Mănăstirea Tazlău – singura ctitorie a lui Ștefan cel Mare aflată în ruină

„Am avut bani alocați, dar ni i-a luat stareța aia bărbătoasă de la Agapia”, declară primarul Constantin Machidon

 În fiecare an, Ministerul Culturii contabilizează sec zeci de monumente incendiate, jefuite sau ruinate, dar, dincolo de cifrele reci, nu se face nimic. Politicile publice în materie de monumente nu există, iar oamenii continuă să se adune cu același entuziasm în jurul ideii de a ridica o biserică nouă, în vreme ce lăcașurile de cult de sute de ani, casele memoriale, conacele, picturile se degradează și dispar. Fără exagerare, am putea spune că Statul român stă de ani buni tolănit în fața istoriei. Vreme de un deceniu, între 1990 și 2000, nici măcar nu am avut o lege a patrimoniului, după ce Iliescu a abrogat-o pe cea veche. A fost perioada în care s-au constituit marile colecții, când s-a furat masiv, când ne-am dus istoria peste hotare, bucată cu bucată. Abia când Europa ne-a tras de mânecă, în 2001, am făcut o lege, care nici aceea nu se aplică așa cum ar trebui.

Monumente istorice

• Biserica ”Nașterea Maicii Domnului, sat Tazlău; comuna Tazlău 1497, adăugire pridvor 1596
• Ruine palat, ruine beci, ruine trapeză sat Tazlău; comuna Tazlău sec. XVI
• Turn clopotniță sat Tazlău; comuna Tazlău sec. XVI
• Turn de pază sat Tazlău; comuna Tazlău sec. XV, adăugiri sec XVIII
• Zid de incintă sat Tazlău; comuna Tazlău sec. XV
• Mănăstirea Tazlău sat Tazlău; comuna Tazlău, Str. Ștefan cel Mare 188 sec. XV-XIX
• Monumentul Eroilor din războiul 1916-1918 sat Tazlău; comuna Tazlău Str. Ștefan cel Mare 130, 1925

 Situri arheologice

– Mănăstirea medievală de la Tazlău/ ansamblu Mănăstirea Tazlău
(Categorie: structură de cult/religioasă), (Tip: biserică) sat Tazlău, comuna Tazlău, sec XV-XVI

– Tezaurul monetar de la Tazlău/ ansamblu anonim (Categorie: decoperire monetară), (Tip: tezaur monetar), Dealul Cărămidăriei, sec. II-III

 „Parcă-i blestemată mănăstirea asta!”

Județul Neamț este înzestrat cu nu mai puțin de șapte obiective ce-și leagă, în mod cert, existența de Ștefan cel Mare: Biserica principală a Mănăstirii Neamț, etapa a doua de fortificare a Cetății Neamțului, Mănăstirea Războieni, Turnul și paraclisul Sf. Ioan cel Nou de la Mănăstirea Bistrița, Ansamblul Curții Domnești cu biserica Nașterea Sf. IoanBotezătorul din Piatra Neamț, Cetatea Nouă a Romanului și Mănăstirea Tazlău. Din totalul lăcașelor de cult ștefaniene păstrate în cuprinsul Țării Moldovei, doar 21 sunt certificate de pisanii la care se adaugă încă 6, ”după tradiție”.        

„Dintre toate monumentele ștefaniene aflate în județul nostru, Mănăstirea Tazlău este oglinda impotenței și incompetenței factorilor de decizie”, susține Vitalie Josanu, ofițerul din cadrul Poliției Neamț responsabil cu patrimoniul. „Întreaga perioadă cât a ocupat funcția de director al DCPN Neamț, Adrian Alui Gheorghe și-a afirmat răspicat angajamentul de a se implica personal la salvarea Mănăstirii Tazlău. Situația din teren arată că, la Tazlău, vremea își are propriile legi, pe care le urmează nestingherită de vorbele aruncate în vânt”.

