Un potențial client pentru ANI: Ionel Arsene

Ionel Arsene a apărut practic de nicăieri în politica nemțeană. Cel care l-a susținut inițial, Cristian Liciu, a dispărut cu tot cu televiziunea lui și a lăsat în urmă un politician căruia nimeni nu-i dădea șanse de afirmare. În foarte scurt timp, el a dovedit că și-a însușit perfect toate apucăturile esențiale ale clasei politice și a devenit o vedetă, în adevăratul sens al cuvântului. A ajuns președinte de organizație județeană, cu sprijinul veteranilor Ioan Chelaru și Ioan Munteanu, care au văzut în el un paratrăsnet ideal într-un județ condus autoritar până nu demult de Gheorghe Ștefan și cu un președinte de Consiliu Județean precum Culiță Tărâță.

Ascensiunea rapidă a lui Arsene nu l-a prins suficient de pregătit și pentru amănuntele vieții politice, care, de cele mai multe ori, fac diferența. De aici i s-au tras mai multe neajunsuri, care se pot solda cu încheierea prematură a unei activități parlamentare, oricum lipsită de substanță, dacă facem abstracție de vorbele goale. O simplă căutare în legătură cu numele lui Ionel Arsene (fără a lua în seamă articolele referitoare la activități extraparlamentare) aduce în față un faliment răsunător și considerat de anumite publicații ca fiind cel puțin dubios, dar și donații consistente la PSD, în condițiile în care veniturile sale, cu tot cu familie, nici măcar nu se apropie de nivelul cheltuielilor. Din acest motiv, o instituție precum Agenția Națională de Integritate ar putea avea de lucru, făcând o analiză cu materialul clientului, adică pornind de la declarațiile de avere și de interese ale lui Ionel Arsene.

2012: venituri de 3 ori mai mici decât cheltuielile

Bunăoară, potrivit declarației de avere depusă în anul 2013 pentru anul 2012, el a obținut un venituri din 2 surse: 1.566 lei de la Camera Deputaților și 9.658 lei de la firma Rotercom Prestige. La aceste sume, s-au adăugat veniturile soției – 10.536 lei, de la aceeași firmă. Totalul este, deci, de 21.760 lei (217.600.000 lei vechi), pentru că alte surse de venit nu sunt declarate.

În privința cheltuielilor, se înregistrează o donație făcută către partid: 33.000 lei, dați în două ture (mai și octombrie 2012). Donație înregistrată în Monitorul Oficial al României, nr. 177/01.04.2013, instituție care nu poate fi suspectată de lipsă de acuratețe în privința datelor, întocmai ca declarația de avere a deputatului de Neamț. Tot la cheltuieli se înscriu ratele la creditele declarate oficial de Ionel Arsene: 180.000 de euro la BCR, 62.000 RON și 5.000 euro la BancPost. La o rată de doar 500 euro/lună, deși s-ar putea să fie mult mai mare, rezultă măcar 27.000 de lei cheltuială doar la această rubrică. Rezultă, totodată, că veniturile deputatului Ionel Arsene sunt de 21.760 lei, iar cheltuielile de măcar 3 ori mai mult.

2,2 milioane de lei împrumut fără justificare în venituri

În 2012, Ionel Arsene a depus 2 declarații de avere, în context electoral. În prima declarație, Ionel Arsene a câștigat 8.780 lei ca administrator al Rotercom și 1.756 lei ca director Rotercom Prestige. Exact aceleași sume le-a câștigat și soția sa, din aceleași funcții, dar inversate societățile. Alte venituri nu mai apar. În octombrie 2012, Ionel Arsene depune o nouă declarație de avere, în care apare, strâns legat de falimentul Rotercom SRL, un împrumut în nume personal către această firmă, în valoare de 2.263.283 lei, o sumă imensă, având în vedere veniturile declarate anterior de Arsene (în 2008, în 2012 și în 2013). De nicăieri din declarație nu se întrevede vreun venit sau altă sursă de bani care să poată justifica faptul că Arsene și-a împrumutat firma cu atâția bani. Iar dacă aceste justificări nu există, se poate vorbi despre un declarații de avere care cuprind date ce nu corespund realității sau care au fost introduse cu un anumit scop. Când a câștigat acești bani, cum i-a împrumutat firmei, cum a fost contabilizat împrumutul, sunt întrebări la care doar instituțiile abilitate ale statului pot da un răspuns.

Un împrumut pentru un faliment curat

Firma Rotercom SRL Grumăzești, administrată și împrumutată de Ionel Arsene, a avut parte de un faliment în urma căruia statul român, bănci și creditori, alții decât Arsene însuși, au suferit pabuge majore. Se poate spune că elementul cheie a fost tocmai împrumutul din declarația de avere sus-menționată, care i-a creat lui Arsene premisele de a scăpa de răspunderea personală patrimonială. Practic, în felul acesta, administratorul care a băgat firma în faliment a beneficiat, înscris în tabelul creditorilor, de peste 40% din totalul creanțelor. Asta în condițiile în care, ciudat sau nu, actele firmei nu au fost predate administratorului judiciar decât cu poliția. Creditor de frunte fiind, administratorul Arsene a putut controla foarte ușor Adunările Creditorilor și s-a putut numi chiar președinte al Comitetului Creditorilor. Astfel, nu s-a mai ținut cont de solicitarea Finanțelor pentru atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului Ionel Arsene, pentru că s-a opus… creditorul Ionel Arsene. Situația a fost ușor acceptată și de administratorul judiciar, și în felul acesta a fost denaturat tabelul creditorilor. Judecătorul sindic a acceptat ușor, și el, că au fost convocate două adunări ale creditorilor și că ambele au fost lipsite de cvorum. Practic, falimentul Rotercom pare unul de manual: o firmă ia împrumuturi bancare, gajează pentru ele cu niște proprietăți (supraevaluate, după cum a declarat chiar dl. Arsene în repetate rânduri), apoi urmează o cerere a unui creditor pentru recuperarea banilor și se ajunge la faliment. În paralel, ia naștere o nouă societate, Rotercom Prestige SRL, cu același obiect de activitate, care duce mai departe tradiția meșteșugărească a familiei în timp ce prima societate a decedat legal, lăsând în urmă pagube doar pentru cei care au avut curaj și încredere să-i acorde împrumuturi sau pentru cei care n-au reușit să-i colecteze taxele și impozitele.

În concluzie, putem spune că Ionel Arsene este un politician perfect adaptat realităților politice românești.