Model de bune practici: Cum să iei 23.000 de lei de la Casa de Pensii

Credeți că este posibil ca o instituție de stat să plătească aiurea zeci de milioane de lei, numai pentru simplul fapt că a uitat cineva să facă un banal anunț, de sistare a unei plăți? Da, este posibil! Mai ales când este vorba despre instituția care trebuie să aibă grijă de banii pensionarilor. Cu banii respectivi se puteau plăti câteva pensii bune, dar neglijența/ nepăsarea/ neștiința – puteți citi cum vreți – a făcut ca un cetățean să speculeze acest lucru și să câștige în instanță un proces, care îi poate aduce bani frumoși. Lui, pe persoană fizică. Instituției publice numită Casa Județeană de Pensii Neamț, mai puțin.

Pe scurt, este vorba despre un revoluționar din Piatra Neamț, Corneliu Olaru, care beneficia, potrivit legii, de o indemnizație de plată reparatorie, ca urmare a titlului obținut, de ”Luptător remarcat prin fapte deosebite” în timpul a ceea ce s-a numit revoluție în 1989. Suma, în esență, era de 1.909 lei lunar. Guvernul pedelist a hotărât ca această indemnizație să nu se mai acorde și a emis un act legislativ prin care a abrogat plata ei. Urma ca măsura să fie pusă în aplicare de cei în drept să o facă. De aici începe o poveste plină de învățăminte despre cum trebuie să amendezi statul care, prin angajații săi, nu-și face treaba cum trebuie.

Casa Județeană de Pensii uită să comunice decizia

Atunci când Guvernul ia o decizie – cum a fost această blocare a plății pentru un drept dobândit prin lege -, în mod normal, beneficiarii acelui drept trebuie anunțați că nu vor mai primii bani. La Neamț, cel puțin în cazul de față, Casa Județeană de Pensii pare-se că a uitat să facă acest lucru. Practic, s-a uitat să se comunice actul prin care s-a sistat plata drepturilor ce i se cuveneau reclamantului. Iată cum și-a motivat cererea dl. Olaru în fața instanței: ”contestatorul a arătat că este beneficiarul indemnizației drepturilor acordate în temeiul art. 4 alin (4) din Legea nr. 341/2004 și că, începând cu data de 01.01.2012, intimata a sistat plata acestei indemnizații fără a emite vreun înscris prealabil prin intermediul căreia să i se comunice faptul că au fost anulate actul administrativ reprezentând decizia de punere în plată. Mai arată că deciziile de acordare a indemnizațiilor cuvenite sunt acte administrative ale căror efecte rămân legal valabile până la anularea lor pe cale legală, iar intimata nu a făcut nicio dovadă în acest sens”. De aceea, dl. Olaru a cerut ca banii, cei 1.909 lei, pe care îi primea lunar, să i se acorde de la data formulării cererii de chemare în judecată.

Casa Județeană de Pensii Neamț nu a dat niciun răspuns la ce a contestat Corneliu Olaru. Doar s-a apărat, spunând că a oprit plata pentru că se schimbase legea. Numai că nimeni nu a atacat legea! Cel în cauză a atacat nelegalitatea procedurii prin care a fost sistată acordarea unui drept!

Dincolo de limbajul juridic, să reținem că omul nu a dat în judecată Guvernul, ci pe funcționarii Casei, care nu au respectat legea.

Ce a greșit Casa de Pensii Neamț

Casa de Pensii, generic vorbind, pentru că acolo există o conducere, niște cetățeni care iau salarii bune pentru a cunoaște și aplica legile, a considerat, a presupus, că apariția unui act normativ este un motiv suficient să oprești o plată. Și n-a mai citit normele de aplicare a Legii 263/2010, care spun, destul de clar, la art. 25: ”casa teritorială de pensii are obligația ca, cel mai târziu în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a unui act normativ de modificare a cadrului legal (…) să comunice în scris asiguraților natura modificării și data de la care survine aceasta”.

