Duminica Sfintei Cruci

Într-un manuscris de la Ierusalim, din secolul XIII-lea d. H., prăznuirea Crucii, din a treia duminică a Postului Mare, se intitula ”Praznicul celei de a treia închinări a Crucii”. El completa sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci din 14 septembrie, care comemora descoperirea sa de către Sfânta Elena, și cea a procesiunii Crucii din 1 august, care amintea victoria împăratului Heraclie asupra perșilor și întoarcerea Sfintei Cruci la Ierusalim, în anul 630 d.H.

Duminica Sfintei Cruci, a treia din Postul Mare, prezintă o particularitate liturgică deosebită. Este vorba de o rânduială prin care se cinstește în mod deosebit Sfânta Cruce. Această rânduială este asemănătoare cu cea care avea loc odinioară în Ierusalim și Constantinopol, în Vinerea Mare. Mai înainte de începerea slujbei, Sfânta Cruce este împodobită cu flori și ramuri verzi și este așezată pe Sfânta Masă. La momentul potrivit, ea este scoasă spre închinare în mijlocul bisericii. În cadrul slujbei Utreniei, la sfârșitul doxologiei mari, când strana cânta ”Sfinte Dumnezeule”, preotul cădește Sfânta Cruce, o ridica in dreptul frunții și iese din Sfântul Altar pe ușa dinspre miazănoapte. Ajuns în fata Ușilor Împărătești, el zice: ”Înțelepciune! Drepți!” Apoi, se întoarce spre credincioși și revine în mijlocul bisericii, unde așază Sfânta Cruce pe analogul așezat din vreme sub policandru.

Buna Vestire, cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului

Buna VestireBuna Vestire sau, popular, Blagoveștenia (termenul slav corespunzător celui de Buna Vestire) este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a oscilat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, precum cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie. Părintele profesor Ene Braniște susține că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II-lea (681-683 d.H.).

Inițial, a fost doar o sărbătoare locală, fiind denumită Sărbătoare a așteptării Nașterii Dom­nului. Începând cu secolul XI d.H., data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci.

Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare. Este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.

Tradiții creștine – Blagoveștenia

Unele femei fac în dimineața acestei zile foc în ogradă, înaintea ușii, și pun alături pâine, sare și apă, ca să se încălzească, să mănânce și să bea apă îngerii. Pâinea și sarea o dau mai apoi de pomană.

Cei mai mulți români din Bucovina cred că, începând cu Buna Vestire, va fi mai cald și mai frumos, de aceea se urcă ciobanii în ziua aceasta pe stogul de fân și amenință cu toporul asupra iernii, ca să fugă, că iarba-i înverzită și ei au acum unde-și paște oile.

Tradițiile mai vechi lăsau țăranii ca, în ziua de Buna Vestire, să-și poată ara pământurile, însă nu este indicat să le și semene, dacă nu vor ca păsările cerului să se năpustească asupra boabelor de pe spice.

Ziua cucului

Ziua cuculuiBuna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului.

Bătrânii spun că în această zi cucul cântă prima dată în noul an, vestind primăvara.
Dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău. De aici și zicala: ”Cucu-n spate mi-a cântat/ Și moartea m-a săgetat!”

Un alt obicei era ca, în această zi, să se numere de câte ori cucul își cântă numele. Numărul reprezenta anii pe care îi mai avea de trăit cel care asculta. Toți oamenii așteptau să audă cucul cântând. Era nevoie ca trei condiții să fie îndeplinite de cel care îl asculta: să aibă banii la el, să nu fie flămând și să nu fie supărat.

 Ursita cucului

Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: ”Cucule voinicului/ Câți ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?” Dacă se întâmpla ca, după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, flăcăii și fetele se așteptau ca abia peste un an să se căsătorească. Dimpotrivă, dacă el tăcea, însemna că se va face o căsătorie grabnică.

Craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, pentru ca flăcăii să nu le ocolească.

Cucul tămăduitor de… boala iubirii

În unele zone din țară, cei care sufereau din dragoste, pentru că persoana iubită îi ignora, foloseau următorul leac: se ungeau cu untură de cuc în dreptul inimii. Bătrânii ne amintesc de prognoza vremii din ziua Bunei Vestiri. Astfel, după cum va fi vremea de Blagoveștenie, așa va fi timpul și în zilele Sfintelor Paști. După cum va fi vremea în fiecare sfert de zi (șase ore) din Ziua Cucului, așa se va prevesti pentru fiecare anotimp al anului.

 Tradiții spirituale creștine – Soborul Sf. Arhanghel Gabriel

Pe 26 martie, calendarul creștin-ortodox menționează Soborul Sf. Arhanghel Gabriel. Motivul fixării în această zi a sărbătorii menționate de către Biserica Creștină ar fi, se pare, celebrarea Mesagerului Divin care i-a dus mesajul Tatălui Ceresc Sfintei Fecioare Maria: că va naște pe Mesia. Sfânta Scriptură menționează și alte intervenții ale Sf. Arhanghel Gavriil.

Tradiția creștină îl identifică pe el ca fiind îngerul care l-a însoțit pe Moise în pustie, în perioada când acesta a scris Cartea Facerii. În Luca 1, Gavriil îi apare mai întâi lui Zaharia, tatăl Înaintemergătorului Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul. Adesea, se consideră că tot Gavriil a fost îngerul care a vestit nașterea Maicii Domnului părinților Ei, Ioachim și Ana. Sf. Arhanghel Gabriel i-a apărut în vis Dreptului Iosif, logodnicul Fecioarei, spunându-i că sarcina Mariei era într-adevăr minunată și că trebuia să o ocrotească și să aibă grijă de Ea si de Pruncul Sfânt. Arhanghelul Gabriel a fost cel care a vestit omenirii acestei planete despre Întruparea Fiului de Dumnezeu Iisus Hristos. Tot Gavriil a fost cel care a vestit Învierea Domnului Femeilor Mironosițe, la mormânt.

Există și o proorocire despre acest Arhanghel, făcută de Sf. Apostol Ioan. Arhanghelul Gabriel va fi cel care va vesti A doua Venire a Domnului, suflând într-o trâmbiță.

 Îngerii purtători de viață pură

Textele antichității îl descriu pe Sf. Arhanghel Gabriel ca făcând parte din Ierarhia Îngerilor, denumită Kerubim (Îngerii purtători de Viață pură). El, practic, este coordonatorul acestei Ierarhii Îngerești.

Numele lui Gabriel semnifică, în ebraică, ”Dumnezeu este forța mea”.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *