Bicaz Chei: Bătălia din justiție pentru munții Neamțului

Aberațiile generate de legile de restituire a pământurilor de după 1989 au generat, în multe părți ale României, situații absurde, dar, în același timp, și tragice. Comuna Bicaz Chei este un exemplu în acest sens, iar ceea ce se întâmplă de ani buni în zonă depășește cadrul strict al unei lupte pentru recuperarea unor terenuri. În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate și cu implicații nebănuite.

Oameni care au luptat pentru recuperarea terenurile strămoșești au ajuns la o concluzie greu de acceptat, dar care se susține pe fapte, adică pe modalități de acțiune ale instituțiilor publice din județul vecin, Harghita. Care se comportă ca un stat în stat. Strigătul de disperare al unui fost primar din Bicaz Chei arată exact cum stau lucrurile: ”De la Ștefan cel Mare încoace, nu s-au găsit încă oameni care să spună adevărul, să-l susțină cu argumente istorice cunoscute și să-l transmită mai departe așa cum este. Doar Comitetul Agrar al României a făcut-o asumat, în anul 1923, numai că aceleași termite au ros cu sălbăticie în brazda românească în orice vremuire, continuând s-o facă și astăzi”.

Lupta este veche, de sute de ani. Suferința populației aflată în apropierea Cheilor Bicazului a pornit în anul 1769, atunci când, din cauza unor evenimente istorice departe de interesele moldovenilor, a fost rășluită (ruptă) din teritoriul Moldovei o suprafață de 70.186 iugăre, spațiu care a cuprins și comunele Bicaz Chei, Dămuc și Bicazu Ardelean de astăzi. După acest eveniment, locuitorii viitoarelor comune au rămas fără pământuri, fără case, tot patrimoniul privat fiind trecut în ”administrarea publică a comunei Gheorgheni”. Cum vechiul hotar al comunei Bicaz Chei este Pârâul Oii, astăzi foarte mulți locuitori au terenuri care aparțin administrativ-teritorial de orașul Gheorgheni.

”Nu am câștigat niciun proces la Gheorgheni și Miercurea Ciuc”

interviu cu Gheorghe ONIGA, primarul comunei Bicaz Chei

– Domnule primar, în ce an a început tot ”taifunul” privind revendicarea de terenuri cu vegetație forestieră și pășuni în zona Bicaz Chei?

– În cee ce mă privește, eu am început lupta în anul 2000, iar înaintea mea au fost primarii Niculai Țepeș – Nica și Gheorghe Dandu, care au debutat, practic, în această dispută. Când am ajuns eu primar, era un singur proces, cel cu pășunea Lapoș. Pe urmă au apărut celelalte, în cei 15 ani de când dețin funcția de primar.

– Câte procese ați câștigat?

– Nu știu, au fost multe. Cert este că la cele care au fost emise hotărâri definitive și irevocabile, soluțiile date ne-au fost favorabile. Practic, nu am pierdut niciun proces.

– Să înțelegem că nu s-a pierdut niciun metru pătrat de teren din avuția publică și privată a comunei?

– Deocamdată, în instanță, repet, cu hotărâre definitivă și irevocabilă, nu am pierdut niciun proces.

– Totuși, de mai multă vreme, pe rol este un proces prin care este revendicată suprafața de peste 900 de ha. Cât reprezintă, din comună, această suprafață?

– Este cam 50% din averea comunei, pe care a deținut-o în anul 1947, când s-a efectuat inventarierea bunurilor comunei. Celelalte suprafețe sunt ale statului român. De fapt, este suprafața care stă la baza retrocedărilor de după 1991.

”În fața Domnului sau a Justiției – tot singuri!”

– Mai sunt oameni de la Chei care nu și-au primit pământurile?

