Adormirea Maicii Domnului sau, cum este numită în popor, Sfânta Marie Mare, pe care creștinii o sărbătoresc în data de 15 august, este considerată una dintre cele mai importante sărbători ortodoxe. Sărbătoarea amintește tuturor oamenilor de momentul în care Sfânta Fecioară Maria ”adoarme”, dar nu moare. Trupul și sufletul Maicii Domnului au fost ridicate la ceruri de însuși Fiul Său, Mântuitorul Iisus Hristos.
Tradiții strămoșești de Sfânta Măria Mare
În unele tradiții, Maica Domnului se roagă la Dumnezeu să nu pedepsească lumea sau să nu izgonească vânturile cu avantajele pe care le aduc acestea oamenilor.
În dimineața Sântămăriei, femeile mergeau la biserică, aici împărțind ”colivă” de struguri, prune și faguri de miere la cei săraci. Femeile plecau în cimitir și tămâiau mormintele neamurilor.
În satele moldave, ziua era importantă celebrare a sufletelor morților, despre care se credea că s-ar întoarce noaptea acasă, pentru a fi ospătate de cei vii. Astfel, femeile mergeau la biserică cu „coliva de pomană”, în special colăcei și vin.
La icoana Sfintei Mării se puneau multe flori… câteva din ele se aduceau acasă și ”se puneau la grindă să se uște, că erau ăle mai bune de leac”.
Se mai păstrează și astăzi percepte, dar și interdicții, legate de această zi, pentru bunul mers al vieții și treburilor, ca apărătoare de rele și durere, oraculare, prevederi meteorologice și multe altele, din universul rural al comunităților.
Măicuța Domnului este socotită apărătoarea tuturor celor năpăstuiți de soartă, dar și aceea care se roagă neîncetat pentru iertarea păcatelor celor adormiți, adică a celor morți.
Obiceiuri populare de Sântămărie
De Sântămărie Mare, țăranii, dis de dimineață, înainte de răsăritul soarelui, se spălau cu apă neîncepută, se închinau la icoana Maicii Domnului și-i cereau să le dea belșug și mană la animale; iar pe lupi și urși să-i țină departe de stâne. Ciobanii urmau același ritual, ce se încheia cu lovirea bâtei în pământ, de șapte ori.
Cei care aveau vii mari obișnuiau ca acum să tocmească pândarii pentru păzit viile.
De Sântămărie, fetele mari își făceau ”de dragoste” cu o buruiană numită năvalnic. Purtată în sân, această buruiană avea, se zice, puterea magică de a aduce pețitori.
Tot acum, bărbații schimbau pălăria cu căciula, cei care mai erau văzuți cu pălărie după 15 august fiind ironizați prin versurile: ”A venit Sântămărie/ Te-ai pișat în pălărie!”
Înfloritul trandafirilor acum era semn că toamna va fi lungă. Pe de altă parte, de pe 15 august se deschidea un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în Postul Crăciunului.
Româncele care-și doresc să celebreze ziua numelui o pot face, potrivit Bisericii, de Sântămăria Mică, pe 8 septembrie.
Femeile însoțite de babele vindecătoare aduceau la sfințit o sumedenie de plante (fertilizatoare), unele știute doar de ele.
Pelerinaj cu Mesagerul
Este vremea concediilor și fiecare creștin își alege o destinație unde să se relaxeze. În periplul lor, vizitatorii se opresc și pe la mânăstirile care le ies în cale. Chiar dacă majoritatea turiștilor încheie vizitarea mânăstirilor cu un rapid Doamne-ajută! și o cruce făcută stângaci, gândindu-se la grătarul din natură, există credincioși care doresc să trăiască fiorul lăuntric al credinței autentice. Pelerinii, călătorii, care străbat ținutul Neamțului, precum și credincioșii autohtoni, se pot bucura de sărbătoarea Sfânta Măria Mare, vizitând una sau mai multe lăcașuri care au drept hram Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Traseul spiritual poate începe prin închinarea la Icoana Făcătoare de Minuni a Sfintei Ana, de la Mânăstirea Bistrița.
Mânăstirea Bistrița se găsește în comuna Alexandru cel Bun, la aproximativ 10 km vest de Piatra Neamț. Este o ctitorie din anul 1402 a domnitorului Alexandru cel Bun. La dezvoltarea și consolidarea mânăstirii și-au mai adus contribuția Ștefan cel Mare în 1498, Petru Rareș în 1546, Alexandru Lăpușneanu în 1554.
De aici, pelerinul poate continua traseul său la Mânăstirea Paltin-Petru Vodă, alegând varianta pe la Barajul Bicaz – Lacul Izvorul Muntelui – Poiana Teiului.
