Patrimoniu: Conacele boierești – de la paragină, la restaurări ”regale”

Deși aparent nu au nicio legătură, conacele boierești din comunele Văleni și Făurei – unul în curs de restaurare, făcută la nivel de detaliu, iar celălalt lăsat de izbeliște – se află pe aceeași listă, întocmită de directoarea Direcției pentru Cultură Neamț, care vrea să claseze ambele imobile în patrimoniul cultural național. Și, conform așteptărilor, în vreme ce proprietarul conacului din Văleni, Michael Edward David Styrcea, își dorește ca imobilul construit de strămoșii săi să fie monument istoric, în cazul conacului Ghika, Rocsana Josanu a fost avertizată de avocatul unuia dintre moștenitori că s-ar putea ca lucrurile să nu fie deloc simple: ”Elena Ghika locuiește în Franța, iar Șerban Vladimir Ghidionescu în Elveția. Conacul este în paza unui om din sat, care a mai pus și el un lacăt colo, un lanț, o sârmă, a improvizat tot felul de încuietori, să nu intre nimeni să fure”.

interior conac Ghika 2 — Interior de ”epocă” în conacul Ghica

Viceprimarul de Făurei, Vasile Miron, se îndoiește profund că se va putea ajunge la o înțelegere, mai ales că există și un al treilea proprietar – Robert Enescu din București. În vreme ce bărbații ar vrea să vândă, Elena Ghika dorește să păstreze conacul, însă nu are bani să-l renoveze.

”Așa avem noi talent, când au venit comuniștii au stricat ce-au făcut boierii, când a venit democrația s-a stricat tot ce-au făcut comuniștii, și tot timpul trebuie s-o luăm de la capăt”, a declarat viceprimarul Vasile Miron. ”Doamna Ghika este imprevizibilă, noi suntem în litigiu cu dumneaei pentru niște teren, vine în comună cam de două-trei ori pe an și de fiecare dată e altfel. O dată zice într-un fel, altă dată complet altceva, nu prea știi la ce să te aștepți din partea ei. Am discutat despre conac încă înainte de a se sparge acoperișul și de a se fura plasa din gard, dar a refuzat total orice idee de a-l înstrăina. A spus că-l anvelopează, dar n-a mai avut bani nici pentru asta”.

interior conac Ghika 1 — Alt interior în conacul Ghica

În condițiile în care cei trei moștenitori nu se înțeleg nici între ei și nici cu autoritățile locale, este puțin probabil să fie de acord cu clasarea clădirii, mai ales că, dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar putea fi sancționați cu amenzi de zeci de mii de lei pentru neîngrijirea conacului.

”Clasarea este, totuși, singura speranță de a salva clădirea, care deja este într-un stadiu atât de avansat de degradare încât m-a durut inima”, a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț. ”Nădăjduiesc că nu este prea târziu să se mai poată face ceva, însă avem nevoie de colaborarea cu proprietarii, cărora legea le dă posibilitatea de a contesta clasarea”.

Conacul din Climești, la fel ca multe alte proprietăți boierești, a fost preluat de stat în 1946 și folosit pentru cazarea turiștilor. După revoluție a fost administrat de o firmă privată, iar în anul 2000 revendicat de moștenitori. De atunci este, practic, părăsit.

Atmosferă de epocă la Văleni

La conacul din Văleni, lucrurile se desfășoară după cu totul alți parametri. Michael Styrcea, care este angajat al Casei Regale a Marii Britanii și are afaceri în construcții și în domeniul imobiliar, are o viziune clară despre datoria sa de a conserva moștenirea pe care a primit-o în comună. Nu doar că a adus specii rare de arbori, cu pașaport, pentru parcul dendrologic, una din mândriile comunei, dar a renovat deja clădirea în care a funcționat dispensarul (casa administratorului, pe timpuri) și acum este în curs de renovare a conacului.