Pentru că nu a respectat această prevedere legală imperativă, Casa de Pensii Neamț nu i-a dat posibilitatea celui care beneficia de indemnizație să se apere de această decizie! Chiar dacă, în instanță, nu ar fi avut niciun fel de șansă să câștige. Argumentația merge mai departe și se poate spune că, neexistând un act administrativ care să anuleze decizia prin care Corneliu Olaru primea indemnizația, decizia a rămas în vigoare. Și a produs efecte juridice. Deci ea trebuia plătită în continuare.

Instanța a ținut cont de argumentele prezentate de cel care a chemat în judecată Casa de Pensii și a fost de acord și să actualizeze suma cu indicele de inflație.

Poziția oficială a Casei de Pensii Neamț

În condițiile în care conducerea CJP Neamț este greu de abordat – nu răspunde la telefoane mobile, iar pe fix, dacă ai curajul și răbdarea să treci prin centrală, ajungi la secretară, ca să afli că există multe ședințe și că ele sunt foarte lungi – am primit un răspuns prompt, prin compartimentul specializat. El confirmă că s-a pierdut procesul și că s-au plătit deja cel puțin 22.908 lei, la care s-a adăugat indicele de inflație. Ce nu ne explică cei de la Casă este dacă cineva a greșit și dacă banii respectivi au fost plătiți de noi, toți, sau ei vor fi recuperați de la cei vinovați.

«Informație de presă

Urmare a solicitării dumneavoastră, în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile Legii nr. 677/2001, vă comunicăm:

Potrivit art. 3 din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, s-a atribuit titlul de Luptător remarcat prin fapte deosebite, celor care au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist. Pe lângă drepturile prevăzute de Legea 341/2004, luptătorii ce beneficiază de titlul de Luptător remarcat prin fapte deosebite beneficiază și de o ”…indemnizație lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază și persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleași drepturi și în aceleași condiții beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadrați în nicio formă de învățământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor”.

În baza dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea OUG nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, în anul 2012 indemnizația prevăzută la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă.

Conform acestor reglementări CJP Neamț a procedat la sistarea plății indemnizației reparatorii, începând cu data de 01.01.2012.

Împotriva sistării plății indemnizației reparatorii un număr de 30 beneficiari au solicitat instanței să constate nelegalitatea procedurii sistării, în 29 de cazuri instanța considerând că procedura sistării a fost legal îndeplinită.

Menționăm că singurul caz în care instanța a admis în parte acțiunea reclamantului, a fost cea a contestatorului Olaru Corneliu, obligând CJP Neamț la plata indemnizației reparatorii lunare pentru perioada 01.01.2012 – 31.12.2012.

Hotărârea instanței a fost pusă în aplicare de către CJP Neamț în luna septembrie 2014, fiind transmisă contestatorului suma datorată.

Cu deosebită considerație,

Compartiment Comunicare, Relații Publice»

Din meandrele justiției românești

Răspunsul primit de la Casa Județeană de Pensii ne arată că 30 de oameni au dat instituția în judecată și doar unul (1!) dintre ei a câștigat. Adică, dacă ar fi să socotim, Casa ar fi câștigat acest meci. Numai că lucrurile nu stau chiar așa, dacă ne ghidăm după o declarație a lui Iulius Trapiel, și el revoluționar, care spune: ”Am fost mai mulți care am dat în judecată. Toți am câștigat în prima instanță, la Neamț, exact pe aceleași hârtii, cu aceleași argumente. La instanța superioară, primul proces a fost al lui Olaru, eu l-am reprezentat în sală, a câștigat, după care a urmat procesul meu, ca persoană, și l-am pierdut, exact pe aceleași argumente și pe aceeași decizie. După care au pierdut toți ceilalți colegi. Eu nu înțeleg cum unul a putut câștiga și, exact pe aceleași documente și aceeași argumentație, restul au pierdut”.

Dacă este așa cum spune Iulius Trapiel, trebuie să ne punem serioase semne de întrebare cu privire la modul cum s-a judecat cauza și unde este adevărul. Frumos ar fi să rezulte că deciziile au fost date de același complet de judecată.

Valentin BĂLĂNESCU