Mânăstirea Paltin este o mănăstire de maici, ctitorie a Părintelui †Iustin Pârvu, care își serbează hramul: „Adormirea Maicii Domnului” pe 15 august.
Îmbrăcată în straie de sărbătoare, mănăstirea își așteaptă credincioșii pentru a prăznui împreună, în laude și în cântări duhovnicești, mutarea cu trupul la cer a Preasfintei de Dumnezeu Născătoare și pururea Fecioarei Maria. Mânăstirea adăpostește peste 150 de maici, un orfelinat pentru copii și un azil de bătrâne. Totodată pelerinii mai pot vizita și chilia memorială a Părintelui Iustin, unde a viețuit ultimii 3 ani din viață.
Coborând Petru-Vodă spre Pipirig, pentru a ajunge la Mânăstirea Văratec, care își serbează hramul Adormirea Maicii Domnului, călătorul se poate opri în centrul orașului Târgu Neamț.
Biserica Adormirea Maicii Domnului este o ctitorie din anul 1676, a domnitorului Gheorghe Ștefan, distrusă de un incendiu în anul 1864 și refăcută complet în 1875.
Mânăstirea Văratec ar putea închide acest circuit spiritual. Este localizată în comuna Agapia, la 12 km sud de Târgu Neamț. Este o mânăstire ctitorită de maica Olimpiada și preotul Iosif Duhovnicul. Mânăstirea Văratec, dar și zona unde este amplasată, a atras de-a lungul timpului nume celebre ale culturii romanești: M. Eminescu, Al. Vlahuță, M. Sadoveanu, C. Hogaș. În apropiere se găsesc două rezervații naturale superbe: ”Codrii de aramă”, o pădure de goruni seculari, și ”Pădurea de argint”, o pădure de mesteceni de 200 de ani.
Terapie creștină a sufletului – Despre rugăciunea făcută prin intermediul Maicii Domnului
”Despre rugăciunea făcută prin intermediul Maicii Domnului” este un cuvânt, un sfat duhovnicesc ce aparține Sfântului Arsenie Boca.
«Rugăciunea făcută prin intermediului Maicii Domnului are darul de a fi împlinită. Dintre Ființele Divine, Ea este imaginea cea mai perfectă a lui Dumnezeu.
Ca mamă a lui Iisus, Ea are tot dreptul să ceară anumite favoruri Fiului Ei. Iar legea dată de Dumnezeu lui Moise vorbește despre blestemul ce cade asupra fiilor ce nu-și respectă părinții. Ori Domnul nu se poate contrazice pe Sine și Mama Lui, intervenind pentru noi, are dreptul de a fi ascultată.
Maria este sora noastră, prin faptul că Ea s-a născut din același sânge al lui Adam, ca și noi, deci Ea are o milă și o dragoste frățească față de noi.
În al doilea rând, Ea este Mama noastră, prin Testamentul lăsat de Iisus însuși înaintea morții Sale. El a recomandat atunci lui Ioan ca Mama Lui pe viitor, deci Mama tuturor oamenilor.
Iată cel mai prețios dar lăsat de Iisus omenirii. Avem ca Mama spirituală pe însăși Mama Lui, Fiica Tatălui și Soția Duhului Sfânt. Ce comoară de neprețuit de care însă mulți se dispensează s-o recunoască și s-o slujească.
Cei ce nu-și pun nădejdea în Maica Domnului, Regina Îngerilor, a patriarhilor, a apostolilor, a martirilor, a fecioarelor, a tuturor sfinților, exemplul tuturor celor aleși, concepută în planul de creație a lui Dumnezeu.
Cea care a sfărâmat capul șarpelui infernal, Cea care are puterea să obțină pentru noi îndepărtarea ispitelor diavolului și iertarea păcatelor noastre, aceia care, deci, o ignoră, sunt de plâns.
Ei sunt sufletele pierdute care scapă acest unic prilej de mântuire: ajutorul Maicii Preacurate.
După cum Iisus este apărătorul nostru față de Dumnezeu, tot așa este Maria față de Iisus pentru noi.
Cel ce a călcat legea lui Dumnezeu să se arunce în brațele Mariei, Maica Milelor, unica speranță a păcătoșilor.
Ea este autoarea vieții, Maica Mântuirii. Dacă n-ar fi fost Ea, Iisus n-ar fi avut cum să vină pe lume.
Se spune că Maica Domnului este supărată pe toți aceia care nu-i cer niciodată nimic! Ea este o nouă lume și cât poate Dumnezeu cu puterea, poate și Maica Domnului cu rugăciunea.
Arată-te, deci, a fi un fiu cu inimă de copil al Maicii Domnului!»