”I-a schimbat o dată acoperișul și n-a fost mulțumit de lucrare, a dat din nou jos toată dranița și l-a făcut exact așa cum era cel inițial”, a declarat Relu Dan Grigore, primarul de Văleni. ”Acum lucrările continuă, sub supravegherea directă a părintelui din Moreni, care administrează domeniul, dar și dl. Styrcea vine destul de des să vadă care este stadiul renovărilor. Și adevărul este că acest conac este ceva aparte și merită făcut exact așa cum a fost. Parcul, de asemenea, are specii rare de stejar, arbore de lalea, Ginkgo Biloba… Este cu totul special și e deschis tot timpul, pentru oricine vrea să-l viziteze. Vara aceasta, de exemplu, au fost foarte multe grupuri de copii. Condiția este să fie însoțiți de profesori și supravegheați să nu rupă ceva sau să încerce să strice vreo băncuță. Eu zic că, dacă biserica veche de 500 de ani e monument, s-ar cuveni ca și conacul să aibă același statut, dar trebuie neapărat să discute cineva cu domnul Styrcea și să-i ceară permisiunea”.

arborele lalea2 — arborele lalea, cu floare

La ultima sa vizită în Văleni, de la sfârșitul lunii iunie, interesat de propunerea de clasare, Michael Styrcea s-a întâlnit cu Rocsana Josanu, cu care a discutat despre subiect.

”A fost mult mai mult decât mă așteptam”, a declarat directoarea Direcției pentru Cultură Neamț. ”Îi este teamă doar de birocrație. Știe foarte bine că statutul de proprietar de monument istoric îi aduce obligații și restricții, dar și le asumă și vrea ca toate construcțiile pe care le-a moștenit să reziste sute de ani de acum încolo. Lucrează cu arhitectul Șerban Sturdza, care este cel mai mare din țară, și va discuta cu dumnealui să se ocupe de fișa monumentului. A făcut deja studiu istoric, prospecțiuni în jurul conacului și este dispus să ofere consultanță și altor proprietari de monumente. I-am spus despre conacul Ghika de la Climești, Făurei, și și-a propus ca, data viitoare când vine în țară, să meargă să-l vadă”.

Când a redobândit moșia de la Văleni, Michael Styrcea a găsit dispensarul prost întreținut, conacul ceva mai bine, pentru că a găzduit o vreme școala din sat, iar parcul – junglă. Și, ca să demonstreze o dată în plus că știe cum trebuie începută o restaurare, primele lucrări le-a făcut la acoperișul care avea trei rânduri de învelitori – draniță, tablă și azbest – toate cu probleme. După ce va termina lucrările, boierul – cum îi spune lumea, deși titlul său nobiliar este cel de baron – vrea să aducă, mai întâi, prieteni, apoi turiști din Anglia, să-i cazeze în conac și să le prezinte împrejurimile. S-a gândit la toate, inclusiv la faptul că drumurile de pământ care traversează comuna ar putea prăfui mașinile invitaților săi și, de aceea, a cumpărat fosta brutărie din sat, pe care vrea s-o transforme în spălătorie auto. A înțeles, însă, și nevoile comunității, și a renunțat la clădirea în care funcționează postul de poliție, grădinița și sala de consiliu local. Și de unde, la început, a fost privit cu reticență, acum toată comuna își dă seama că proiectele lui de viitor vor dezvolta întreaga zonă.

Scurt istoric al familiei

Styrcea este o străveche familie boierească, răspândită mai mult în Bucovina și Basarabia, apărută în documentele vremii încă din secolul al XVI-lea, ca Stîrcea sau Styrcea, a cărei linie genealogică începe în anul 1428, cu marele boier pan Dragomir Stîrcea, originar din Suceava. În 1775, după desprinderea Bucovinei de Moldova, prin alipirea la Imperiul Habsburgic, Styrcea a rămas în Bucovina, asemeni altor familii boierești, acolo unde aveau proprietăți.

Familia Styrcea a ajuns la Văleni prin intermediul Ecaterinei Văleanca Eni, care s-a căsătorit, în anul 1836, cu Iancu Styrcea.

Bunicul lui Michael Edward de Styrcea, Victor Ioan Styrcea, a avut trei copii: Ionel, Ilinca și Victor. Unul dintre aceștia, Ionel Styrcea, a fost mareșal la curtea regelui Mihai și a fost implicat în scandalul care a dus la demiterea mareșalului Ion Antonescu. După venirea comuniștilor la putere, Ionel Styrcea a fost condamnat la 15 ani de închisoare, retrăgându-se, ulterior, în exil, în Elveția, împreună cu regele Mihai, căruia i-a fost secretar particular. Tatăl lui Michael, Victor Styrcea, a fost diplomat al României la Londra, unde s-a stabilit după cel de-al doilea război mondial.

Cristina MIRCEA