– La nivelul comunei, au fost cerute suprafețe de peste 42.000 de hectare, prin toate legile fondului funciar emise după 1991, iar în intravilan și extravilan, Bicaz Chei are 10.500 de ha. Imaginați-vă, cam ce muncă a fost ca să le putem aduce cât de cât aproape de… zero. Mai sunt câteva persoane fizice care trebuie să intre în posesia unor suprafețe. Acestea urmează a fi oferite de Ocolul Silvic Bicaz. În plus, avem litigiile cu composesoratele și așa-zișii grofi inventați de Arhivele Naționale Harghita.

– Ați câștigat vreodată vreun proces la Gheorgheni și Miercurea Ciuc?

– Până acum, nu am câștigat niciun proces la aceste două instituții judecătorești. Am câștigat procese la Ploiești, Cluj, Suceava, Neamț, numai în Harghita nu! Acum mai avem un proces cu o firmă care adună gunoaie din comunele de pe valea Bicazului, dar este vorba de bani publici și nu de terenuri.

– În afară de avocați, ați fost ajutați de cineva, de vreo instituție, în păstrarea patrimoniului local?

– De avocați.

– Ei și-au făcut meseria…

– Pe unii i-am mai și schimbat…

– Dar Prefectura Neamț?

– Această instituție ne-a oferit anumite acte, cu care am mers în instanțele de judecată, însă, ca și în fața Domnului sau a justiției, am rămas tot singuri. E important, desigur, că până acum am câștigat multe procese, dar lupta, cu siguranță, nu s-a terminat, mai avem de dus multe poveri în spate.

Cauze soluționate favorabil comunei Bicaz Chei

– Dosarul 2689/103/2010 – Tribunalul Neamț – suprafața de 1158,3 ha;

– Dosarul 5197/1/2012 Înalta Curte de Casație și Justiție – suprafața de 1158,3 ha;

– Dosarul 560/188/2006 – Tribunalul Neamț, suprafața de 434,54 ha;

– Dosarul 1130/188/2007 – Tribunalul Neamț – 158,83 ha

Procese în care Primăria Bicaz Chei este parte

În ultimii 24 de ani, comuna Bicaz Chei a fost asaltată de numeroși ”proprietari”, în funcție de suprafețele validate de Comisia Județeană Harghita. Dintre litigiile apărute, am ales câteva exemple, cauze aflate pe rol în instanțele de judecată, edificatoare în toată lupta dusă de membrii administrației locale a comunei Bicaz Chei din anul 1991 și până astăzi. Problema cea mai grea pentru locuitorii de pe Valea Bicazului o reprezintă relația instituțională cu Arhivele Statului din Harghita, de unde se obțin, când se obțin, foarte greu documente necesare în instanță.

Pășunea Pârâul Oii – 109 ha

”Pășunea din punctul Pârâul Oii, în suprafață de 109,0 ha, se află pe raza administrativ-teritorială a orașului Gheorgheni. Comuna Bicaz Chei a intrat în proprietatea acestei pășuni încă din anul 1937, conform legilor de reformă agrară, a hotărârii Comisiei de Ocol Gheorgheni nr. 278/1922 și a sentinței civile nr. 574/1934 a Tribunalului Ciuc.

Excepție face perioada 1983-1990, când toate pășunile comunale montane au fost date în administrarea ocoalelor silvice, în cazul comunei Bicaz Chei, fostului Ocol Silvic Bicazu Ardelean, prin Decretul 72/1983. Pășunea respectivă a fost preluată de comuna Bicaz Chei, prin protocolul 507/20 martie 1990, de la Ocolul Bicazu Ardelean. Ulterior, odată cu apariția Legii 18/1991, art. 40 și a HG 131/1991, pct. 29, au fost reconstituite izlazurile proprietate privată a comunelor, iar prin decizia 268/11.07.1991, a Prefecturii Județului Neamț, în anexă, a fost inclusă și Pășunea Pârâul Oii, în suprafață de 109,03 ha. Considerând că s-a făcut o eroare administrativă, prin eliberarea de către Comisia Județeană Harghita a titlului de proprietate cod 83561, nr. 107129, pentru suprafața de 100 ha pășune în favoarea moștenitorilor Rusz Szanta, a fost solicitată Instituția Prefectului Județului Harghita privind îndreptarea, pe cale administrativă, a acestei erori, însă răspunsul a fost că «doar instanța de judecată poate face acest lucru».

