Doar 39 de dascăli au declarat la Fisc, pentru 2013, veniturile suplimentare, din activitatea de meditații. Potrivit Administrației Județene a Finanțelor Publice Neamț, din aceste activități au fost declarați doar 112.052 lei. Cel mai prolific meditator a ajuns la 5.244 lei, într-un an. Acestea sunt date oficiale, care nu arată nici pe departe cât de profitabilă este, în realitate, afacerea cu meditații. A fost profitabilă dintotdeauna, indiferent că s-a făcut la vedere sau mai ascuns. Interzicerea meditațiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale, așa cum scrie în codul de etică al profesorului, nu a reprezentat niciodată un avertisment de luat în seamnă de cei care practică meditațiile. Cazuri în care să se sesizeze faptul că profesorii constrâng, într-un fel sau altul, elevii să participe la meditații pe bani nu par să fi existat în Neamț. Nimeni nu suflă o vorbă despre nimeni.
Un mare „nu”, oficial, vine și din partea Inspectoratului Școlar Județean Neamț. „Nu am primit nicio sesizare cum că vreun elev ar fi fost constrâns să participe la meditații pe bani”, spune prof. Viorel Stan, inspector școlar general al IȘJ Neamț. Totuși, cine are răbdare și intrare să discute cu profesorii află de la unii din ei că meditațiile se dau (și se primesc), individual sau pe grup. Cele mai profitabile sunt cele care se dau pentru grupuri. Timpul alocat pentru pregătire este același, munca prestatorului este aceeași, ”beneficiarii” sunt mai mulți o dată, iar sumele încasate sunt, desigur, mai mari.
Există, ca pe orice piață, un segment de nou-veniți, care n-au atâta experiență, dar doresc să o acumuleze, chiar dacă asta înseamnă prețuri mai mici.
Cei care au experiență în dat meditații merg pe tarife mai ridicate, iar reputația de care se bucură dascălul contribuie, și ea, la indexarea prețului. Un fel de garanție a succesului, transpusă, pentru părinți, în sintagma ”dai un ban, dar știi că face”… Sau ar trebui…
Un tată, al cărui copil a fost declarat admis la Colegiul Național ”Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț, ne-a explicat cum a fost nevoit să-și dea copilul la meditații: „Copilul a făcut școala la țară și a terminat cu note suficient de mari să fie acceptat la Hogaș. Numai că, din start, ni s-a spus că nu va rezista dacă nu va face meditații. Nu ni s-a indicat profesorul. Am găsit un profesor, nu asta a fost problema. Cu toate eforturile noastre, copilul nu a reușit să țină pasul cu ceilalți colegi și am fost nevoit să-l transfer. Am dat banii degeaba pe meditații și asta pentru că profesorii de la școala gimnazială ne-au lăsat tot timpul impresia că avem un copil bun”.
La o școală de centru din Piatra-Neamț, unul dintre părinți ne-a mărturisit că acum nu se mai fac pregătiri în particular, „moda” fiind cea care, în ziua de azi, se cheamă „after-school”. „Doamna are o firmă sau ce-o fi având și face lecțiile după ore. Dacă nu-ți lași copilul la «after-school», are de pierdut, în sensul că ceilalți colegi au făcute temele corect. Eu trebuie să-mi bat capul, să insist, să-l ajut. Și ce pot face? Îl las și pe el. Problema este că, pentru bani, nu se taie niciun fel de chitanță”, ne-a povestit mama unei eleve de gimnaziu.
Nu toți părinții sunt de acord cu meditațiile. Cel mai invocat motiv pare a fi acela că orele de pregătire sunt costisitoare. „Nu-l fac președinte! La salariul meu, 50 de lei pentru o ședință înseamnă enorm de mult. Profesorii trebuie să fie responsabili, să-și facă meseria cum trebuie, iar părinții să-și țină copiii aproape de carte dacă vor să-i facă oameni. Și, până la urmă, unora nu le place cartea. Al meu a insistat că vrea să fie mecanic-auto. În cazul meu, am scăpat de pregătire. Eu cred, după capul meu, că la pregătire nu ajung decât copiii cu bani sau cei care trebuie să rămână repetenți, corigenți”, consideră Anușa, mama unui proaspăt elev din clasa a XI-a de liceu.
„Piață” pentru această afacere există, așa că prestatorii de meditații își permit chiar să fie selectivi când vine vorba de client.
Un astfel de exemplu am găsit pe un site de anunțuri: „Profesor renumit în orașul Piatra-Neamț, cu rezultate deosebite (toți elevii pe care i-am meditat în ultimii 7 ani au luat peste 8 la mine la bac),ofer meditații Informatică BAC 2014, cu numai 25 lei ora. Posed spațiu în centru zona BILLA sau mă deplasez la domiciliul elevului. Lucrez cu 1 sau maxim 2 elevi (la grupă de 2 elevi costă doar 20 lei ora). Accept elevi de toate nivelurile, de la cele trei-patru unități din oraș (Liceul Hogaș, Liceul Petru Rareș, Liceul de Informaticș, Liceul Spiru Haret, etc). Dacă într-adevăr vă doriți un rezultat foarte bun la bac, începeți pregătirea suplimentară, cel târziu în luna februarie. Vă aștept”.
Cei care oferă meditații contracost se întrec în oferte, tocmai fiindcă ”are balta pește”. Costul mediu al unei ședințe (2 ore, cu pauza de rigoare), indiferent de disciplină și anul de studiu, este de aproximativ 40 de lei. Se remarcă, totodată, că în capul listei celor mai căutate discipline la pregătire suplimentară sunt cele evaluate în examenele naționale, cu accent pe Matematică și Limba română. Celelalte discipline sunt „salvate” de elevii din anii terminali de studiu (a VIII-a și a XII-a), pentru care părinții solicită ore suplimentare de pregătire.
Numărul celor care și-au declarat veniturile din meditații este nesemnificativ comparativ cu cele aproximativ 5.700 de cadre didactice, câte spune inspectorul Stan că sunt, în prezent, în sistemul de învățământ din județul Neamț. Nerespectarea legislației le poate aduce celor care nu își declară venituri din meditații sancțiuni contravenționale de până la 1.000 de lei, iar în unele cazuri pot răspunde penal pentru evaziune fiscală. Pot, dar nu înseamnă că o și fac.
Fiscul verifică un profesor dacă și-a declarat veniturile la stat doar dacă pe numele acestuia se fac sesizări. Până în acest moment, potrivit reprezentanților Finanțelor județene, nu există nicio sesizare. Mai mult, pe rețelele de socializare, sunt profesori care povestesc că au avut parte și de momente nefericite, cu anumiți „clienți”, care, la sfârșitul meditațiilor, au „uitat” să mai aducă banii.
Afacerea meditațiilor rămâne un fenomen care nu este pe deplin controlat și evaluat. Încă. La fel ca în Sănătate, unde, pe traseul dictat, pacientul aflat în căutarea sănătății dă peste aceiași medici și în spitalele de stat, și în cele private. Se remarcă, totuși, că, de la an la an, interesul pentru meditațiile gratuite oferite de profesori elevilor aflați în pragul bacalaureatului scade vizibil. De ce? Un răspuns obiectiv nu poate fi dat decât de relația strânsă și sinceră dintre profesor, elev și părinte. Singura condiție este ca relația să existe. Marian TEODOROF