Primarul Constantin Machidon s-a zbătut cât a putut, după cum spune, pentru a obține fonduri cu care să restaureze mănăstirea, numai că lucrurile au luat, de fiecare dată, o întorsătură potrivnică lăcașului de cult: „Am făcut proiect pentru fonduri europene noi, la primărie, ne-a costat 400 de milioane, că l-a făcut băiatul lui Polizu de la București”. „Am plătit 300 de milioane, iar cu restul am rămas datori, deși am mai fi găsit bani. Problema este că au venit cei de la Mitropolia Moldovei, cam acum o lună, și au spus că nu e bun proiectul, nu corespunde. Trebuie altul. Speranțe avem, că s-a dat hotărâre la Consiliul Județean să se facă o asociere între CJ și primărie și să acționeze pentru salvarea monumentului. Fondurile europene sunt singura speranță, dar trebuie să ne mișcăm repede să facem alt proiect. În ultimii ani am făcut demersuri repetate la Ministerul Culturii și chiar am avut succes într-o oarecare măsură, în sensul că am fost anunțat că mi s-au alocat 10 miliarde de lei. Dar n-am văzut banii niciodată, pentru că s-a băgat stareța aia bărbătoasă de la Agapia și i-a obținut ea pe toți. Nu știu ce să zic, parcă e blestemată mănăstirea asta”.

Cum Ministerul Culturii a redirecționat banii către Agapia, viețuitorii de la Tazlău s-au adresat ei înșiși ministrului. Nu s-au ales decât cu un teanc de hârtii, care – e adevărat – îi ajută să demonstreze că „au făcut demersuri”.

Acoperiș din carton prăbușit peste ruine

Biserica în sine încă stă bine în „picioare”, deși în interior, pe una din arcadele cu funcție de rezistență a apărut o crăpătură, care „nu-i semn bun”, după cum zice primarul. În plus, acoperișul din tablă a cedat din cauza ruginei, iar igrasia urcă pe pereți. Pictura, chiar dacă datează de pe la finele sec. XIX – începutul sec. XX, este înnegrită de fum și pătată de mucegai. Ansamblul mănăstirii are, însă, probleme mult mai grave.

Locurile ocnițelor de tragere ale curtinelor s-au năruit și au creat o linie unduită din loc în loc, deasupra drumului de strajă, iar din vechiul coronament nu s-a mai păstrat nimic. A rămas, în schimb, un turn în colțul de nord-vest al ”cetății”, cămășuit cu un strat neted de ciment și deschideri cu termopane. Pe latura de sud a zidului de incintă, se află ruinele unui palat, dezvoltat pe două nivele, ”protejat” prin 2007 – doar pe jumătate – de un acoperiș din carton bituminos, sprijinit pe un schelet din lemn. Sub greutatea zăpezilor căzute în iarna 2011-2012, stâlpii de susținere au cedat, iar acoperișul a căzut peste ruinele pe care trebuia să le protejeze.

„Ar fi frumos dacă am putea renova întregul ansamblu, că doar e mândria comunei, dar drept să spun, până nu am siguranța că așa se va întâmpla, nici nu-mi vine să mai deschid gura”, a mai spus primarul Machidon.

Statutul de mănăstire pare nepotrivit pentru Tazlău, unde întreaga ”obște” numără doar 3-4 călugări, cu tot cu stareț. Poate și de aceea, sătenii insistă să se cunune și să-și boteze copiii în biserica lui Ștefan, dar pentru toate aceste servicii aduc preotul din sat, același care duce morții la gropile săpate în partea de nord a zidului de incintă. Cei mai înstăriți și-au construit cavouri chiar în fața mănăstirii, creând o nepotrivire extrem de vizibilă între monumentul de sute de ani și mormintele „moderne”, nelocuite încă.