În această situație, Primăria comunei Bicaz Chei a deschis acțiune în constatarea nulității titlului de proprietate la Judecătoria Gheorgheni, dosar 6173/258/2012. Judecătoria Gheorgheni «respinge excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes (!!!) a reclamantei comuna Bicaz Chei, prin reprezentantul legal primar Oniga Gheorghe, invocată de pârâta Comisie Județeană pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Harghita». Tot în acest caz a mai apărut un capăt de cerere, privind «sistarea exploatărilor de pe Pășunea Pârâul Oii» printr-o ordonanță președențială, dar și această acțiune a fost respinsă de Judecătoria Gheorgheni”. (Primăria Bicaz Chei)

Munții Hășmașu Negru și Luhas – 447,88 ha

Un alt dosar este cel cu numărul 833/314/2009, aflat pe rolul Judecătoriei Suceava, avându-i ca reclamanți pe Santha Rozalia, Kondrat Gheorghe, Rusz Santa Ludovic – Ioan și alții, iar ca pârâți, Comisia locală Gheorgheni, Primăria Bicaz Chei, Comisia Județeană Harghita, precum și pe intervenienții în nume propriu comunele Voșlobeni (Harghita) și Dămuc (Neamț).

În baza actelor emise, ”Comisia Județeană Harghita a validat, prin hotărârea nr. 16/2000, anexa 56, poziția 2, suprafața de 447,88 ha, teren cu vegetație forestieră, amplasat în pășunea Pârâul Oii, din Muntele Hășmașu Negru și Muntele Luhas, munți situați pe teritoriul administrativ al județului Harghita, în vecinătatea stațiunii Lacu Roșu. Această suprafață nu a fost pusă în posesie, ba, mai mult, în anul 2005 s-a reanalizat dosarul, validându-se o suprafață, aproape identică și pe același amplasament, pentru reclamanții din dosarul susmenționat.

Procesul a fost strămutat la Tribunalul Suceava (dosar nr. 170/234/2007), care, prin Decizia nr. 61/13.01.2009, a dispus trimiterea cauzei la rejudecare, la Judecătoria Suceava, unde se află și în prezent.

Suprafața în cauză prezintă interes pentru investitorii de etnie maghiară din zonă, care au cumpărat de la persoane fizice și juridice din zonă suprafețe mari de teren, până la limita cu suprafața ce face obiectul cauzei. Practic, au fost inventați proprietari care, după câștigarea procesului, să vândă suprafețele de teren, la prețuri derizorii, suprafețe care au aparținut comunei Bicaz Chei, obținute în baza Legii de reformă agrară din anul 1921, fiind preluate de stat de la comuna Bicaz Chei la formarea marilor unități forestiere din anul 1948. Practic, se încearcă să ni se ia și Pășunea Pârâul Oii, în suprafață de 109,0 ha, pe care o stăpânim și am avut-o în proprietate dintotdeauna. Următorul termen al cauzei este 17 februarie 2015”. (Primăria Bicaz Chei)

Pășunile Cioate și Vitoas – 233 ha

În dosarul 2282/188/2011, aflat pe rol la Judecătoria Bicaz, reclamant este Composesoratul Gheorgheni, iar pârâți sunt Comisia locală Bicaz Chei și Comisia județeană Neamț. Obiectul cauzei este de a face (revendicare).

”În speță, este vorba de două pășuni comunale, în suprafață de 233,4115 ha – Cioate și Vitoas, deținute de comuna Bicaz Chei încă din anul 1957, pășuni aflate pe raza administrativ-teritorială a orașului Gheorgheni și a comunei Bicaz Chei. Aceste pășuni au fost preluate prin protocol de la Ocolul Silvic Bicazu Ardelean, cu precizarea că, în perioada 1983-1990, toate pășunile comunale au fost date în administrare către ocoalele silvice – Ocolul Silvic Bicazu Ardelean – Decretul nr 72/1983.

