Afaceri suspecte la Târgu Neamț: schemă de fraudare cu polițiști și vameși

Satul Ungheni din comuna Răucești a găzduit firma cu, probabil, cea mai mare cifră de afaceri din istoria localității, Prolex Holiday SRL, specializată, pe hârtie, în afaceri hoteliere. Societatea a avut în 2012 o cifră de afaceri impresionantă, de peste 31 milioane RON (310 miliarde lei vechi), și se reamrcă prin faptul că acționar minoritar în societate este un sindicat național al polițiștilor și vameșilor, numit Prolex. Un sindicat care, aparent, și-a investit banii într-un domeniu de activitate apropiat de activitatea sindicală. Alături de sindicat, ca acționar apare un domn din Ungheni-Răucești, intrat în firmă în decembrie 2011, când a cesionat acțiuni în valoare de 665.000 RON, semn de mare prosperitate pentru un cetățean care și-a petrecut timpul prin străinătățuri și a cărui soție lucrează la o secție de ciorapi din Răucești. Societatea Prolex Holiday are o istorie interesantă și merită relatată, fie și pentru că este vorba despre un sindicat plin de scandaluri, despre un revoluționar onorabil din Târgu Neamț apropiat de breasla polițiștilor, despre foarte mulți bani și, după cum arată lucrurile, oareșce indicii de evaziune fiscală.

 Istoricul firmei

începe cu un revoluționar foarte cunoscut în zona Târgu Neamț, Ion Huțanu, posesorul unui fond de vânătoare considerat cel mai atractiv din județ, precum și cu Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Prolex.

Ion Huțanu pune la bătaie, în februarie 2008, propria locuință, ca sediu social al firmei Prolex Holiday, la care adaugă aport în natură în valoare de 665.000 lei noi, un teren aflat în Nemțișor, comuna Vânători-Neamț. Sindicatul, în vogă la acea vreme, a intrat în societate cu 35.000 de lei noi, în numerar, așa că acțiunile s-au împărțit corespunzător contribuției. Dl. Huțanu își amintește, selectiv: ”Da, am vrut să facem o pensiune cu circuit închis, pentru cei din sindicat. Eu am zis că pun terenul, am făcut și un proiect, și studiu de fezabilitate. Trebuiau luați 2 milioane de euro, dar nu puteam eu singur, fără niciun sprijin. Banca nu ne-a mai dat banii”.

Dezamăgirea de acum a dlui Huțanu pare acoperită în cifre. În 2008, la înființare, s-au făcut doar cheltuielile pentru înregistrarea firmei, neexistând cifră de afaceri. În 2009 s-au rulat puțin peste 3.000 de lei, în 2010 puțin peste 1.200 de lei, iar în 2011 firma a fost, practic, inactivă. Boom-ul începe din decembrie 2011 și continuă fulminant în anul următor, când se ajunge la o cifră de afaceri de 31.376.724, cu 0 (zero) angajați! La asemenea valori, profitul declarat a fost de 6.108 lei, semn că, undeva, scârțâie lucrurile.

Pentru societatea Prolex Holiday, Moș Crăciun a venit cu 4 zile mai devreme în 2011, pe 20 decembrie, când se înregistrează la Registrul Comerțului câteva modificări importante. În primul rând, intră în societate un personaj din satul Ungheni, comuna Răucești, pe numele său Valentin Stan, pentru venirea căruia se majorează capitalul social al firmei cu 400 de lei, echivalentul a 4 acțiuni. Tot atunci, ”Se majorează capitalul social al S.C. PROLEX HOLIDAY – S.R.L. cu suma de 186.000 lei, în numerar, integral vărsat de asociatul Sindicatul Național al Polițiștilor și vameșilor PRO LEX prin mărirea numărului de părți sociale cu 1.860 părți sociale, în valoare nominală de 100 lei fiecare. Suma de bani aferentă majorării capitalului social a fost vărsată de către asociatul Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor PRO LEX, conform contractelor de împrumut nr. 31755 din 16.06.2008, 32651 din 17.07.2008, 36012 din 17.10.2008, 37582 din 04.12.2008 și 41331 din 03.04.2009, contracte în baza cărora a operat darea în plată, suma împrumutată fiind transformată în aport al Sindicatului la capitalul social al SC PROLEX HOLIDAY – S.R.L.”

Aici deja apar niște lucruri ciudate. Cei de la Prolex-sindicatul vin cu un aport de capital social despre care se spune că este ”vărsat în numerar”, dar care este justificat prin niște ”contracte de împrumut”, făcute de-a lungul anului 2008 și 2009. Cel puțin așa se spune în actul oficial de la Registrul Comerțului.

