Eveniment: Promoția 1980 de la „Petru Rareș” – frumoși, mândri și deștepți

Luminița Vîrlan, directoarea Colegiului Național „Petru Rareș”, mărturisea în alocuțiunea rostită vineri, 19 iunie, la revederea promoției 1980, că, întrebată fiind cândva de gazetari dacă există diferențe semnificative între promoțiile de rareriști, ar fi răspuns cam așa: suntem la fel, și copii de astăzi trăiesc aceleași sentimente, emoții față de această școală. Generozitatea exprimării sale, una mai aproape de esențele politice, nu rezistă dincolo de ușile sălii de festivități. Lumea întreagă s-a schimbat, există altă cultură a valorilor și performanțelor și aceasta intră deseori în contradicție cu conservatorismul elitelor. Adevărata detașare vine din a nu compara fiindcă nu ai ce. Mai ales la Piatra Neamț, unde lumea e atât de căpoasă încât refuză să vadă dezastrul implementat de administrația Gheorghe Ștefan timp de 10 ani, în mod direct, dar și în continuare „grație” unor fideli în rele. În aceste condiții, momentele de descătușare ale profesoarei Coralia Bunghez vor rămâne un reper peste ani. I-a făcut praf pe edilii și asociații lor care au distrus centrul orașului cu tot cu curtea liceului. Fără nicio problemă, din sală s-a amintit că „Irina Hirțe știe”. Într-o zi, tot se găsește vreun absolvent să-i șteargă numele de pe lista directorilor…

Categoric, nu ne putem salva, nu putem reînvia an de an cu fiecare promoție de la „Petru Rareș” sau din altă parte. A ține nostalgia caldă cu orice preț poate genera efecte adverse, unul fiind scăderea vigilenței. Este știut că până și această redută a elitei a fost afectată de degradarea generală a vieții din oraș, chiar dacă mulți refuză s-o accepte. Printre ei, destui tineri de odinioară, părinți ai altor tineri care au absolvit între timp același liceu. În dreptul lor, refuzul e de înțeles, o fac de dragul legendei.

În liceu și în facultate nimeni n-ar fi bănuit că Dan Stîngu (alintat „PN” de la „programmer name”) se va înrola cu acte în regulă la „informaticieni”. Dumi pare resemnat, dar nu e.

Strict pe

Afecțiunea dovedită în această fotografie nu are legătură cu poziția de director general la ANL, deținută de Ciprian Stan, nici cu amintirea anilor de glorie sportivă ai celui mai talentat baschetbalist pietrean din epoca modernă. Pur și simplu, cei doi au crescut pe aceeași scară de bloc.

numărătoare, la apelul festiv de vineri au ieșit 46 de absolvenți, cu tot cu „diasporenii” Vultur Dumitru-Gheorghieș (SUA), Daniel Doagă (Canada) și Armandel Ușer (Israel), și 3 invitați speciali din rândul celor care-au prins numai o treaptă. Corpul profesoral prezent, alcătuit din Gheorghe Dumitreasa, Coralia Bunghez, Elena Popa Burcă, Maria Bîrlădeanu, Magda și Paul Sandovici, Dorel Haralamb, Mihai Sandulovici și, nu în ultimul rând, Constanța Samachișă, diriginta de la XII C, a fost completat de saluturile trimise de la distanță de alte trei profesoare, Ioana Zamoșteanu, Georgeta Cândea și Alexandrina Mancaș.

Despre câte-au povestit și/sau raportat foștii elevi, ce să spui? Orice selecție este una subiectivă, iar obiectivitatea chiar nu s-a inventat la „Petru Rareș”. Acceptând însă obiectivitatea ca pe o subiectivitate

Text: Mihaela Gargală de la Piatra Neamț și Vultur Dumitru-Gheorghieș din Phoenix

ponderată, iată doar câteva momente, însoțite de explicații pe ici, pe colo. Absenții de genul dr. Alexandru Juncu sau Ticu Lăcătușu au fost deja iertați. Iar cei care, dintr-o modestie nefirească astăzi, s-au mulțumit cu „raportări” seci au șansa să recupereze la anul. Pentru viitoarea întâlnire, nu mai așteaptă 5 ani.