Composesoratul Gheorgheni a obținut titlul de proprietate nr. 103656, din 13.07.2010, eliberat de Comisia Județeană de Fond Funciar Harghita, titlul ce vizează cele două pășuni, care s-au aflat dintotdeauna în posesia și proprietatea comunei Bicaz Chei. Înscrierea în cartea funciară s-a făcut în baza titlului de proprietate susmenționat, titlu pe care noi îl considerăm ilegal, întrucât nici Comisia Județeană Harghita și nici Comisia locală Gheorgheni nu aveau la dispoziție cele două pășuni, pentru a face o punere în posesie către Composesoratul Gheorgheni și pentru a elibera un titlu de proprietate pe numele Composesoratului Gheorgheni. Din acest motiv, este necesară îndreptarea pe cale administrativă a acestei erori, pe calea instanței de judecată, precum și anularea validării ce a stat la baza emiterii acestui titlu”. (Primăria Bicaz Chei)

În această cauză, este așteptată soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Munții Surduc și Lapias – 145 ha

Pe masa de lucru a Judecătoriei Bicaz s-a mai aflat și dosarul 107/188/2006, având ca reclamant pe Schifra Bibiana Barner, iar ca pârâți Comisia locală Bicaz Chei și Comisia Județeană Neamț, pentru aplicarea legilor fondului funciar.

”Reclamanta Schifra Bibiana Barnet, cu domiciliul ales La SCA Anastasescu & Asociații în București, sector 3, B-dul Carol I (…) solicită 71,0974 ha teren forestier fără a preciza suprafața, dar și 50 ha teren agricol, situat pe teritoriul comunei Bicaz Chei, muntele Surduc și Lapias.

Solicitarea în cauză este confuză, a făcut obiectul a cinci dosare la Legea 10, care au ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă judecata a fost oprită în dosarele respective, reluându-se un singur dosar, cel specificat mai sus. Suprafața respectivă a făcut obiectul unor exproprieri, cu legea de reformă agrară și dată unor persoane fizice din comuna Bicaz Chei, cărora li s-au reconstituit dreptul de proprietate. Se prezintă înscrisuri dinaintea Legii de reformă agrară din 1921, respectiv, anul dobândirii – 1905, autorul petentei decedând în anul 1944, iar actul prezentat este înscris în anul 1945, respectiv, dreptul de proprietate în favoarea sa (a defunctului). În termenul de judecată din data de 20 martie 2012, a fost admisă acțiunea reclamanților, dispunându-se reconstituirea suprafeței de 145,63 ha. A fost declarat recurs de către comuna Bicaz Chei”. (Primăria Bicaz Chei)

Retrasarea limitelor administrative

Un alt dosar – 1417/105/2011, la care vom reveni, pentru că are o cauză foarte interesantă, este cea a ”Constatării nulității absolute a procesului verbal având ca obiect stabilirea traseului hotarului administrativ pe porțiunea comună Gheorgheni – Tulgheș – Bicaz. Reclamant este municipiul Gheorgheni, iar pârâți comuna Bicaz Chei, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Harghita și SC Satelit N.T. SRL Sfântu Gheorghe. Intervenienți, evident, județul Harghita, prin Consiliul Județean Harghita. De remarcat faptul că, deși comuna Bicaz Chei este pârât în această cauză, se cere ”stabilirea traseului hotarului pe porțiunea comuna Gheorgheni – Tulgheș – Bicaz”. Trebuie menționat că orașul Bicaz are limite administrative în partea de vest cu unitățile Tașca și Ceahlău, nu Gheorgheni sau Tulgheș. În schimb, dacă partea harghiteană a cerut retrasarea limitei funcție de rășluirea de la 1769, când a fost comis ”jaful istoric din pământul Moldovei”, este cu totul altă chestiune. În secolele care au urmat, centrul administrativ al comunelor de pe Valea Bicazului era la… Bicaz. Cauza se judecă la Tribunalul Prahova.