclusiv despre neologisme, definite fie „cuvinte pătrunse în limba română, începând cu prima jumătate a sec. al XIX-lea”, fie „cuvinte noi, pătrunse din limbile străine”.
Se apreciază că româna actuală dispune de circa 40 000 – 50 000 de neologisme, din totalul de circa 150 000 – 160 000 de cuvinte câte ar exista în lexicul nostru. Așadar, neologismele au îmbogățit și îmbogățesc considerabil vocabularul românesc, influențele cele mai puternice fiind cele venite din: italiană (acont, agenție, anticameră, casier, bancă, fisc, valută, capodoperă, contabil, paparazzo, pizza, spaghete), germană, mai ales, în Transilvania (bliț, boiler, bomfaier, bormașină, crenvurșt, diesel, fasung, foraiber, gater, șalter, rucsac).
Indiscutabil, începând cu mijlocul sec. al XIX-lea, cea mai puternică influență exercitată, până în 1990, asupra lexicului românesc, rămâne cea franceză (automobil, abilitate, academie, accepție, accident, amendă, a asambla, a compila, concesie, cozeur, a devaliza, devoțiune, disertație, disident etc).
Pentru că tot discutăm despre influența franceză asupra lexicului românesc, vom stărui ceva mai mult asupra unor cuvinte franțuzești de dată ceva mai recentă, cu o frecvență cu mai mult sau mai puțin redusă, în comparație cu cele menționate mai sus, între care: afabil „binevoitor”, „cordial”, „tandru”, „afectuos” (I-a răspuns afabil solicitărilor sale); aferat „care este sau pare copleșit de treburi” (Funcționarul de la ghișeu i-a spus aferat să revină a doua zi), a aflui „a se deplasa către un punct; a se îmbulzi” (Manifestanții au afluit către Calea Girocului); a inflige „a pedepsi” (Instanța îl va inflige pe măsura faptelor sale), a influa și a influi „a influența” (Mediul natural influează starea de sănătate a fiecăruia; Sunt multe lucruri care influiesc viața omului); celeritate „iuțeală”, „repeziciune” (Schimbările climatice se produc cu celeritate); insidios „perfid, viclean” (Cuvintele sale insidioase nu mai surprind pe nimeni); imbroglio (termen de origine italiană, folosit în piesele cu intrigă foarte încurcată) „încurcătură” (În politica românească, de când se știe, totul este imbroglio).
De foarte puțină lume sunt cunoscute cuvintele rebarbativ și ritos, cel dintâi însemnând „respingător, aspru, urât, neplăcut” (Nu folosește nimănui când se vorbește în termeni rebarbativi), iar ritos (termen neo-grecesc) înseamă „categoric, hotărât, ferm, deschis” (Unii își permit să vorbească ritos).
Tot așa, intempestiv înseamnă „produs pe neașteptate, la timp nepotrivit; neașteptat și nedorit” (Intempestiv, vântul a spulberat totul), pernicios înseamnă „dăunător, nociv” (Întrebarea lui era pernicioasă), iar poltron înseamnă „fricos, laș” (Cei care stăteau de vorbă erau, de fapt, poltroni).
Încă alte cuvinte sunt folosite cu o frecvență ceva mai mare: paliativ „soluție, măsură trecătoare” (Tratamentul recomandat a rămas un paliativ); salutar „salvator” (Intervențiile portarului au fost salutare); scolastic „rupt de realitate” (Manualele scolastice nu folosesc la nimic); mutual „care se face în mod reciproc” (Între cele două părți s-a încheiat un acord de ajutor mutual); pedigri „genealogia unui animal” (Fiecare dintre câinii prezentați în competiție avea câte un pedigri valoros); modic „modest ca valoare” (Pentru munca lor, unii primesc salarii modice); parcimonie „avariție, zgârcenie, economie foarte riguroasă” (Dădea cu parcimonie din avutul său); sempitern „veșnic, nepieritor” (Natura sempiternă a inspirat capodopere literare); lubric „obscen” (Gesturile lubrice dezonorează); marasm „stare de decădere morală” (Nu se poate trăi la nesfârșit în marasm); mefiență „neîncredere” (Ascultau cu mefiență promisiunile făcute).
Nu este un secret pentru nimeni că astăzi pătrund masiv în lexicul nostru cuvinte englezești, unele dintre acestea intrând în uzul curent, nemaiavând nevoie de traducere: advertising „publicitate”, agreement „acord”, audit „inspecție, control”, bodyguard, brand, broker, cash, casting, charter, copywright, cool, dealer, discount, consulting, exit-poll, gadget, hacker, holding, jacuzzi, jeep, a involva „a implica, a introduce”, laptop, lobby, look, online, rating, shopping, talk show, target etc.
Nu există îndoială că încă multă vreme de aici înainte limba română va mai avea nevoie de împrumuturi lexicale din alte limbi, dar ar fi de dorit să rămână „împărăteasă la ea acasă”.
Prof. Gheorghe ȚIGĂU