Negăsind repede argumente pentru că și-a asumat prezentarea cuvântului absolvenților în locul șefului de promoție, inspectorul școlar Mircea Corlățeanu a observat că urma la catalog după Romeo Ciobanu (prodecan al Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată și membru al Senatului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași) și sunt în continuare într-o întrecere: care-a albit mai tare?
Florian Bărîlă s-a prezentat drept primul bunic al promoției. Avea să aibă multe surprize. S-a plâns că nepotul e cam obraznic. Leac i-a găsit Daniel Onu: să-l aducă la „Rareș”. Când i-a venit rândul la catalog, s-a dat de exemplu pentru cum viața bate filmul. A reușit să meargă pentru prima dată la o bere cu cei doi băieți ai lui, din două căsătorii. Cel mare, Adrian, este primul român care lucrează la Foreign Office. Cel mic, tot la Londra, dar student.
Cu un zâmbet tot mai tânăr, Mihaela Gargală a anunțat că a supraviețuit crizei.
Leagăn electronic se numește invenția lui Liviu Tudor. Era, pe-atunci, elev la Școala Generală nr. 3, iar lucrarea a fost realizată la Cercul de Electronică Aplicată de la Casa Pionierilor, cerc condus de prof. Alexandru Țăranu.
Lui Nelu Ștefănescu, acest veritabil Alan Rickman de bulevardul Dacia, nu i-a trecut prin cap să se mute în fața camerei de filmat. În tinerețe, făcea niște vrăji cu aparatul de fotografiat de-a rămas în istorie cu teleobiectivul împrumutat cuiva, pe la 1996, pentru a nu-i da pace lui Adrian Năstase la Piatra Neamț.
Inventatorul și omul de afaceri de top Liviu Tudor n-a participat până acum la nicio întâlnire de promoție, nici la liceu, nici la Facultatea de Aeronave. „Regret că nu am participat. Cred c-am fugit de bătrânețe”, a mărturisit sughițat de emoție, după ce a făcut sinteza zilei: „Mă laud că-s pietrean și am făcut «Petru Rareș»”. A ținut să omagieze în special 3 profesori: Ioan Zenembisi, Georgeta Pralea și Dumitru Roșca.
Mia Fasolă a avut numai cuvinte de apreciere la adresa comitetului de organizare. Erau atât de fericiți încât uitau de ceilalți.
Ionel Nicolae s-a decretat, în felul său, primul bunic… din flori. Nepoata se va numi Sofia. Așteaptă ca nepotul să fie botezat București.
Armandel Ușer s-a retras în vechea clasă, într-o bancă plasată aproximativ în locul celei în care-a stat cu Ciprian Stan. Abia atunci a observat că a dispărut soba.
Mutată cu munca de conducere în fruntea Sanatoriului de la Bisericani, Emilia Bortă are în continuare planuri pentru oraș. Băiatul ei studiază urbanismul în Danemarca.
Vultur e omul surprizelor, nu prin discursul emoționant, că la acesta se cam aștepta lumea, ci prin cifre. În zona Phoenix (Arizona, SUA) ar locui nu mai puțin de 55.000 de români.

Ce-a mai fost și ce-au mai făcut tinereii aceștia, la petrecerile lor, se va afla (sau nu) de pe site-ul promoției. Important e că ei au prins altă viață și măsura în care s-au realizat nu-i îndepărtează de miezul comun, de casa de la „Petru Rareș”. Ei sunt totuși condamnați să vadă altfel nenorocirile din jur. Dacă vor găsi resurse să și intervină, pentru a relansa legenda, măcar în a… 25-a oră!, să vedeți atunci transmisiuni TV în direct de la întâlnirile de promoție.

Viorel COSMA