România anului 2014, țară cu carnet de membru în Uniunea Europene. Târgu Neamț, orășel mic, dar cu pretenții mari. Cartierul Blebea. Aici, un cetățean al Uniunii Europene trăiește de aproximativ 4 ani în beciul din curtea casei. Casă impropriu zis, fiindcă de 10 ani e dărâmată. Faceți cunoștință cu Petrică Licău, în vârstă de 54 de ani. Nu are soție, nu are copii, s-ar putea spune că nu are nici familie dacă n-ar exista o soră, la oraș, dar cu care rar are de-a face.
Petrică Licău își duce traiul de pe-o zi pe alta într-un beci pe care a încercat să-l transforme în ceva locuibil. Muncește cu ziua prin sat, iar ajutor social nu primește, dintr-un motiv „plauzibil”: depășește cu 2 mp suprafața minimă admisă de lege pentru a primi ajutor social. Este vorba de Legea 416, din 2001, care spune că persoanele care dețin o suprafață mai mare de 1.000 mp nu se califică la a primi ajutor social. Ironia sorții face ca Blebea să fie componentă a orașului Târgu Neamț, deci terenurile sunt considerate ca făcând parte din mediul urban, nu rural. Scriptic. Faptic, la cum arată, Blebea nu se deosebește de un sat. Dacă ar fi fost un sat, nea Petrică ar fi primit ajutor social, pentru că limita minimă admisă de aceeași lege 416 vorbește de 2.000 mp în mediul rural. Nea Petrică deține fix 1.002 mp. Și stă la oraș…
Șerpii îi veghează somnul
De cum se intră în cartierul Blebea, întâmpină o intersecție, cu o stradă care duce în dreapta, spre Căminul Cultural, și alta care duce spre stânga, în celălalt capăt al satului. Pe acest drum, la vreo două sute de metri pe dreapta sensului de mers, se zărește un mic deal, plin de buruieni și bălării, din care se ițesc niște copaci mai temerari. pe aici stă nea Petrică. Poarta de lemn, putrezită, zace întredeschisă. Pe uliță, două vecine, curioase, dau binețe, apoi se interesează de scopul vizitei în satul lor. Că pentru ele e tot sat, doar la primărie e cartier. Încep să povestească despre nea Petrică: „Vai de capul lui! De vreo trei ani stă așa. El, înainte, a fost tractorist. Mai are o soră, care stă în oraș, care mai vine din când în când pe la el. Muncește cu ziua. El a fost la primărie să ceară ajutor social, dar i s-a zis că depășește suprafața de teren cu vreo câțiva metri și nu poate să primească. Dar și oamenii din sat sunt răi, că au zis la primărie să nu-i dea, că nu merită”, spune una din ele.
În curtea plină de bălării, Petrică Licău e posomorât. Arată cu mâna înspre beci și începe să povestească cum a ajuns în situația asta.
„Casa mi s-a dărâmat acum vreo 10 ani, dar am avut noroc de beciul acesta. Oricum, în altă parte nu aveam unde să mă duc. Așa că stau în beciul acesta. Mi-am făcut și o sobișoară în el. Nu am familie, dar am o soră căsătorită, care stă în oraș. Am mai avut o soră, dar a murit. Eu am rămas singur în pustiul ăsta. Supraviețuiesc cum pot. Mai muncesc cu ziua prin sat, la cosit, la cules cartofi, mai iau un braț de lemne din pădure. De la stat nu primesc nimic, pentru că spun că am aici pământ mai mult decât spune legea. Dar eu am vreo patru prăjini. De fapt, am avut ajutor social, dar mi l-au tăiat, din cauza asta, cu pământul.
Vara mă mai descurc, dar iarna e mai greu, că nu e de muncă și e și frig. Mai aduc crengi din pădure. Cu șobolanii nu am probleme, pentru că cosesc des aici, dar cu șerpii mai am probleme. Vin mulți șerpi din deal, din pădure. Eu am fost tractorist în Făgăraș, acolo am stat vreo 8 ani de zile. A fost bine acolo și-mi pare rău că nu am rămas acolo. M-au trimis acolo de aici, de la SMA. În armată am fost conductor mecanic pe tanc. Și nici acte nu mai am, că au rămas la părinții mei, dar ei au murit și când s-a dărâmat casa asta, nu am mai găsit nimic. Mi-aș dori și eu o căsuță mică aici. De mâncat, mănânc pe la vecini, dar nu pe degeaba. Le muncesc, că nimeni nu-ți dă degeaba”.
De la primărie – ajutor social de urgență
Cei de la Primăria Târgu Neamț, după ce au aflat de cazul lui Petrică Licău, ușor de încadrat la categoria ”social”, au apelat din nou la prevederile Legii 416, care nu permit acordarea ajutorului social în cazul ”orășeanului” din Blebea care trăiește în beci din cauza celor 2 mp în plus. S-au arătat, totuși, dispuși să își aplece atenția și interesul asupra cazului și să vadă dacă se poate face ceva. Așa au descoperit, prin Serviciul de Asistență Socială, că Petrică Licău și sora lui ar fi făcut succesiunea și că, potrivit hotărârii instanței, pământul lui nea Petrică ar fi mai puțin de mia de metri pătrați prevăzută de lege. Cei de la Primărie s-au autosesizat și au promis că ”în cel mai scurt timp se va face ancheta socială” care să poată sta la baza acordării unui ajutor social în regim de urgență pentru nea Petrică. Doar să știe să se ducă la primărie, ca să depună cerere în acest sens.
Între timp, dintre unii și alții care au aflat de cazul lui Petrică Licău,s-au remarcat oameni de bine, care au dorit să-și ajute semenul. Ilie Ciudin este unul dintre ei. Pe lângă faptul că a fost ghid spre casa-beci a lui nea Petrică, Ilie Ciudin i-a dus câte ceva de-ale gurii, să aibă. Asta deși nici el însuși nu stă pe roze, fiindcă are o familie de întreținut, dar nu are loc de muncă. Spune însă că oamenii trebuie să fie oameni, iar conștiința l-a convins că un ajutor, cât de mic, oferit cui are nevoie într-adevăr face mai mult decât fac gesturile și declarațiile pompoase ale celor care doar mimează omenia.
C.T. STURZU
Un comentariu
Bun articol.