„Acum că sunt morminte acolo, eu zic că e cel mai mic neajuns față de câte probleme are mănăstirea”, crede primarul. „Dar oricum am amenajat anul ăsta, s-a făcut gard, s-au plantat copaci, s-au pus flori și niște băncuțe. E tare frumos!”.

Sit „cercetat” cu detectorul de metale

La principala bijuterie a comunei Tazlău – ctitoria lui Ștefan cel Mare, care are statut juridic de sit arheologic – se adaugă, în scriptele Ministerului Culturii, monumentul eroilor căzuți în Primul Război Mondial, ridicat în fața primăriei. Nu este neapărat o realizare artistică deosebită față de alte monumente de același tip, aflate în județ, dar neclasate în patrimoniu. Clasarea acestuia și neclasarea celorlalte s-a datorat hazardului, fiind ales la întâmplare, alături de alte câteva, pentru a pune în listă și niște obiective de acest gen.

În Tazlău figurează un singur sit arheologic, aflat pe Dealul Cărămidăriei, cunoscut ca zonă cu potențial arheologic, dar evidențiat în Repertoriul Arheologic Național abia după ce un căutător amator de comori, cu detector de metale, a descoperit, în octombrie 2013, un tezaur deosebit de valoros 281 de denari imperiali romani din argint.

„Complexul Muzeal Județean Neamț s-a ales cu doar 10 denari din acest lot, restul fiind depuși la Muzeul Național de Istorie a României, contra unei recompense destul de consistente”, a precizat Vitalie Josanu. „Această întâmplare a produs oarecare supărare la nivelul celor două instituții muzeale și mari tensiuni între descoperitor și directorul CMJ Neamț, fiind întocmit și un dosar penal pentru furt din situri arheologice și detecții neautorizate. În cele din urmă s-a dovedit că, în momentul descoperirii tezaurului monetar, perimetrul în cauză nu era înregistrat ca obiectiv protejat de lege, astfel încât faptele descoperitorului nu au putut fi reținute ca infracțiuni”.

Alte ”mândrii locale” ale comunei Tazlău – necunoscute suficient – sunt decorațiunile cu totul aparte ale porților țărănești. Nicăieri în județul Neamț, și poate chiar în întreaga Moldovă, nu există porți după modelul celor sculptate din Tazlău. Dacă, totuși, pe altundeva în țară se găsește vreo poartă singuratică în stil – pentru că se poate vorbi despre un adevărat stil decorativ – nu ar fi mare surpriză să provină de la vreun meșter din Tazlău.

 Consiliul Județean vrea să preia mănăstirea

În urmă cu două luni, președintele Consiliului Județean Neamț, Culiță Tărâță, a vorbit despre mănăstirea lui Ștefan de la Tazlău în plenul județean, amintind că a discutat cu ÎPS Teofan pengtru a găsi împreună o soluție de reabilitare a lăcașului. ”Este singura ctitorie a lui Ștefan cel Mare rămasă nereabilitată, nerenovată”, declara atunci Culiță Tărâță. ”E nevoie de bani mulți. Înaltul a venit cu exemplul Mănăstirii Golia, din Iași, care este trecută în patrimoniul CJ Iași pentru a se putea accesa fonduri europene pentru renovare. Am putea face acest lucru și 5 ani, sau 5 ani după finalizarea proiectului, lăcașul să fie în patrimoniul județului, chiar dacă activitatea rămâne sub tutela Mitropoliei. Noi achiesăm la asta. Pe mine mă interesează direct să aducem fonduri europene și să le implementăm în județ. La fel putem proceda în cazul bisericilor de lemn sau bisericilor aflate în patrimoniul cultural, care se pot trece la consiliul județean sau consiliile locale, pentru a putea fi reabilitate cu fonduri europene. Avem foarte multe biserici care nu sunt protejate. Dar nu să facem reabilitări pe hârtie și în realitate să batem doi țăruși și să plece banii nu știu unde! Că s-a mai întâmplat și-așa”, a adăugat atunci șeful CJ Neamț.

Cristina MIRCEA