Cine pe cine a împrumutat? Cum se poate ca niște împrumuturi – luate de unde? de la sindicat! – să fie convertite în capital social la o firmă unde sindicatul este acționar minoritar? Dl. Huțanu, pentru care probabil aceste sume nu sunt foarte importante, nu-și mai aduce aminte exact ce și cum, deși era administrator cu puteri depline în firmă. Totuși, ne vorbește despre vreo 35 de tone de fier, cumpărat pentru viitoarea pensiune și care ar reprezenta cei 186.000 de lei despre care se face referire la majorarea capitalului. Chiar și așa, în actele de la firmă, în 2011, nu apare niciun fel de activitate economică. Cum ar fi cea de cumpărare a unei cantități impresionante de fier-beton. Împrumutul apare și într-o expertiză a Parchetului General, unde șefii de la Prolex sunt suspectați că s-au înfruptat din banii sindicaliștilor în propriul folos. Alt semn că lucrurile nu sunt deloc în ordine nici cu firma din Târgu Neamț/ Răucești.

 Omul providențial

 pare să fie noul intrat în firmă, Valentin Stan. La câteva luni, acesta preia hățurile ca administrator și-l ”scoate” din societate pe Ion Huțanu. În 29 mai 2012, adunarea generală stabilește că dl. Huțanu își cesionează toate acțiunile în favoarea lui Valentin Stan și iese din societate ”după ce și-a primit toate drepturile ce i se cuvin, nemaiavând niciun fel de obligații și nici alte pretenții de la societate”. Valoarea acțiunilor cesionate este de 665.000 de lei noi, care, se presupune, au și fost încasați de dl. Huțanu de la dl. Stan, devenit, astfel, fericitul proprietar a 75,02% din capitalul social al Prolex Holiday.

La fel de selectiv, dl. Huțanu zice că da, și-a cesionat acțiunile, actul este real, dar că el a încheiat un alt act, pentru că nu și-a primit banii și că a făcut inclusiv notificări, pe care nu le poate arăta acum fiindcă avocatul este plecat. Nici vorbă să fi primit banii. Ba chiar a rămas, spune el, perplex când i-am spus că societatea a avut o cifră de afaceri atât de mare și că terenul pe care se dorea construită pensiunea cu circuit închis a fost scos la vânzare de Finanțe, în contul datoriilor acumulate. Stupoarea dlui Huțanu s-a mai estompat pe parcursul discuției și ne-a asigurat că, probabil, va da în judecată pe cineva pentru recuperarea pagubei pe care a(r fi) suportat-o.

Odată cu cesiunea, dl. Stan a mutat sediul firmei de la locuința dlui Huțanu din Târgu Neamț la propria lui locuință, din Unghenii de Răucești. Primăria din Răucești nu are înregistrat niciun fel de impozit pe care respectiva societate, cu o cifră de afaceri mai mare decât bugetul comunei, ar fi trebuit să-l achite. Din simplul motiv că nimeni nu știa că acolo există o firmă. Cum au reușit dl. Stan și Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Prolex să deruleze o activitate atât de mare într-un an de zile este un mister greu de deslușit fără mijloace specifice. O posibilă lămurire ar putea veni dinspre dl. Valentin Stan, al cărui nume se regăsește și într-un dosar de la Judecătoria Târgu Neamț, dosar legat de o afacere aflată în cercetare la DIICOT Hunedoara, din motive de evaziune fiscală.

 Alte afaceri cu polițiști, fier și evaziune,

 strâns legate de același personaj, demonstrează că nici dl. Huțanu, nici dl. Stan, nici Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor Prolex n-au inventat roata (sau morișca) în zona Târgului. Presa locală scria, în luna mai a acestui an, despre societatea Lemuria Fabtrade SRL, unde, la un moment dat, apare dl. Stan în rol principal și firma cu punct de lucru în comuna Răucești. Materialul se învârte în jurul unui fost polițist (Neculai Desmerdatu) și partenerului acestuia (Neculai Chiper). «Ei erau parte a unei adevărate caracatițe creată pentru a produce evaziune și câștiguri uriașe pentru beneficiari. O estimare pe baza cercetărilor de până acum spune că este vorba de un prejudiciu de 63 de milioane de lei la bugetul de stat. Firma Lemuria Fabtrade SRL, mutată de la Târgu Neamț la Răucești și cu punct de lucru la Pașcani,are o istorie fiscală extrem de interesantă, în 2010 nu a avut niciun angajat și a ”produs” doar datorii, pentru ca anul următor să dea lovitura și să ajungă la o cifră de afaceri de 24.828.511 lei și un profit de 44.404 lei, cu un singur angajat».

Se observă aceeași schemă, aplicată și în cazul Prolex Holiday, numai că, în cazul Lemuriei de la Pașcani, «anchetatorii au descoperit nu doar achiziții fictive de materiale de construcții, ci și cheltuieli fictive cu aprovizionarea și cu piese de schimb și asigurări pentru autovehicule».

