Anunțul oficial a fost făcut săptămâna trecută de Alexandru Dedu, președintele Federației Române de Handbal. Aihan Omer a revenit la naționala masculină, după cei 5 ani de suspendare dispusă de Federația Europeană de Handbal pentru tentativa de corupere a arbitrilor de la un meci decisiv din calificările la Campionatul Mondial din 2009. Partener de suspendare i-a fost Petru Paleu, pe atunci vicepreședinte al FRH și foarte implicat în susținerea naționalei și a Centrului olimpic de la Sighișoara.
De numele lui Aihan Omer, ca tehnician principal, se leagă performanțele și gloria echipei FibrexNylon. Traseul său de succes cuprinde și echipele Minaur Baia Mare, HCM Constanța și UCM Reșița. În prezent antrenează în paralel echipa Dunărea Călărași.
Cum au trecut anii ăștia, cât ați fost suspendat?
Numai eu știu. Cu multă amărăciune, cu multă durere în suflet, dar cu ambiția și cu tăria că odată se va termina și va veni din nou soarele pe partea mea. Într-adevăr, acum sunt foarte bucuros și fericit. Suspendarea a trecut și Federația Română de Handbal a apelat din nou la mine, ceea ce mă face să mă uit cu mare respect la acest for.
De fapt cum a fost momentul redescoperirii?
Simplu, eram una din variantele pentru acest post. Au fost mai multe soluții și probabil că eu am fost soluția cea mai viabilă la ora respectivă. M-a sunat domnul președinte, am avut o discuție, am ajuns la o înțelegere și îi dăm drumul la treabă.
Într-o declarație care a fost rostogolită în presă, președintele Alexandru Dedu sublinia că o soluție cu antrenor străin nu putea fi susținută financiar.
Dânsul știe mai bine. A încercat să aducă un atrenor străin, asta a fost dorința dânsului la început. Probabil că pretențiile financiare exgerate ale unora au făcut să caute un compromis.
Care e situația federației în prezent? E mai bine așezată? În trecut, ne amintim foarte bine, se făcea risipă de îmbrățișări, de laude, iar când venea vorba de sprijin financiar pentru federație toți fugeau.
Din acest punct de vedere nu pot să vă dau nicio informație pentru că, după ce am reușit să ajungem la o înțelegere, nu sunt implicat în problemele federației. Încet-încet mă voi implica, dar numai în partea care mă privește pe mine, partea teoretică, partea metodică de pregătire a loturilor naționale.
Dumneavoastră, odată ce ați venit la Piatra Neamț și ați contribuit la performanțele incredibile realizate de FibrexNylon și consacrarea Fibrex-Maniei, ați fost martor la o altă rețetă de finanțare a handbalului masculin. Era o susținere eminamente privată.
Nu o spun numai eu, care am fost implicat direct în acest fenomen, o spune toată lumea handbalistică: apariția domnului Paleu în handbalul românesc a schimbat complet mentalitatea și modul de gândire ale performanței în România. În primul rând s-a investit mult pentru ca jucătorii români să nu plece în străinătate. Era un moment în care cred că 50% din jucătorii foarte buni voiau să plece în alte campionate. Mă refer la jucătorii de echipă națională, la vârfurile echipelor din campionat. Atunci, domnul Petru Paleu, un patriot desăvârșit, a băgat mâna în buzunarul lui și a plătit jucătorii să nu plece. A plătit exact cum se plătește în străinătate. De aici a început un progres al handbalului. A fost o concurență, au fost echipe – Steaua, Dinamo și alții – care au început și ele să plătească bine și, astfel, campionatul s-a întărit. Repet, a fost o schimbare, a fost un progres în handbalul românesc.
Din câte simt eu în voce, vă lipsește Petrică Paleu.
Sigur, lipsesc multe persoane și dânsul este una dintre persoanele alături de care am făcut performanță. Ce să zic, așa a fost viața…
La Constanța, rețeta financiară nu a mai fost atât de privată. Acolo s-a beneficiat de fonduri publice. S-a simțit diferența dată de banul public?
Sigur. Fără doar și poate, un privat nu poate să mențină singur o echipă de primă ligă. Fără sprijinul autorităților nu se poate face acest lucru. Dar nici autoritățile singure nu se pot descurca. Constanța s-a orientat mai bine. Oficialitățile și autoritățile locale principale, primăria și consiliul județean, au înțeles că fără a pune mână de la mână nu poți face performanță și rezultatele au apărut. Constanța domină de 10 ani campionatul României și asta numai datorită acestei mentalități, că fără bani publici nu se poate face performanță.
Și fenomenul Reșița?
A semănat puțin cu fenomenul Fibrex. Așa cum a început și a urcat de brusc, la fel de brusc s-a stins, tot din cauza faptului că în spate era o întreprindere privată. Când autoritățile locale au luat echipa n-au reușit s-o țină singure la același nivel și, după cum știți, echipa din Reșița a dispărut de pe harta handbalistică a țării.
La zi, cam pe unde se situează puterea cluburilor noastre de primă ligă? Mă gândesc la puterea de a aduce și păstra jucătorii, de a urca în cupele europene.
Anul acesta, ca niciodată, s-a dat liber unui număr mai mare de jucători străini de valoare să vină în România. Echipele au început să se întărească și foarte multe sunt sprijinite de primării. Una peste alta, anul acesta este unul dintre cele mai echilibrate campionate de când mă știu eu. Și sunt de 20 de ani în liga I ca antrenor.
Centrul olimpic de la Sighișoara mai funcționează, mai produce?
Da, dar după părerea mea ar putea să producă și mai bine.
Păi, vine din urmă ceva pentru națională? Cel puțin la nivelul jucătorilor pe care i-ați condus cu ani în urmă?
Din păcate, România este acum foarte jos. Nu este locul ei acolo. Mă refer numai la handbalul masculin. Ca să putem să încercăm o calificare la un turneu final de campionat european sau mondial trebuie să jucăm foarte multe precalificări. Suntem undeva în lumea a IV-a a handbalului european. E incredibil, n-am fost niciodată așa de jos. Dar, dacă sunt aici, înseamnă că eu cred în potențialul jucătorilor pe care-i avem la ora actuală în România. Avem potențial, avem jucători, dar numai jucătorii nu sunt de ajuns. Trebuie antrenori, trebuie condiții de pregătire, trebuie sprijinul tuturor celor care vor să ajute handbalul masculin românesc. Vreau să vă spun că de multe ori mă gândesc la multe lucruri ce par mărunte, nesemnificative la prima impresie. Dar cazarea, masa, transportul, deconturile, localitatea unde joc, felul în care sunt susținuți tricolorii în meciurile lor contează foarte mult. Atunci, trebuie să avem grijă la aceste amănunte.
Ca orizont de timp, dacă tot aveți încredere în proiect, când revenim în lumea bună a handbalului masculin? De fapt, când asamblați o nouă generație de forță?
Eu zic că în 3 ani se poate face o echipă puternică, una care să fie pretendentă la turneele finale de campionat european și mondial.
Noi v-așteptăm cu tricolorii la Piatra Neamț. Știți că acum avem sală.
Știu, aveți o sală superbă. Din păcate nu știu dacă se umple la vreun meci. Poate reușesc eu cu băieții de la echipa națională.
Interviu realizat de Viorel COSMA