Potrivit anchetatorilor, în circuit erau peste 20 de societăți implicate, din Iași, Suceava, Neamț, Botoșani. Cercetările continuă. Ar fi interesant de văzut dacă nu cumva și Prolex Holiday era prinsă în acest circuit. Pentru a înțelege exact cum funcționează aceste societăți, de produs evaziune fiscală și bani negri, redăm în cele ce urmează materialul publicat de ziarul Ceahlăul marcă înregistrată în luna mai:

«Lemuria Fabtrade, demnă urmașă a Lemuriei Trade SRL Târgu Neamț, administrată inițial de Desmerdatu, este, însă, doar una din cele 20 de societăți implicate în afacere. Deși a trecut aproape un an de la începerea cercetărilor, nici acum procurorii DIICOT și polițiștii de la combaterea criminalității organizate din Iași, Neamț, Botoșani și Suceava nu au finalizat cercetările. Anchetatorii au stabilit că Desmerdatu controla punctul de lucru din Pașcani al firmei Lemuria, dar și mai multe societăți din Târgu Neamț, fie direct, fie cu ajutorul lui Chiper. De altfel, Neculai Chiper figurează ca administrator al SC Unistrong Construct SRL Târgu Neamț, dar și asociat la Gospodarul SA Iași. Prima este nou înființată, cea de-a două a reușit și ea performanța de a avea o cifră de afaceri de peste 91 miliarde lei vechi fără nici un angajat, pe o rețetă care pare deja consacrată…

După perchezițiile făcute în iunie anul trecut, când au fost duși la audieri 6 învinuiți, printre care Chiper și Desmerdatu, DIICOT Hunedoara anunța: ”În fapt, liderii grupării au creat un circuit scriptic al mărfurilor derulate prin societățile comerciale controlate direct, astfel încât, după facturări succesive realizate prin intermediul unor firme fantomă înregistrate pe numele celorlalți membri ai grupului infracțional organizat, produsele să revină cu o TVA deductibilă, săvârșindu-se în acest mod infracțiunea de evaziune fiscală. Sumele de bani obținute prin compensarea TVA de plată cu cea înregistrată scriptic ca urmare a operațiunilor fictive erau utilizate în efectuarea de tranzacții ulterioare, disimulându-se astfel proveniența reală a acestora. De asemenea, banii proveniți din sustragerea de la plata TVA către bugetul consolidat al statului erau reintroduși în circuitul civil, respectiv pentru efectuarea de tranzacții ori achiziție marfă sau erau retrase în numerar de către unii dintre membrii grupării”».

 ”Să nu faci ce face popa”

pare să fie un îndemn indicat de luat în seamă în situația prezentată mai sus. Cum a fost posibil ca un sindicat al oamenilor legii – polițiști și vameși, care, în principiu vorbind, reprezintă autoritatea și garanția respectării legii, care veghează și se îngrijesc ca tocmai aceste lucruri să nu se întâmple, iar cei care comit astfel de fapte să ajungă în fața justiției -, cum a fost, deci, posibil ca tocmai acest sindicat să intre în morișca evaziunii fiscale și a achizițiilor fictive? Se pare că peștele/ sindicatul a avut probleme chiar de la cap. Adică de la conducere. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a preocupat vreme de câțiva ani (2009-2011) de partea penală a șefilor acestui sindicat, Vasile Lincu și Florin Vîlnei.

Despre afacerile lor, considerate la limita sau chiar dincolo de hotarul legii, au apărut materiale ample în presă și, ulterior, în comunicate oficiale ale instituțiilor statului.

«Procurori ai Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează cercetări în cauza având ca obiect comiterea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și fals intelectual față de trei învinuiți.

Urmărirea penală a fost începută în cauză față de învinuiții Lincu Vasile, Vîlnei Florin Ilie și Negoiță Voinea, în cauză fiind efectuate acte de cercetare penală și fiind administrate probe pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele. Astfel, s-a reținut în fapt că în calitate de lideri sindicali în cadrul Sindicatului Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”, Lincu Vasile și Vîlnei Florin Ilie și-au însușit și au folosit diferite sume de bani, fără aprobarea organelor de conducere și fără descărcare de gestiune. Din cercetări a rezultat că învinuitul Negoiță Voinea a acceptat înregistrarea în contabilitate a operațiunilor fictive și a denaturat veniturile și cheltuielile sindicatului Pro Lex.

Cercetările efectuate până în acest moment procesual au mai relevat că au fost încheiate de către liderii sindicali contracte în numele Sindicatului Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex” și a fost consemnată recepția unor bunuri fără justificare în documentele contabile și fără descărcare de gestiune. De asemenea, probatoriul administrat a relevat că au fost achitate din fondurile sindicatului sume de bani cu titlul „drepturi de autor” fără îndeplinirea condițiilor legale.»

(sursa: comunicat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 8.03.2011)

 «Ce spune Lincu despre cei 1,2 mil.lei vehiculați în presă ca rezultând din infracțiune

Suma de 1,2 milioane de lei despre care procurorii susțin că a fost însușită de liderii “Sed Lex”, Vasile Lincu și Florin Vîlnei, reprezintă valoarea unui tir de antene auto pe care sindicatul le-a primit ca sponsorizare de la patru firme, în 2009, distribuite sindicaliștilor, susține Vasile Lincu.

Acesta mai susține că toate faptele de care este acuzat ar fi fost “demontate” de expertul contabil angajat de Inspectoratul General al Poliției Române, potrivit unui raport de expertiză judiciară. Documentul a avut ca obiect constatarea unei corelări între venituri și cheltuieli, conform bilanțurilor. Aspectele analizate au fost legate de achiziția și distribuirea a 260 de pachete de cafea, cumpărarea a 1000 de insigne “Pro Lex” și vânzarea lor fără să existe acte doveditoare de vânzare, sponsorizarea cu antene radio și suport auto în valoare de 1.278.279 de lei și un împrumut acordat de sindicat in valoare de 185.873 de lei către SC Pro Lex Holiday SRL. Referitor la sponsorizarea cu antene radio și suport auto, în document se precizează că nu s-au prezentat documente privind descărcarea de gestiune și că procesele verbale de primire sunt semnate de Vasile Lincu. Procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i-au pus sub învinuire pe liderii sindicali în cadrul Sindicatului Polițiștilor și Vameșilor “Pro Lex”, Vasile Lincu și Florin Ilie Vîlnei. Cei doi sunt acuzați de delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată și fals intelectual. Aceleași acuzații îi sunt aduse și trezorierului sindicatului Negoiță Voinea, care ar fi înregistrat fictiv în gestiune operațiunile.

Astfel, anchetatorii au constatat că Vasile Lincu și Florin Vîlnei Florin Ilie și-ar fi însușit 1,2 milioane de lei (285.000 de euro), fără aprobarea organelor de conducere și fără descărcare de gestiune, în timp ce Negoiță Voinea ar fi acceptat înregistrarea în contabilitate a operațiunilor fictive și a denaturat veniturile și cheltuielile sindicatului Pro Lex. Faptele ar fi fost comise la sfârșitul lunii decembrie 2009, respectiv în cursul anului 2010.

Potrivit Parchetului, cercetările efectuate au mai relevat că cei doi lideri sindicali au încheiat contracte în numele Sindicatului “Pro Lex”, iar recepția unor bunuri a fost consemnată fără justificare în documentele contabile și fără descărcare de gestiune. De asemenea, probatoriul administrat a relevat că au fost achitate din fondurile sindicatului sume de bani cu titlul “drepturi de autor” fără îndeplinirea condițiilor legale.»

(sursa: Mediafax, 25.03.2011)

 «Vîlnei, protectorul lui Frățilescu, a „muls” la două sindicate

 Florin Vîlnei, polițistul despre care se spunea că a strâns bani de la alți colegi ca să finanțeze articole în presa centrală împotriva lui Viorel Caragea, a călcat pe lângă lege vreme de aproape 3 ani. Vîlnei este președinte la Federația Sed Lex, înființată de el și alți apropiați în 2010, însă, în mod surprinzător, și-a păstrat și calitatea de membru în Sindicatul Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex. Ba mai mult, deși lider la Sed Lex, Vîlnei a reprezentat sindicatul celălalt, Pro Lex, într-un proces prin care s-a încercat schimbarea din funcție a președintelui acestuia, Vasile Lincu. (…)

Florin Vîlnei a fost membru al Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor Pro Lex până în anul 2010, când a părăsit mișcarea sindicală și și-a înființat propria federație, numită Sed Lex. Cu doi ani înainte de a părăsi Pro Lex-ul, Vîlnei a demarat o acțiune în instanță împotriva președintelui Vasile Lincu, prin care cerea îndepărtarea acestuia din funcție pentru că acesta demisionase, prin 2004, din sindicat. Acțiunea în instanță a durat până în 2013 în februarie, când Tribunalul București i-a dat dreptate lui Vîlnei și a consfințit demisia lui Lincu. Hotărârea a rămas însă doar pe hârtie, nefiind pusă în aplicare nici până acum. Mai important însă este un alt aspect: Vîlnei contesta dreptul lui Lincu de a fi președinte în condițiile în care el, vreme de 3 ani, a fost într-o situație care încalcă orice reglementare din Legea dialogului social. (…)»

(sursa: www.gorjexclusiv.ro, autor: Cristi Popescu, 3.02.2014)